Publicat în Kami Garcia, Margaret Stohl

A 16-a luna (seria Cronicile Casterilor, volumul 1) – Kami Garcia & Margaret Stohl

A 16-a luna (seria Cronicile casterilor, volumul 1) - Kami Garcia & Margaret StohlDisponibil la: Libris

Colectia: Literatura universala

Traducerea: Shauki Al-Gareeb

Numar pagini: 512

 

Sinopsis:

„Nu existau surprize in Gatlin County. Eram practic in mijlocul tarii nicaieri. Cel putin asa credeam. Ce tare ma inselam! Exista un blestem. Exista o fata. Si, in final, va exista si un mormant.” 

Dragoste inca din prima clipa… Inca inainte sa o fi zarit pentru prima data, ea i-a bantuit visele: Lena, fata cea noua de la scoala lui Ethan. Lena, fata cu parul negru si ochi verzi, Lena, cea care locuieste in Ravenwood, vechea plantatie pe care toti cei din Gatlin o ocolesc, toti cu exceptia lui Ethan. Lena, de care Ethan se va indragosti fara scapare. Dar Lena este urmarita de un blestem, pe care ea incearca sa il ascunda cu orice chip. Ea este o Caster, provine dintr-o familie de vrajitoare si la a saisprezecea aniversare, ea va fi chemata. Atunci se va decide daca ea va fi o vrajitoare a luminii sau o vrajitoare a intunericului… Ethan stie ca nu are de ales, lui ii este scris sa o iubeasca pe Lena pe vecie. Dar va putea ea sa-i ramana alaturi indiferent carei parti ii va apartine?

Parerea mea:

In doar cateva zile, mai exact pe 15 februarie, va aparea in cinematografele de la noi filmul Cronicile Casterilor: A 16-a luna – realizat dupa romanul cu acelasi nume. Pentru ca se anunta a fi una dintre ecranizarile interesante ale anului si tin neaparat sa o vad, trebuia bineinteles sa apuc sa citesc cel putin primul volum al seriei inainte de a ajunge in cinematograf. Aveam de mult, mult timp cartea in lista de „to read”, mai ales ca Shauki vorbise atat de frumos despre ea, insa abia aparitia filmului se pare ca a reusit sa ma motiveze sa incep odata seria.

Romanul a fost ca o gura de aer proaspat in literatura fantasy si YA publicata in ultimii ani. Stiu ca povesti cu vrajitori sau vrajitoare se vor mai scrie, la fel si carti despre diferite personaje cu abilitati iesite din comun, ce nu se adapteaza in comunitatile micute in care niciodata nu se intampa nimic, la fel si povesti de dragoste intre un personaj muritor si un altul..mai putin obisnuit.  Insa nu va puteti imagina cat de relaxant este sa descoperi o poveste in care nu dai de un triunghi amoros, in care firul narativ se desfasoara intr-o perioada normala de timp si nu in doar cateva zile, in care relatia personajelor evolueaza treptat si in care, pe langa aspectele supranaturale, intalnim si probleme obisnuite, rupte parca din viata reala. A 16-a luna este o astfel de carte care te cucereste treptat, oferindu-ti o lectura linistita, insa captivanta in acelasi timp.

Intamplarile sunt prezentate din punctul de vedere al lui Ethan, un baiat obisnuit dintr-un orasel incarcat de istorie si traditii si implicit, de prejudecati. Am empatizat puternic cu protagonistul din acest punct de vedere, am detestat din primele pagini atitudinile inguste ale locuitorilor din Gatlin, iar pe masura ce am avansat in poveste, sentimentele mi s-au accentuat. Cu toate ca romanul se axeaza in special pe alte aspecte, mi s-a parut admirabil modul in care autoarele au reusit sa surprinda mentalitatea membrilor comunitatilor de genul acela si modul in care au oferit-o publicului. De multa vreme o carte nu a mai reusit sa ma revolte atat de tare, sa ma faca sa simt atat de intens dorinta de a patrunde in poveste pentru a razbuna toate necazurile prin care trec protagonistii din cauza celor din jur. Chiar am simpatizat la un moment dat un personaj negativ datorita unui moment in care le da o lectie unora dintre locuitorii din Gatlin.

Asa cum spuneam si mai devreme, relatia personajelor principale evolueaza intr-un ritm normal, fara sa para exagerata si nerealista. Asta in ciuda faptului ca Ethan si Lena se cunosc intr-un fel chiar dinainte de a se intalni prima data. Mi-a placut modul in care a fost evidentiata nesiguranta personajelor, gesturile usor jenate, emotiile primelor atingeri sau a primului sarut, glumele timide sau tendinta lor de a da inapoi in unele clipe. Protagonistii nu-si striga iubirea vesnica a doua zi dupa ce s-au cunoscut, iar modul in care au luptat impotriva celor din jur pentru relatia lor, incercand in acelasi timp sa nu ii raneasca pe cei dragi a ridicat si mai mult gradul de veridicitate al cartii.

Revenind acum la aspectele fantastice.. povestea nu este extrem de originala la prima vedere. Avem o vrajitoare ce incearca sa isi ascunda talentele, o familie ce ascunde o multime de taine si o istorie sumbra, din care nu lipseste si un blestem stravechi. Insa Kami Garcia si Margaret Stohl au reusit sa construiasca o imagine noua a acestor fiinte. Casterii au abilitati diferite, o gama foarte variata de talente, insa principala deosebire fata de modelul vrajitorilor clasici este reprezentata de „chemarea” de la implinirea varstei de 16 ani. Daca in mod normal Casterii au posibilitatea sa isi aleaga drumul pe care vor merge tot restul vietii (aspect a carui corectitudine este discutabila si care este remarcat chiar si de personaje), in cazul familiei Lenei lucrurile stau diferit. Mi-a placut faptul ca Lena si Ethan sunt la fel de revoltati de acest lucru. M-as fi asteptat ca doar Ethan, cel care priveste situatia intr-un mod mai obiectiv sa fie constient de nedreptatea aceasta, iar Lena sa fie cea care accepta lucrurile ca atare. Am fost placut surprinsa atunci cand am remarcat ca ambii protagonisti au aceleasi sentimente si se incurajeaza unul pe altul in lupta lor contra destinului.

A 16-a luna nu este unul dintre acele romane care promit sa te lase cu rasuflarea taiata si de la care initial, poate ca nu ai asteptari extrem de ridicate. Usor, usor insa, ajunge sa te captiveze. Te trezesti implicat in problemele de tot felul de care se lovesc personajele, ajungi sa indragesti sau sa detesti cu intensitate unele personaje, iar la final te simti ca si cum tocmai ai fi lasat in urma niste prieteni dragi. Si nu poti decat sa iti doresti sa pui mana cat mai repede pe urmatorul volum.

Bile albe:

– Evolutia destul de imprevizibila a intrigii, personaje realiste si un cadru foarte veridic, impletirea interesanta a firelor narative secundare, precum si a mai multor tipuri de fiinte supranaturale.

Bile negre:

– Atitudinea ce provoaca indignare a unora dintre personajele secundare ce ar trebui sa reprezinte un sprijin pentru protagonisti si nu o povara in plus. Tatal lui Ethan mi se pare cel mai elocvent exemplu si nu pot sa spun ca inteleg pe deplin rolul comportamentului exagerat al acestuia.

Trailer:

Mai jos puteti viziona unul dintre trailerele filmului. In mintea mea protagonistii arata total diferit, insa cu exceptia aceasta, ecranizarea se anunta a fi una foarte reusita!

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Magie de doi bani (seria Femei din Cealalta Lume, volumul 3) – Kelley Armstrong

Ingerul mecanic (seria Dispozitive Infernale, volumul 1) – Cassandra Clare