Posted in Samantha Young

Pe strada Dublin (seria Pe strada Dublin, volumul 1) – Samantha Young

Pe strada Dublin - Samantha YoungDisponibil la: Editura Trei

Colectia: Eroscop

Traducerea: Laurentiu Dulman

Numar pagini: 400

 

Sinopsis:

Tot ce vrea ea este prezentul. Insa viitorul ii rezerva o surpriza…

Jocelyn Butler a fugit ani intregi de trecutul sau. Insa barbatul seducator pe care il cunoaste o va dezbraca de toate… secretele.

Acum patru ani, Jocelyn Butler si-a lasat in urma trecutul dureros si a plecat din Statele Unite in Scotia, pentru a lua totul de la capat. S-a hotarat sa-si ingroape suferinta si sa mearga inainte fara a se mai implica in nicio relatie. Pare multumita sa duca o viata retrasa pana in clipa in care se muta intr-un apartament superb pe Dublin Street. Acolo cunoaste un barbat care zguduie din temelii lumea ei pazita cu grija.

Braden Carmichael obtine intotdeauna ce vrea. Stiind cat de sceptica este Joss privind orice fel de relatie, Braden ii propune un aranjament sexual care sa satisfaca atractia intensa dintre ei si care sa le ofere in acelasi timp libertate totala.

Erotism. Senzualitate. Romantism

Parerea mea:

Este aproape imposibil sa te gandesti la romanul Pe strada Dublin ca la alte carti erotice publicate in ultimii ani si care fac parte din acelasi gen. Poate ca reducand povestea la o structura foarte simpla, descoperi intr-adevar ca are un schelet comun cu alte volume erotice contemporane, pentru femei: o eroina care a trecut prin cateva drame se indragosteste aproape instant de un protagonist de maxim 30 de ani care e deja stapan peste un imperiu, insa care ascunde la randul lui niste traume din copilarie. Dar Samantha Young reuseste sa imbrace aceasta schita intr-o poveste atat de frumoasa, incat pur si simplu nu poti… CONTINUAREA AICI.

Posted in Nely Cab

Creatura (seria Creatura, volumul 1) – Nely Cab

Creatura - Nelly CabDisponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy Leda

Traducerea: Adrian Deliu

Numar pagini: 448

Sinopsis:

„Sunt, in acelasi timp, si mai mult, dar si mai putin decat o fiinta umana. Sunt, prin cine stie ce intamplare miraculoasa, inca in viata. Aceasta este povestea primei mele iubiri, povestea vietii mele trecute si povestea renasterii mele…”

Ce se intampla cand barbatul din vis devine realitate?

Isis Martin, o fata de saptesprezece ani dintr-un orasel obscur din sudul Texasului, incepe sa sufere de tulburari de somn, dupa ce o silueta neagra inaripata ii tulbura visele, hartuind-o. Nu trece mult pana cand Isis se hotaraste sa-si infrunte frica, descoperind cu surprindere identitatea celui care se ascunde in spatele vietatii amenintatoare cu chip uman. Sirul descoperirilor nu se opreste insa aici…

Cand Isis ii cere necunoscutului sa demonstreze ca nu este o plasmuire a imaginatiei ei, acesta accepta provocarea cu bucurie. Astfel, frumoasa adolescenta ajunge sa ii cunoasca pe membrii unei familii din spita divina a acelora de mult uitati de omenire.

Romantismul, senzualitatea exploziva, pericolul si intamplarile dincolo de puterea de intelegere a muritorilor o insotesc pe Isis pe drumul ei spre o iubire nepermisa, de natura sa schimbe legile pamantesti. In mod sigur, aceasta extraordinara calatorie ii va captiva si incanta pe iubitorii povestilor de dragoste. Iar povestea se afla de-abia la inceput…

Parerea mea:

Creatura porneste de la una dintre temele care m-au fascinat dintotdeauna si pe care o descopar acum, cu entuziasm, din ce in ce mai des utilizata in romanele pentru tineri: mitologia. Popularitatea vampirilor incepe sa scada, varcolacii sunt uitati si ei iar ingerii au fost doar un trend trecator. Se pare ca zeii reprezinta cea mai noua si mai fierbinte  tendinta in materie de carti fantasy.

Nely Cab a avut o idee interesanta, care putea fi usor dezvoltata intr-un scenariu captivant. Si intr-o oarecare masura, chiar este. Din pacate insa, potentialul nu a fost exploatat la maxim, iar scenele si tiparele parca trase la xerox din celebra serie Twilight au scazut… CONTINUAREA AICI.

Posted in Dan Miron

Pata violeta – Dan Miron

Pata violeta - Dan MironDisponibil la: Polirom

Colectia: Ego. Proza

Data aparitie: 2013

Numar pagini: 416

 

Sinopsis:

Lucia, autoarea unui cunoscut blog de critica literara, primeste intr-o zi o scrisoare de la M., care se dovedeste a fi un admirator secret. Astfel afla ca ii leaga o istorie comuna, bunicii lor facind parte din doua familii rivale a caror poveste aduce izbitor cu cea a familiilor Montague si Capulet. Intr-o zi, in unul din obisnuitele plicuri violet Lucia primeste un capitol de roman. Desi este atrasa de firul narativ, plasat in vremea apostolilor lui Iisus, ea incepe sa puna la indoiala adevaratele motive ale misteriosului M. Este vorba de o metoda inedita de seductie ori de o abila incercare de promovare a romanului prin intermediul unei bloggerite cunoscute? Intre jocurile seductiei epistolare ale lui M. si trairile interioare contradictorii ale Luciei isi face loc si povestea lui Natanael. Acesta, incercind sa afle adevarul despre motivele care l-au determinat pe fratele sau, Iuda, sa-l tradeze pe Iisus si apoi sa se sinucida, il inspira pe Ioan, cunoscut apoi ca Evanghelistul Marcu, sa-si urmeze adevarata vocatie. Un roman despre dragoste si tradare, despre iertare si esec, despre numeroasele fete ale adevarului si predestinare.

Parerea mea:

Descrierea romanului Pata violeta promitea o lectura captivanta, cu o constructie de tip povestire in rama, in care povesti din epoci diferite se impletesc pentru a da nastere unei intrigi captivante. Cartea debuteaza cu prezentarea Luciei, o bloggerita de critica literara care incepe sa primeasca o serie de scrisori anonime de la un admirator secret. Astfel, descopera ca istoriile familiilor lor s-au intersectat de-a lungul anilor intr-o poveste similara celebrelor familii rivale Montague si Capulet. Corespondenta unilaterala evolueaza, M ajungand sa ii trimita in scurt timp Luciei capitole din romanul sau. Acesta il are ca protagonist pe Natanael, fratele lui Iuda, apostolul lui Iisus. Natanael incepe o cursa pentru… CONTINUAREA AICI.

Posted in Gillian Flynn

Fata disparuta – Gillian Flynn

Fata disparuta - Gillian FlynnDisponibil la: Editura TREI

Colectia: Fiction Connection

Traducerea: Bogdan Perdivara

Numar pagini: 616

 

Sinopsis:

Cine esti? Cum am ajuns aici?

Sunt intrebari care il framanta pe Nick in ziua cand sarbatoreste cinci ani de casnicie. Si tocmai acum, sotia sa dispare pe neasteptate. Primul suspect este Nick. Desi isi sustine nevinovatia, dovezile impotriva lui nu inceteaza sa apara. Sub presiunea mass-mediei, face parada de cinism si de minciuni. Iar jurnalul lui Amy, descoperit de politie, dezvaluie ca mariajul lor era departe de a fi perfect.

Este Nick un ucigas?

Adevarul iti da fiori: este mai intunecat decat ti-ai fi imaginat.

„La inceput, am fi tentati sa credem ca este un thriller psihologic conventional. Dar in romanul lui Gillian Flynn, nimic nu este ceea ce pare a fi. Flynn creeaza o intriga spectaculoasa, observand cu subtilitate efectele crizei asupra vietii de cuplu.” – The Times

Parerea mea:

Cu stilul lui Gillian Flynn am facut cunostinta in urma cu cativa ani, cand i-am citit romanul de debut, Obiecte Ascutite. Imi imaginam deci ca Fata disparuta va fi un thriller la fel de captivant, mai ales ca  romanul a devenit imediat dupa publicare un bestseller. Insa nu ma gandeam ca imi va intrece atat de mult asteptarile si ca ma va tine treaza jumatate de noapte, incapabila sa ma opresc din citit. Se pare ca in ultimii ani, talentul autoarei a fost atent cultivat, iar abilitatile ei de a-si inrobi cititorii s-au… CONTINUAREA AICI.

Posted in Christopher Hitchens

Dumnezeu nu este mare. Cum otraveste religia totul – Christopher Hitchens

Dumnezeu nu este mare. Cum otraveste religia totul - Christopher HitchensDisponibil la: Libris

Colectia: Stiinta & Filosofie

Traducerea: Patricia Neculae

Numar pagini: 304

 

Sinopsis:

Cartea de fata nu este o lectura facila. Dimpotriva, socheaza la fiecare pagina, incercand sa ne scoata din conformismul caldut in care ne-am instalat si sa ne faca sa gandim. La fel ca Bertrand Russell in eseul De ce nu sunt crestin (1927), Hitchens incearca sa demonstreze ca religia este o inventie umana, un efect al fricii noastre de moarte si de neant. Mai mult, ea s-a dovedit un adversar al stiintei si al cercetarii, complice cu ignoranta, rasismul si tirania. Autorul vaneaza contradictiile cartilor sfinte”e;, indiferent ca apartin crestinismului, islamului sau iudaismului. Hitchens imbina argumente stiintifice si citate din marii filosofi cu descrierea unor evenimente sociale si politice sau chiar cu anecdote savuroase. Inteligenta argumentatiei si stilul plin de verva, chiar virulent pe alocuri, au transformat cartea intr-unul dintre textele canonice ale ateismului contemporan.

„Violenta, irationala, intoleranta, sustinatoare a rasismului, tribalismului si bigotismului, scufundata in ignoranta si ostila gandirii libere, dispretuitoare la adresa femeilor si coercitiva fata de copii ; religia organizata are multe pe constiinta. “- Christopher Hitchens

Parerea mea:

Candva, prin adolescenta, pre-adolescenta sau pe acolo, am incetat sa mai cred in dumnezeu. Nu a fost un eveniment brusc, nu si-a avut radacinile in vreo intamplare anume, ci a fost declansat numai de faptul ca am inceput sa analizez totul, sa trec prin prisma gandirii lucruri pe care pana atunci le luam probabil ca atare si sa imi pun intrebari. Iar raspunsurile sau, dupa caz, lipsa lor, m-au condus inevitabil catre aceasta cale. Am ajuns la concluzia ca religia si implicit dumnezeu, cel putin asa cum este el vazut in majoritatea credintelor, sunt inventii ale omului. Mai tarziu, am fost surprinsa – desi nu ar fi trebuit, dar cand esti adolescent ai tendinta de a considera ca esti primul care a descoperit cine stie ce adevar -sa descopar ca diferiti filozofi, scriitori sau intelepti au lansat de-a lungul timpului aceeasi idee in nenumarate carti: aceea ca nu dumnezeu a creat omul, ci omul l-a creat pe dumnezeu. Iar daca dumnezeu ar exista cu adevarat si ar fi exact asa cum se sustine ca este, atunci este categoric de o cruzime inimaginabila. Nu o sa ma lansez in teorii, nu incerc sa conving pe nimeni de nimic, nu ma intereseaza prea tare sa ma justific si nu am nici cea mai mica dorinta de a provoca pe cineva sau de a lansa vreo cearta si nu judec nici o persoana dupa credinta sau convingerile sale. Insa trebuie sa mentionez ca mi se pare aproape de la sine inteles acest lucru, mai ales daca iti oferi un pic de timp in care sa te gandesti logic la lume, la istorie, la univers si la omenire. Oricum, daca aveti chef sa dezbatem subiectul, aici ma gasiti 🙂

Cartea Dumnezeu nu este mare este intr-adevar cutremuratoare. De-a lungul vremii am avut ocazia si curiozitatea sa descopar multe informatii despre credinte, practici si obiceiuri din diferite religii, atat din prezent cat si din trecut. Asa ca pentru mine, mare parte din ceea ce am citit in volumul lui Christopher Hitchens nu a fost nou sau socant. Insa toate aceste informatii adunate la un loc si oferite deodata, nu au cum sa nu te marcheze. Insa in cazul cititorilor carora multe dintre lucrurile mentionate de autor le sunt inca necunoscute, lectura aceasta va fi cu siguranta un soc. Cititi-o, indiferent de convingerile voastre. Este o lucrare extrem de bine documentata, construita pe o structura solida si care atinge majoritatea punctelor importante. In ciuda faptului ca este mai degraba un eseu argumentativ, fara a avea o poveste, este usor de parcurs, iar autorul stie exact cat trebuie sa insiste asupra unui subiect si cand este cazul sa treaca mai departe, la urmatorul. Informatiile sunt oferite fara inflorituri, fara detalii inutile si mai important, in ciuda tonului adesea usor ironic, lipseste incercarea de a convinge. Nici o clipa nu mi s-a parut ca Hitchens se straduieste sa converteasca pe cineva la ateism. Dumnezeu nu este mare pare mai degraba un volum scris pentru cei care si-au format deja o opinie solida in directia asta si eventual, poate si pentru cei care sunt in cursul alegerii unei directii. Tot ce ofera Hitchens sunt informatii certe, fapte reale, lucruri care s-au petrecut si care pot fi oricand demonstrate. Ma indoiesc ca autorul si-a propus sa convinga un credincios sa renunte la religie, tocmai pentru ca din tonul lui poti banui usor ca este constient ca aceasta ar fi o incercare zadarnica. Unei persoane care crede in divinitate, nici un argument, oricat de logic, nu ii va zgudui convingerea. Probabil exact pe acest lucru s-au bazat si cei ce au promovat sintagma “crede si nu cerceta”. Pentru ca la o cercetare minima, s-ar spulbera altfel toate crezurile pe care biserica si-a construit puterea.

Hitchens sintetizeaza absolut toate aspectele asupra carora ajung probabil sa reflecteze toti cei care neaga existenta divinitatii. Se concentreaza asupra celor mai frecvente contraargumente, pune accentul pe intrebarile inevitabile si accentueaza si detaliile care pot fi scapate mai usor. Mi s-a parut surprinzator ca aproape toate intrebarile, toate ideile, temele si raspunsurile pe care le-a adunat in aceasta carte exista deja in mintea persoanelor care au ajuns sa nu mai creada in divinitate. Cumva, mi-a lasat impresia ca ateismul se naste individual in mintea fiecarui necredincios, ajungand insa la aceeasi forma comuna pentru toti cei care pasesc in aceasta directie. Ironic, este aproape ca o religie, avand o baza construita pe exact aceleasi elemente in cazul fiecarui om. Diferenta fata de o religie este insa reprezentata de faptul ca de data aceasta, e ceva nascut din propria fiinta, trecut prin filtrul gandirii si al unor analize ce se intind pe ani intregi si nu ceva impus de persoane, factori sau influente din exterior.

Un mare plus al cartii este faptul ca atentia este distribuita in mod egal asupra tuturor religiilor. Nu poate fi considerat asadar un atac asupra vreunui cult, ci trateaza fiecare credinta in aceeasi masura, cu obiectivitate si argumente pertinente, de bun simt. Ma indoiesc de faptul ca vreo religie ar putea veni cu o replica pe masura sau ca ar putea da nastere vreodata vreunei lucrari la fel de bine documentate.

Ceea ce ar putea crede unele persoane este ca autorul reproseaza in special fapte din trecut ale bisericii, eventuale ritualuri aproape primitive pe care le cunoaste probabil oricine, demersuri la scara larga, de o cruzime ametitoare, din secolele trecute sau anumite practici izolate, din cine stie ce comunitati restranse. Insa nu va puteti da seama in ce masura religia afecteaza si in prezent, in cele mai civilizate tari societatea. Este socant modul in care biserica reuseste inca sa aiba un impact atat de urias si de devastator intr-o societate moderna, in secolul 21. De aceea trebuie sa cititi cartea. Pentru ca unele lucruri le stiti poate, de altele veti auzi pentru prima data aici, insa abia cand le vedeti pe toate adunate puteti avea o imagine completa si reala.

Ceea ce trebuie sa mentionez ca volumul nu este neaparat o lectura facila. Necesita un grad mai ridicat de atentie, ceea ce e de la sine inteles, din moment ce este o lucrare ce nu face parte din beletristica insa cel mai important este faptul ca ai nevoie de o baza de informatii pentru a putea absorbi si intelege cat mai mult din scrierea lui Hitchens. Autorul face foarte des referiri la vietile si mai ales la scrierile a diferiti filozofi, scriitori sau personalitati din trecut, incepand de la cei din Antichitate si pana la cei din deceniile trecute, ajungand uneori pana la cei din prezent. De asemenea, trece printr-o serie de evenimente politice din diferite colturi ale lumii sau se opreste asupra unor evenimente sau obiceiuri marcante ce au socat intreaga lume la un moment dat. Dumnezeu nu este mare nu e o carte scrisa in cateva luni. Este probabil o lucrare care a prins forma destul de lent, al carui schelet s-a modelat de-a lungul anilor, la care s-au adaugat incet alte si alte fire. Nu mi-l imaginez pe autor luand brusc decizia de a scrie aceasta carte si incepand sa caute informatii pe care sa le poata folosi. Iar in final, Hitchens confirma el insusi acest lucru: „Am scris aceasta carte de cand ma stiu si intentionez sa continui scrierea ei…” Ceea ce vroiam sa subliniez este faptul ca ai nevoie, ca cititor, de o serie de cunostinte ca sa poti aprecia cartea la adevarata ei valoare. E nevoie ca o anumita curiozitate fata de tot ceea ce se intampla sau s-a intamplat vreodata in lume sa te anime sa acumulezi cat mai multe informatii generale, sa descoperi modul in care functioneaza omenirea. Desigur, autorul ofera un minim de explicatii necesare, pentru fiecare subiect pe care il abordeaza, insa intr-un mod percepi scrierea lui daca stii cine a fost Freud de exemplu, daca ai parcurs vreo lucrare de-a lui Toma d’Aquino sau daca stii ce teme trata Augustin, daca ai macar vag in minte ce a insemnat nazismul sau la ce ritualuri absurde si salbatice sunt supuse unele fetite musulmane in numele religiei chiar si in ziua de astazi. Cartea are deci un impact mult mai slab daca nu ai idee despre majoritatea lucrurilor la care face referire autorul. De aceea consider ca este necesar sa poti face legatura intre ceea ce stii deja si ceea ce este prezentat aici.

Asa cum spuneam si mai sus, cititi volumul, indiferent de convingerile voastre. In cazul in care sunteti credinciosi, probabil nu va va schimba cu nimic alegerea, pentru ca se presupune ca trebuie sa crezi fara sa cercetezi. Nu exista nici un risc deci. In cazul in care sunteti atei sau agnostici, va va confirma ceea ce probabil stiti deja si va va completa imaginea de ansamblu. Iar in cazul in care subiectul nu va starneste nici un interes, veti parcurge o lucrare extrem de bine documentata care cel putin va ofera o serie foarte larga de cunostinte utile.

Recunostinta mea se indreapta catre binecunoscuta librarie online Libris, datorita careia am avut sansa sa citesc aceasta minunata carte. Momentan exista reduceri mari, atat la colectia de carti in engleza, dar mai ales la cea de carti online in romana, asa ca ar trebui sa aruncati o privire pe site. Sigur nu veti pleca de acolo cu mana goala 😀

when i do good....

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Numele trandafirului – Umberto Eco

Jurnalul Zlatei – Zlata Filipovic