Publicat în Ally Carter

Daca ti-as spune ca te iubesc, ar trebui sa te omor (seria Fetele Gallagher, volumul 1) – Ally Carter

Seria Fetele Gallagher, volumul 1

Disponibil la : Leda Books

Traducerea: Laura Bocancios

Numar pagini: 256

 

Sinopsis:

Cammie Morgan este eleva la Colegiul Gallagher pentru Tinere Exceptionale, o scoala de fete tipica — evident, tipica doar daca la orice scoala s-ar preda arte martiale avansate la ora de Educatie fizica, cunostinte despre cele mai noi arme ale razboiului chimic la orele de Stiinte, iar elevele ar primi distinctii pentru spargerea codurilor CIA la orele de Informatica.
Desi pretinde ca este o scoala pentru genii, Colegiul Gallagher este de fapt o scoala pentru… spioane! Iar Cammie, chiar daca vorbeste fluent paisprezece limbi straine si este capabila sa omoare pe cineva in sapte feluri diferite cu mainile goale, habar n-are ce sa faca atunci cand intalneste un baiat obisnuit, care crede ca si ea este o fata obisnuita.
Sigur, Cammie poate sa-i asculte convorbirile telefonice, sa se infiltreze in calculatorul lui ca un hacker sau sa-l urmareasca prin oras cu iscusinta unui adevarat James Bond. Dar va reusi oare sa se descurce intr-o relatie cu o persoana care nu trebuie sa afle niciodata adevarul despre ea?

Parerea mea:

Sa ridice mana sus cine a adorat Totally Spies cand se difuza pe Jetix! Telefonul meu inca mai suna uneori cu alarma ce anunta o noua misiune pentru cele trei spioane, asa ca..mda, va puteti imagina ca dimineata dupa ce am cumparat Bravo Girl cu cartea Daca ti-as spune ca te iubesc, ar trebui sa te omor nu stiam cum sa sfasii mai repede ambalajul si sa incep romanul. Ceea ce trebuie sa va spun neaparat este ca daca nu v-ati cumparat inca revista, ar trebui sa alergati maine (azi, de fapt..) catre primul chiosc de ziare care va iese in cale ca sa reparati greseala! Mai ales ca azi la ora 9 AM eu am mai gasit un singur exemplar la magazinul de unde imi iau de obicei revistele.

Am devorat pur si simplu primul volum din seria Fetele Gallagher! Sunt inca atat de entuziasmata de el incat am uitat aproape tot ce planuiam sa scriu in timpul in care l-am citit. Sinopsisul cartii spune deja destule despre firul narativ, asa ca banuiesc ca nu mai este necesar sa mai descriu si eu povestea. Nu stiu daca este din cauza ca m-am lasat eu sedusa de carte, dar mi s-a parut ca actiunea nu este absolut deloc previzibila. Nu am avut nici macar o secunda in care sa ma suspectez ce se va intampla mai departe. Bine, probabil nu am avut nici timp la cat de repede incercam sa citesc dar..asta e partea a doua. Sunt uimita cum a reusit autoarea sa inghesuie atatea surprize intr-un volum cu un numar de pagini normal, cu o poveste in care lumea nu atarna de un fir de ata si in care personajul nu trebuie sa salveze universul de la distrugerea totala. Stilul este amuzant si captivant, reusind sa iti evoce exact personalitatea contrastanta a unei adolescente de 15-16 ani care are insa un IQ de geniu si in mintea careia se imbina problemele tipice varstei cu educatia speciala de care a avut parte si responsabilitatea unui stil de viata ce trebuie sa ramana pentru totdeauna un secret.

Personajele sunt schitate destul de sugestiv, in ciuda faptului ca nu avem parte de descrieri amanuntite ale personalitatilor acestora. Sunt accentuate trasaturile cele mai importante, iar pentru un prim volum asta mi se pare indeajuns. Probabil pe masura ce vom citi si urmatoarele carti ale seriei vom descoperi mai multe despre ele. Multe dintre personaje sunt contruite pe anumite stereotipuri (soricelul de biblioteca din umbra care nu se descurca pe teren dar este o adevarata „enciclopedie umblatoare” indoor, rebela enervanta si rasfatata care se dovedeste a fi de fapt o prietena adevarata, etc). Dar nu mi s-a parut a fi un aspect neplacut. Dimpotriva, cred ca este prima carte in care sunt incantata de aproape toate personajele, fie ele principale, secundare sau episodice. Ah, si deocamdata intriga a fost atat de creativ construita incat nu exista un personaj negativ. Unul enervant exista intr-adevar, dar este prea putin important incat sa constituie o amenintare demna de luat in seama.

Nu va asteptati la seriozitate, la chestii prea profunde sau pasaje care sa va arunce intr-un haos de ganduri si idei filozofice. Nu le veti intalni in aceasta carte. Dar va garantez ca veti avea parte de o lectura amuzanta, foarte fresh (mai ales daca ajungeti la un moment dat sa nu mai fiti tentati de nici una dintre cartile fantasy ce se revarsa din biblioteca..) si care ofera probabil exact una dintre fanteziile copilariei. Cati dintre noi nu visau cand erau mici ca vor ajunge spioni, ca vor avea misiuni secrete si ca vor salva lumea? Asadar, din acest punct de vedere Fetele Gallagher seamana cu o poveste pentru copii care a existat dintotdeauna dar nu a fost niciodata pusa pe hartie. Cred ca este pentru prima data cand imi pare rau ca o serie apare impreuna cu o revista. Nu ca nu m-as bucura ca dau 11 lei pe un volum in loc de 40, dar sincer, cartile ar fi meritat din plin un pret normal. Oricum, se stie ca orice recenzie este cat se poate de subiectiva, asa ca entuziasmul meu cu privire la aceasta serie ar putea fi legat de jocurile si dorintele din copilarie, de fidelitatea cu care urmaream Totally Spies cu doar cativa ani in urma si de preferinta pentru anumite jocuri pentru PC. Deci daca atunci cand erati mici nu va imaginati in postura de spioni, daca nu va plac filmele si mai ales desenele cu spioane si nu va intereseaza jocurile pe calculator cu mistere, spioni, tunele ascunse si misiuni secrete, atunci s-ar putea sa nu va placa nici seria Fetele Gallagher.

Bile albe:

– Printre multe alte lucruri la care nu ma asteptam, am avut o surpriza si in ceea ce priveste relatiile pe care le-a creat autoarea intre personaje. Daca in alte romane a caror actiune se desfasoara intr-o scoala sau un internat de fete conflictele ce apar intre personaje sunt unul dintre cliseele cel mai des intalnite, in aceasta carte situatia este total diferita. In ciuda faptului ca aproximativ 100 de fete locuiesc si invata impreuna la Colegiul Gallagher, intre ele nu apar decat conflicte minore si lipsesc obisnuitele certuri legate de bisericutele care se formeaza, de popularitate, invidii sau barfe. O fi ceva legat de IQ-urile incredibile.. 🙂

Bile negre:

– Daca citesti cateva ore intr-una, observi ca se ia putin cerneala pe degete. Atat. Povestea m-a incantat atat de tare incat nu am apucat sa remarc nici o caracteristica a ei care sa nu imi placa.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Beautiful Disaster (seria Beautiful, volumul 1) – Jamie McGuire

Killer (seria Micutele Mincinoase, volumul 6) – Sara Shepard

Reclame