Category: Charlaine Harris

Disponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy Leda

Traducere: Adrian Deliu

Numar pagini: 448

Sinopsis:

In Bon Temps e primavara, iar pentru Sookie Stackhouse, o chelnerita telepata, se va dovedi un anotimp in care i se vor dezvalui numeroase secrete..fapt care-i va schimba fundamental viata. Cu talentul ei special de a da mereu de necazuri, Sookie este martora la un atentat comis cu o sticla incendiara asupra barului in care lucreaza, Merlotte’s. Banuielile se indreapta imediat spre anti-teriantropii din zona, insa Sookie suspecteaza altceva si, impreuna cu Sam, incearca sa descopere vinovatul… precum si mobilul atacului.

Dar lucrurile se complica. Cu toate ca nu este capabila sa „citeasca” in mintea vampirilor, Sookie ii cunoaste bine pe iubitul sau, Eric Northman, si pe „fiica” lui, Pam, si isi da seama ca acestia comploteaza impotriva actualului lor stapan. Treptat, si Sookie este atrasa in aceasta lupta… care se dovedeste a fi mult mai grea decat ar fi crezut la inceput.

Prinsa inca o data in vartejul intrigilor din lumea vampirilor, Sookie afla ca este doar un pion, la fel ca oricare alt om obisnuit… si ca pe tabla de joc a aparut o noua regina…

Parerea mea:

Desi am citit primele 10 volume ale seriei Vampirii Sudului, precum si volumul de povestiri cu Sookie Stackhouse cu destule luni in urma si imi era dor de povestea creata de Charlaine Harris, nu ma grabisem  totusi deloc sa citesc si cel de-al 11 volum. Stiu ca seria se va incheia odata cu volumul 13, asa ca incerc sa imi prelungesc cat mai mult starea aceasta de asteptare, imi doresc sa stiu ca inca mai urmeaza un volum, o poveste noua, o continuare a aventurilor protagonistei.

Dar revenind la volumul 11, Capcana Mortala. Ca de obicei, intrigile romanului se desfasoara pe mai multe planuri, ceea ce inseamna ca Sookie are de infruntat din nou mai multi inamici si mai multe probleme in acelasi timp. Iar acestea sunt legate de chestiuni atat de diferite, incat eroina ajunge intr-un punct in care nici una din laturile vietii ei nu ii mai ofera alinare si siguranta. Este vanata din nou in mod repetat de catre un personaj mai vechi, cu care are o vendeta personala, este pusa in primejdie indirect de catre Victor, noul superior al lui Eric, care face tot posibilul sa il distruga pe viking, iar la acestea se mai adauga si dificultatile aparute cu locul de munca, cele cu noii sai chiriasi – rudele din neamul zanelor si cea cu vechea sa prietena, vrajitoarea Amelia. Dar poate cea mai devastatoare lovitura vine din partea relatiei cu Eric, iar viitorul lor este acum pus sub semnul intrebarii. Finalul romanului aduce cateva imbunatatiri la nivelul anumitor probleme, in special a celor legate de supravietuirea protagonistei si a celor dragi ei, dar restul aspectelor negative nu se rezolva la fel de usor. Atentia se axeaza in special pe luptele reale, cele care necesita o tepusa sau un glonte pentru a fi castigate. Intr-un fel, aproape toata actiunea te pregateste pentru lupta din final, de care nu depinde doar viata lui Sookie ci si viitorul tuturor vampirilor de care este apropiata. Dar aspectele sentimentale raman netratate, iar odata scapata de amenintarea mortii, eroina are de infruntat spectrul unei noi etape a vietii, in care relatia si asa incercata cu Eric pare sa se destrame pentru totdeauna, din motive ce nu tin de nici unul dintre ei.

Un punct nou si foarte interesant al povestii il reprezinta secretele pe care le descopera despre trecutul ei si al familiei sale, descendenta sa si legatura cu zanele, sangele magic pe care il are si mai important, darul care a dus la implicarea ei in lumea supranaturalilor: acela de a citi gandurile. Cu ajutorul stramosului sau zana, Dermot si al domnului Cataliades, despre care afla ca este tutorele ei, Sookie invata in sfarsit istoria familiei si modul in care a ajuns sa detina capacitatea de a citi in mintile celorlalti. In plus, obtine un vechi artefact magic ce presupun ca va avea ulterior o importanta majora datorita insusirilor pe care le detine.

Nu stiu daca este de vina faptul ca mai urmeaza doar doua volume pana la ultima pagina a seriei Vampirii Sudului, dar am avut impresia ca si-a facut deja aparitia un sentiment de finalitate, ca si cum autoarea ne-ar pregati de pe acum pentru finalul povestii. Desigur, inca mai avem de descoperit modul in care vor evolua anumite povesti, dar cred ca atmosfera s-a schimbat fata de volumele anterioare si cred ca exact acelasi sentiment il vom descoperi si in volumele 12 si 13.

Bile albe:

– Unul dintre personajele mele preferate este Pam si m-am bucurat ca in Capcana Mortala am avut ocazia sa ii descopar o noua latura a personalitatii. Chiar daca povestea ei expusa in acest volum nu se incheie in cel mai fericit mod, apreciez faptul ca autoarea se ocupa de toate detaliile si a reusit sa evidentieze lucruri noi despre personajele secundare. Le prezinta intr-o lumina diferita fata de cea in care eram obisnuiti sa le vedem pana acum, in ciuda faptului ca dupa 10 volume aproape ca nu te mai astepti la noutati. Domnul Cataliades si Dermot sunt si ei o surpriza placuta, imi sunt amandoi foarte simpatici si mi-ar placea sa ii pot cunoaste mai bine in urmatoarele romane.

Bile negre:

– Cu toate ca stia de la inceput in ce se baga si ca a avut parte de o multime de aventuri si de indeajuns de mult timp in care sa se obisnuiasca cu lumea violenta in care a intrat, Sookie se lupta in continuare sa accepte supranaturalii. Inteleg ca autoarea vrea sa ii pastreze umanitatea, dar felul in care ii indeparteaza pe cei din jur dupa fiecare eveniment neplacut nu este foarte flatant. Mai ales ca acestia nu opteaza pentru violenta gratuita, ci se lupta de fiecare data atat pentru siguranta ei, cat si pentru viata sau viitorul lor.