Disponibil la: RAO Books
Colectia: Carte de buzunar
Traducere: Olga Mihaila
Nr. Pagini: 208
Sinopsis:
O fetiţă de unsprezece ani ţine un jurnal. Nimic neobişnuit. Câţi copii ajunşi la pubertate nu-şi împărtăşesc gândurile şi sentimentele acestor confidenţi discreţi care sunt jurnalele intime? Numai că fetiţa care scrie paginile de faţă este musulmană şi locuieşte la Sarayevo. Iar ceea ce ar fi trebuit să fie un jurnal intim devine un jurnal de război, un jurnal al copilăriei furate şi al revoltei.
Parerea mea:
Nici macar nu stiu cum sa incep sa descriu tot ce am simtit citind aceasta carte. Am senzatia ca orice as scrie nu poate nici sa se apropie cel putin de intensitatea sentimentelor pe care le experimentezi citind. Este un jurnal real, o poveste adevarata scrisa exact in timpul in care se desfasura. In septembrie 1991, Zlata este o fetita de aproape 11 ani care incepe sa scrie intr-un jurnal. Traieste in Sarajevo impreuna cu parintii ei si are viata normala si fericita a unui copil obisnuit, pana in momentul in care incepe razboiul. In cateva luni, jurnalul care trebuia sa istoriseasca o copilarie fericita se transforma intr-un jurnal de razboi, intr-un jurnal care spune povestea fricii, a intunericului, a foamei, a distrugerii, a abandonului, a disperarii si a mortii.
La fiecare cateva pagini exista cate o fraza care te lasa inmarmurit prin simplitatea cuvintelor ce ascund drame infioratoare, fraze pe care le citesti iar si iar ca sa le poti cuprinde profunzimea. Pe tot parcursul lecturii trebuie sa te straduiesti sa iti amintesti din cand in cand ca ceea ce citesti nu este un roman imaginar, ca un copil a trecut cu adevarat prin iadul ce-ti este descris, a trait si a simtit timp de cativa ani toate acele lucruri pe care iti este aproape imposibil sa ti le imaginezi. Si exista mii de Zlate in fiecare tara despre care auzi din cand in cand la TV ca e in razboai.
Citind viata Zlatei esti fortat parca sa realizezi cat de obisnuit esti cu un stil de viata confortabil, care altora le este interzis chiar in acest moment si cat de dificil ar fi sa te trezesti intr-o zi smuls din viata aceasta de care de multe ori nu faci decat sa te plangi. Cum normalitatea ar putea insemna la un moment dat trecerea brusca de la tot ceea ce stii la o lupta pentru inca o zi. Cum o zi obisnuita ar putea fi echivalenta cu lipsa electricitatii, a gazelor, a apei si a hranei, impuscaturi si bombe la cativa metri de tine, refugiul timp de ore intregi in pivnite neluminate, frig, ingrijorare continua pentru cei dragi, de care nu mai stii nimic, vesti ce curg continuu despre inca un prieten sau o ruda care a murit, cunostinte si prieteni care fug pentru totdeauna si constiinta faptului ca tu esti obligat sa ramai. Si cum ar fi ca astfel de zile sa se scurga intruna pana cand se transforma in ani. Este o lectura socanta ce iti rascoleste toate gandurile, te cutremura si nu-ti va iesi probabil in minte o perioada destul de indelungata.
Bile albe:
– Stilul in care a fost scris jurnalul este in acelasi timp naiv si extrem de matur. Ai senzatia uneori ca parca a fost scris de un adult ce incearca sa adopte stilul unui copil. Desi stii ca nu este asa. Exista pasaje de o intelepciune cruda, ganduri care te izbesc pur si simplu prin sensul lor, prin profunzimea transpusa din mintea unui copil de 11, apoi 12 si apoi 13 ani.
Bile negre:
– Mi-as fi dorit ca in nota redactiei de la inceputul cartii (destul de cuprinzatoare de altfel, cu suficiente explicatii despre autoare si despre cum a fost publicat jurnalul acesteia) sa fie oferite si detaliile despre ce s-a intamplat dupa publicarea jurnalului Zlatei. Acesta se incheie destul de abrupt, in toiul unui razboi ce nu pare a se apropia de final si fara a face vreo referire la aparitia unei sperante de evadare din iadul pe care il traieste autoarea.
Alte recenzii care te-ar putea interesa: |
One thought on “Jurnalul Zlatei – Zlata Filipovic”