The Indigo Spell
seria Bloodlines, volumul 3
Richelle Mead
Numar pagini: 401
Sinopsis:
Ca urmare a unui moment interzis care a zdruncinat-o pe Sydney, ea se zbate acum sa traga o linie intre invataturile Alchimistilor si ceea ce o indeamna inima ei sa faca. Apoi il intalneste pe rebelul atragator, Marcus Finch – un fost Alchimist care, impotriva tuturor sortilor, a evadat dintre Alchimisti si acum fuge de acestia. Marcus vrea sa ii dezvaluie lui Sydney secretele pe care sustine ca Alchimistii i le ascund. Dar pe masura ce incepe sa lupte impotriva oamenilor ce au crescut-o, Sydney descopera ca obtinerea libertatii e mai dificila decat credea. Exista o magie straveche si misterioara in ea. Iar atunci cand incepe sa caute un utilizator malefic al magiei ce vaneaza vrajitoare tinere, Sydney realizeaza ca singura ei sansa este sa isi accepte sangele magic – pentru ca altfel, ea ar putea fi urmatoarea pe lista.
Aducand atat personaje noi cat si fete cunoscute, seria Bloodlines exploreaza toate aspectele prieteniei, iubirii, luptelor si tradarilor care au transformat si seria Academia Vampirilor intr-una ce creeaza dependenta – de data aceasta, intr-un cadru pe jumatate uman, pe jumatate vampiric, in care miza este chiar mai mare si toata lumea este pregatita sa iasa la atac.
Parerea mea:
Exista cateva serii care m-au cucerit in asemenea masura incat, chiar daca in unele dintre volume nu se intampla lucruri cu adevarat spectaculoase, tot le citesc cu maxima incantare. Bloodlines este una dintre ele. Intr-adevar, intrigile parca nu reusesc sa creeze acelasi suspans precum volumele din seria inrudita, Academia Vampirilor, insa m-am atasat de personaje atat de mult incat nu ma deranjeaza absolut deloc acest aspect.
In volumul 3 din Bloodlines, The Indigo Spell, viata lui Sydney atinge aproape limita maxima in privinta complicatiilor. Protagonista este prinsa intr-o gama atat de variata de probleme incat aproape ca nu iti poti imagina cum va reusi sa se descurce cu tot ce i se intampla. Descopera un complot in organizatia Alchimistilor care ii zdruncina increderea si asa scazuta in acestia, este tot mai atrasa in aspectele magice – oricat de tare i-ar displacea acest lucru si se lupta si cu propriile ei sentimente interzise fata de Adrian. In acelasi timp, este pusa in fata unor alegeri dificile ce il implica pe Marcus Finch – un fost Alchimist care a evadat si trebuie sa ii sprijine si pe vechii prieteni – Jill, Eddie si restul – care reprezinta de fapt singura misiune pe care ar trebui sa o aiba. Iar toate aceste probleme par sa se incurce tot mai mult pe masura ce parcurgem povestea, amenintand sa explodeze la un moment dat.
Romanul este ceva mai alert fata de volumele anterioare, iar amestecul teribil de complicatii pare a fi un carusel primejdios din care Sydney nu stie cum sa iasa. Viata ei si a altor cateva personaje este amenintata de o vrajitoare malefica, presiunile Alchimistilor si asteptarile din partea familiei o apasa tot mai mult, Jill si restul gastii au si ei probleme, Marcus si amicii sai insista ca Syd sa li se alature, iar relatia cu Adrian nu ii provoaca decat stari confuze. Si totul este o cursa contra timp. Volumul este deci plin de actiune, momentele de respiro sunt tot mai rare, iar cititorii vor indragi cu siguranta cartea si nu se vor plictisi nici o secunda.
Imi place tot mai mult evolutia lui Sydney. Este ca si cum abia din acest moment incepe sa devina cu adevarat ea insasi, odata ce a reusit sa se distanteze putin de invataturile Alchimistilor dupa care s-a condus toata viata. Ritmul haotic si alert in care se petrec lucrurile ar putea parea ca nu ii permite sa mai aiba nici un moment pentru ea insasi, insa o ajuta totusi sa se descopere intr-o lumina noua, sa se maturizeze si sa inteleaga ce isi doreste cu adevarat. Adrian ramane la fel de fermecator ca si pana acum. Desi respins initial de catre Sydney, ii ramane aproape de fiecare data cand ea are nevoie de el si este si singurul care ii ofera sprijinul de care are nevoie. Majoritatea celor din jurul ei considera ca Sydney este prea buna pentru a avea nevoie de ajutor sau incurajare, insa Adrian reuseste sa vada si ce se ascunde sub masca perfectiunii pe care o poarta ea.
Sunt surprinsa de intensitatea senzatiilor pe care autoarea reuseste sa le transmita cititorului. Momentele petrecute alaturi de Adrian o arunca pe eroina printr-un mix de emotii pe care cititorul le experimenteaza alaturi de aceasta. Suspansul creste in unele capitole pana la limita maxima, iar tensiunea devine palpabila. Oh, si exista cel putin o scena in care este imposibil sa nu razi cu lacrimi. Daca cititi romanul si ajungeti la partea in care Sydney si Adrian creeaza o anumita… fiinta magica, pregatiti-va sa descoperiti in continuare unul dintre cele mai amuzante momente din seria Bloodlines.
Ca de obicei, autoarea pastreaza cateva artificii prin care se asigura ca va reusi sa ne uimeasca. Avem parte de cateva rasturnari de situatie atat pe parcursul romanului cat si in incheierea acestuia. Pe masura ce te adancesti in misterele ce o inconjoara pe eroina, devii tot mai convins ca ai descifrat secretul si ca stii cum se va incheia povestea. Asa ca finalul te ia prin surprindere si ne ofera indicii conform carora putem suspecta deja ca volumul urmator va aduce incercari si mai dificile si riscante pentru Sydney si celelalte personaje.
Bile albe:
– Volumul de fata este mai tensionat si mai antrenant fata de primele doua carti ale seriei Bloodlines. Evolutia protagonistei este si ea mai interesanta, iar admiratoarele lui Adrian vor avea parte de o multime de momente care le vor aduce zambetul pe buze.
Bile negre:
– In The Indigo Spell, majoritatea personajelor secundare raman mai mult in umbra. Profesoara Terwilliger este singurul personaj secundar pe care il descoperim mai indeaproape. Despre restul, nu aflam mai mult decat stiam pana acum, asa ca acesta ar putea fi considerat un punct mai slab al cartii. Inca astept ca Eddie si Jill sa aiba si ei momentele lor de glorie si sa ajunga sa ne surprinda la fel de mult ca protagonistii.
| Alte recenzii care te-ar putea interesa:
Bloodlines (seria Bloodlines, volumul 1) – Richelle Mead The Golden Lily (seria Bloodlines, volumul 2) – Richelle Mead |
My Weekly Book 
Eu vroiam sa ma apuc de The Golden Lily:D La Bloodlines, pe care am terminat-o acum ceva timp, am sesizat ca actiunea a fost toata trantita la sfarsit, indesata in ultimele 50 de pagini, ceea ce a adus un minus mare. Si abia astept The Fiery Heart, unde vom avea si perspectiva lui Adrian:)
Da, parca primele 2 volume au fost parca mai lente in actiune. Abia in 3 incepe sa fie distribuita mai ok tensiunea si emotiile. Oricum, imi e draga povestea si parca nu ma deranjeaza nici macar acele volume in care nu prea se intampla nimic :)) Am mai patit asa cu Vampirii Sudului. Au fost cateva volume mai seci, fara intrigi prea complicate, dar ma simteam inexplicabil de bine citindu-le chiar si pe acelea 😀
Eu abia in volumul asta m-am gandit ca poate ar fi fost interesant ca seria sa fie scrisa asa cum a fost initial gandita: adica fiecare capitol povestit din perspectiva unuia dintre cele 4 personaje: Syd, Adrian, Jill si Eddie. Sunt foarte curioasa sa ii cunosc mai bine si pe acestia, pentru ca privindu-i doar din perspectiva lui Sydney am senzatia ca nu pot avea o imagine completa. Asa ca da, daca nu a fost sa fie cu POV multiple, macar viziunea lui Adrian sa o avem :))
Sincer, daca ar fi fost asa pe a lui Eddie as fi vrut-o neaparat. Fiindca a fost unul dintre personajele mele favorite in AV si nu stiu, personalitatea lui mai jucausa mi-a placut mult.
Si Adrian reprezinta un mister, iar Sydney chiar are un mod de gandire diferit de Rose, ceea ce te lasa sa vezi personajele comune celor 2 serii intr-un alt mod.
Si intr-un fel ma bucur ca Richelle nu va scrie niciodata din perspectiva lui Dimitri. Cum a spus si ea: `unde ar mai fi misterul care il invaluie? Ea nu ar face decat sa strice personajul.`
Da, si mie mi-a placut mult Eddie! De fapt, toate aceste 4 personaje (Eddie, Jill, Sydney si Adrian) imi placusera tare mult in AV si dupa ultimul volum chiar ma simteam putin frustrata pentru ca autoarea le oferise un final fericit lui Dimitri si Rose, insa lasase lucrurile nelamurite pentru cei patru.
Pana acum, mi se pare ca Eddie si Jill sunt in continuare lasati in umbra, nu prea stim mare lucru despre ei, nu avem ocazia sa ii cunoastem cu adevarat. Dar inca sper ca o sa se schimbe situatia 🙂
:)) Nu stiam despre declaratia asta. Oricum, Dimitri parca a fost putin prea perfect pt gustul meu, asa ca nici nu pot sa spun ca as fi vrut sa il descopar mai indeaproape..
vreau si eu cartile astea 😦 nu le are nimeni?
Ioana, du-te la recenzia de la Ali’s Pretty Little Lies aici: https://roxtao.com/2013/03/17/alis-pretty-little-lies-seria-micutele-mincinoase-volum-satelit-sara-shepard/
Si citeste discutia mea cu Andre97andre. Tocmai vorbeam cu ea despre subiectul acesta si nu are rost sa mai scriu inca o data. Gasesti toate informatiile acolo. Sper sa iti fie de ajutor 😉
Tocmai am terminat de citit si acest volum si deja regret… regret ca nu a aparut si volumul 4! Stiam ca o sa ador acest volum si nu m-am inselat! In sfarsit autoarea a reusit sa aduca cartea la nivelul VA! Ce m-a uimit cel mai tare a fost schimbarea cu 90 de grade a lui Sydney! Ma asteptam ca ea sa devina foarte rece si sa se distanteze de grup sau cel putin de Adrian. Dar nu pot sa spun ca sunt dezamagita de schimbare. Dimpotriva, sunt foarte fericita! Nu stiu daca si tu ai avut un mic sentiment de nesiguranta cu privire la fata aparent banala, Alicia, dar eu am simtit imediat ca ceva este in neregula, din moment ce autoarea i-a facut o descriere foarte detaliata inca de la inceput. Sper ca si urmatoarele volume sa ma surprinda intr-un mod la fel de placut. Abia astept sa citesc capitolele din perspectiva lui Adrian! Vor fi pline de umor, dar vor fi si intense (atat momentele intime cu Sydney, cat si trairile impuse de prezenta sufletului si a legaturii cu Jill).
Si mie mi-a placut volumul acesta mai mult decat primele doua. Parca totul incepe sa se accelereze, sa devina mai intens, mai alert, iar Sydney incepe si ea sa isi contureze o personalitate diferita. Abia astept sa vad in ce mod va evolua povestea. Mai ales ca sincer.. nu am nici cea mai vaga idee in ce directie se poate indrepta. Adica.. e destul de clar ca Sydney nu va mai ramane mult in cadrul organizatiei Alchimistilor daca aceasta nu va avea parte de niste schimbari ceva. Pe de alta parte, mi-e greu sa cred ca va putea da cu piciorul la tot: familie, invataturi, job, etc. Iar din partea lui Adrian, va fi la fel de dificil tinand cont de modul in care trateaza moroii legaturile cu dhampirii si cu oamenii.
Si eu sunt foarte curioasa de cum vor evolua lucrurile. Am asteptari foarte mari si sper sa nu fiu dezamagita. De exemplu, inca din primul volum m-am asteptat ca Sydney sa fie dusa la un moment dat la centrul de reabilitare. Sunt curioasa daca se va ajunge pana la urma la aceasta situatie. Sunt convinsa ca lucrurile vor fi din ce in ce mai tensionate si ne vor tine cu sufletul la gura, mai ales ca va aparea in scena si Zoe. Shimbarea regulilor este inevitabila, atat Sydney, cat si Rose, avand un rol major in producerea lor. Ramane de vazut cum vor evolua lucrurile.
Si eu ma gandesc ca o sa ajunga la reabilitare! 😀 Se teme parca prea mult si autoarea a insistat parca foarte tare pe asta.
Mai avem un pic de asteptat, apare abia in noiembrie urmatorul volum..
Si eu ma gandeam ca va ajunge la reabilitare! 😀 Ii e prea frica de asta si parca si autoarea a insistat mult pe ideea aceasta..
Oricum, mai avem de asteptat, abia in noiembrie apare urmatorul volum…
Apare si Rose in vreunul dintre volume?
Da, insa doar ca si personaj episodic