Posted in Tahereh Mafi

Destroy Me (seria Atingerea lui Juliette, volum satelit) – Tahereh Mafi

Destroy Me – seria Atingerea lui Juliette, volum satelit

Tahereh Mafi

Data aparitie: 2 Octombrie 2012

Numar pagini: 150

 

Sinopsis:

Perfecta pentru fanii romanului Spulbera-ma, care asteapta cu nerabdare publicarea volumului Unravel Me, aceasta scurta nuvela face legatura dintre cele doua volume, din perspectiva personajului negativ pe care toti adoram sa il uram: Warner, liderul nemilos al Sectorului 45.

In romanul lui Tahereh Mafi, Spulbera-ma, Juliette a scapat de Restauratie seducandu-l pe Warner – si apoi tragandu-i un glont in umar. Dar, dupa cum va invata din volumul Destroy Me, de Warner nu e tocmai usor sa scapi…

Aflat inapoi  la baza si recuperandu-se dupa rana aproape fatala, Warner trebuie sa faca tot ce ii sta in putere sa isi mentina soldatii organizati si sa suprime orice mentiune a vreunei rebeliuni in sectorul sau. La fel de obsedat ca intotdeauna de Juliette, principala lui prioritate este sa o gaseasca, sa o aduca inapoi si sa ii lichideze pe Adam si Kenji, cei doi tradatori care au ajutat-o sa evadeze. Dar atunci cand tatal lui Warner, Comandantul Suprem al Restauratiei vine sa ii corecteze greselile fiului sau, este evident ca acesta are planuri diferite pentru Juliette. Planuri pe care Warner nu le poate permite.

Situat dupa Spulbera-ma si inainte de actiunea viitorului volum, Unravel Me, Destroy Me este o nuvela narata din perspectiva lui Warner, conducatorul neindurator al sectorului 45.

Parerea mea:

De cand am auzit ca autoarea Tahereh Mafi urmeaza sa publice un volum satelit scris din punctul de vedere al lui Warner, am fost extrem de curioasa sa il citesc. In Spulbera-ma, Warner mi s-a parut un personaj care intriga, care nu iti poate ramane indiferent si care are o personalitate mult mai complexa si mai interesanta decat personajele negative obisnuite. Eram deci foarte nerabdatoare sa descopar mai multe despre caracterul sau.

Totusi, cumva nu am fost 100% satisfacuta de ce am citit. Dar nici nu stiu sa spun exact de ce. Poate ca as fi vrut un pic mai multa actiune, poate speram ca personalitatea personajului sa fie mai fascinanta..nu stiu. Nu spun ca nu mi-a placut ce am citit, ci doar ca parca nu mi-a implinit toate asteptarile. Nuvela Destroy Me este practic o introspectie in mintea si in sufletul lui Warner, imediat dupa intamplarile ce au loc la finalul volumului Spulbera-ma. Pe langa obsesia crescanda, deloc surprinzatoare, pentru Juliette, autoarea ne ghideaza si catre originile personalitatii reci a lui Warner. Intelegem asadar de ce modul lui de gandire este atat de controversat si dificil de inteles si acceptat, intelegem influenta pe care o copilarie nefericita, abuzurile psihice si presiunile prezentului o au asupra temperamentului sau. Stilul pe care autoarea il foloseste in acest volum este total opus fata de cel utilizat in Spulbera-ma. Daca acolo am intalnit un stil foarte liric, incarcat de emotii si sentimente ce isi fac loc printre randuri si te arunca intr-o explozie emotionala la fel de profunda ca cea a protagonistei, in Destroy Me, lucrurile sunt total diferite. Modul de exprimare este abrupt, personalitatea personajului este transpusa perfect in cuvinte, descoperim un stil cu adevarat militar, o gandire aspra, dura, directa si total surprinsa de sentimentele nou aparute. Contradictiile dintre iubirea proaspat ivita si obiceiurile adanc inradacinate duc la o lupta interna, la o stare de nebunie, de disperare si de confuzie. In ciuda calmului pe care Warner il afiseaza de cele mai multe ori si pe care incearca sa se convinga ca il detine si in interiorul sau, Warner nu reuseste de fapt decat sa se piarda pe el insusi si sa descopere o personalitate noua, pe care nu o cunoaste si fata de care nu stie cum sa reactioneze. Iar mai apoi, aparitia tatalui sau nu face decat sa il arunce intr-o valtoare de framantari si temeri si sa il transforme din nou intr-un copil speriat, abuzat si nefericit.

Partea mea preferata a fost de departe ceea ce urmeaza de fapt dupa finalul nuvelei. Pe langa un extras din urmatorul volum, Unravel Me, descoperim si un fragment din inregistrarile lui Warner, unde sunt marcate primele impresii pe care acesta le noteaza, cu privire la Juliette. Un plus de originalitate este adus si de paginile din dosarele Restauratiei despre personajele noastre. Abia cand am citit aceste pasaje mi-am dat seama ca de fapt, cred ca asa mi-as fi dorit sa arate intreaga nuvela. Desi in paginile anterioare gandurile lui Warner se indreapta spre Juliette, mai ales din momentul in care ii gaseste acesteia jurnalul, abia in aceste fragmente am gasit ceea ce imi doream, o viziune diferita asupra evenimentelor pe care le-am privit pana acum doar din punctul de vedere al Juliettei.

Bile albe:

– Daca in Spulbera-ma Tahereh Mafi a surprins in primul rand printr-un limbaj absolut uimitor, in Destroy Me reuseste din nou acest lucru, in ciuda faptului ca de data aceasta ne arunca intr-un stil sobru, rezervat si cu o nuanta taioasa. Trecerea de la perspectiva Juliettei la punctul de vedere al lui Warner este impecabil realizata. Diferentele uriase de stil nu fac decat sa accentueze talentul autoarei, iar faptul ca simti ca practic citesti exact in sufletul personajelor si ca le cunosti cu adevarat este o alta dovada in acest sens.

Bile negre:

– Ma asteptam ca Warner sa ma cucereasca iremediabil. Imi placuse de el in Spulbera-ma, imi trezise curiozitatea si abia asteptam sa il cunosc mai bine. Cred insa ca este intr-o oarecare masura prea putin surprinzator, de parca detaliul acela care ar fi trebuit sa te contrarieze si sa iti starneasca curiozitatea ar lipsi. Warner mi se pare prea usor de descifrat. Cred ca asta e. Nu poseda acel mister care transforma pentru mine un personaj obisnuit intr-unul remarcabil. Chiar daca nuvela a fost scrisa tocmai pentru a-l cunoaste mai bine pe Warner, cred ca o doza de mister si detaliul acela care iti mentine curiozitatea treaza si te fascineaza ar fi fost binevenite. As fi preferat sa simt ca nu cunosc indeajuns personajul, dar sa fiu in continuare fascinata de el decat sa il cunosc prea bine dar sa ma lase rece..

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Spulbera-ma (seria Atingerea lui Juliette, volumul 1) – Tahereh Mafi

Divergent (seria Divergent, volumul 1) – Veronica Roth

Posted in Katherine Applegate, Michael Grant

Eve and Adam – Michael Grant & Katherine Applegate

Eve and Adam

Michael Grant & Katherine Applegate

Data aparitie: 2 Octombrie 2012

Numar pagini: 304

 

Sinopsis:

Evening Spiker, o adolescenta de 16 ani duce o viata prospera alaturi de mama sa, Terra, genetician de succes si proprietara a institutului Spiker Biotech. Bineinteles, Evening ii duce dorul tatalui ei care a murit intr-un mod misterios, insa nu si-a pus niciodata intrebari despre subiectul acesta. La fel cum nu s-a gandit vreodata cat de ciudat este faptul ca nu s-a imbolnavit niciodata. Asta, pana cand e lovita de o masina si se trezeste cu leziuni extinse. Leziuni ce par sa se vindece mai repede decat este fizic posibil.

In timp ce se recupereaza in luxosul centru Spiker Biotech, il intalneste pe Solo Plissken, un tanar atractiv, de varsta ei, care isi petrece viata la institut. La fel ca si Evening, nici el nu si-a pus intrebari…pana acum.  Solo incepe sa ii ofere indicii lui Evening, conform carora ceva ar fi in neregula si ca Terra ar putea fi in spatele povestii. Evening isi alunga asta din minte si isi incepe proiectul de vara: sa simuleze crearea baiatului perfect. Cu ajutorul lui Solo, Evening descopera secrete atat de importante incat ar putea schimba in totalitate lumea.

Parerea mea:

Trebuie sa cititi aceasta carte! Este atat de diferita de aparitiile din ultimii ani, incat va fi cu siguranta o lectura captivanta. Intr-adevar, romanul are si cateva parti ceva mai slabe, insa per ansamblu, ofera o poveste care nu doar te cucereste definitiv, ci te si obliga, practic, sa te gandesti la anumite aspecte carora in mod normal poate ca nu le-ai da nici o atentie. Prima surpriza de care am avut parte a fost faptul ca romanul nu este tocmai o distopie. Actiunea se petrece in zilele noastre, ceea ce este cu atat mai tulburator. Realizezi ca este foarte posibil ca ceea ce se petrece in carte sa existe deja in realitate. Poate nu exact asa cum este descris in aceste pagini, insa destul de aproape. Si nu poti sa nu te intrebi daca este sau nu moral ceea ce se intampla. Sau ceea ce se poate intampla. Nu poti sa nu e intrebi daca omenirea are sau nu dreptul sa faca anumite lucruri. Insa, in acelasi timp, stii ca stiinta nu poate evolua decat prin teste, sacrificii si experimente mai mult sau mai putin morale. Ca acel confort de care avem parte si toate descoperirile care duc la evolutia omenirii au un pret. Si totusi, ramane mereu un semn de intrebare, ramane mereu o urma de indoiala.. In fine, veti descoperi singuri despre ce vorbesc daca veti citi romanul Eve and Adam si probabil veti intelege atunci mult mai bine aceste sentimente.

Trecand peste aceste aspecte, trebuie sa va spun ca romanul abordeaza o tema noua in literatura recenta si ca veti fi cuceriti si curiosi de la primele pagini. Romanul debuteaza intr-un ritm destul de lent, iar daca nu ai citi descrierea oficiala, nu ai avea cum sa preconizezi ceea ce urmeaza. Facem cunostinta cu Evening, o adolescenta aparent obisnuita, cu mama ei, genetician de succes si imaginea perfecta a femeii de afaceri rece si calculata, cu prietena cea mai buna a lui Eve, Aislin – genul de prietena pe care majoritatea parintilor ar considera-o o influenta proasta. In acelasi timp, il descoperim si pe Solo, un tanar orfan ce a fost sprijinit financiar de mama Evei din momentul in care parintii sai au murit. Dar care, in ciuda acestui fapt, o uraste pe Terra Spiker. Eve ajunge la institutul de cercetare genetica al mamei sale in urma unui accident extrem de grav. Dupa cateva zile, Eve este cucerita de un proiect oferit de mama sa pentru a-i face perioada de refacere mai placuta: sa simuleze crearea baiatului perfect. Incepand de la aspectul fizic, pana la alegerea si aranjarea genelor ce ii asigura starea de sanatate, caracterul, talentele, temerile si  abilitatile. In acelasi timp, Eve il cunoaste pe Solo, cel care o face sa remarce in scurt timp ca starea ei de sanatate se imbunatateste intr-un ritm incredibil. Si tot el este si cel care ii dezvaluie apoi niste secrete infioratoare.

Ajunsa cu lectura in punctul in care Solo, Eve si Aislin fug de la Spiker Biotech, ma gandeam ca de fapt romanul nu prea se ridica la asteptarile pe care le aveam. Ceva nu se lega, fuga Evei parca nu avea sens, secretele erau intr-adevar socante, insa nu asa cum ma asteptam de fapt sa fie. Insa doar cateva pagini mai incolo, totul se schimba intr-un mod surprinzator. Am ramas pur si simplu cu gura deschisa si am recitit de vreo doua-trei ori cateva paragrafe, ca sa fiu sigura ca am vazut bine. Aveam impresia ca parca am sarit peste cateva capitole sau ca citesc o poveste noua. Si m-am simtit deodata disperata sa aflu cat mai repede cum a fost posibil ca intriga sa evolueze intr-un asemenea mod. Pe langa schimbarile bruste de situatii si dezvaluirile teribile pe care le aflam in a doua jumatate a cartii, povestea ridica din nou anumite intrebari si ganduri contradictorii. Esti prins asadar intre dorinta de a citi cat mai repede pentru a afla prin ce vor trece personajele mai departe si dorinta de a te opri putin pentru a-ti pune gandurile in ordine si pentru a avea timp sa iti formezi o parere clara despre lucrurile narate.

Eve si Adam ofera cumva doua povesti diferite. Una – cea scrisa, cea reala, in care traiesti alaturi de personaje, ai parte de adrenalina, emotii si suspans. Iar cealalta, cea ascunsa printre randuri, este cea care deschide anumite probleme de la care nu iti mai poti desprinde mintea. Nu conteaza ca poate pana in momentul acela nu te-a interesat absolut deloc dezvoltarea stiintei, evolutia umanitatii, modul in care s-au schimbat lucrurile de la un secol la altul sau chiar de la deceniu la deceniu, in anumite cazuri. Este imposibil sa nu privesti deodata cu alti ochi modul in care se schimba lumea, diferentele enorme din orice domeniu dintre trecut, prezent si viitor si felul in care aceasta evolutie a avut loc. Si tot imposibil este sa nu te intrebi cum va arata viitorul si daca ceea ce astazi ni se pare absolut imposibil nu va deveni banal peste un numar destul de mic de ani.

Bile albe:

– Povestea este prezentata alternativ, din punctul de vedere al lui Evening si din cel al lui Solo. Mi-a placut foarte mult naturaletea cartii, stilul tineresc si veridic in care sunt relatate lucrurile. Nu este prima carte scrisa in aceasta forma, insa mi s-a parut ca prezinta intr-un mod mai real gandurile personajelor. Poate ca unii cititori vor considera exagerate unele ganduri amuzante scapate exact in situatiile cele mai delicate. Mie insa mi se pare ca daca ar fi sa transcrii gandurile unei persoane, exact in modul acesta ar arata apoi transcrierea. Cu ganduri usor haotice, cu scurte intruziuni pline de umor sau cu unele..nelalocul lor in momente ce ar impune seriozitate maxima, etc.

Bile negre:

– Desi avem parte de un happy end, nu am fost complet multumita de final. Nu de ceea ce se intampla, ci de viteza la care se desfasoara lucrurile. Daca pana la ultimele pagini lucrurile au un ritm normal, sfarsitul este parca prea brusc, ca si cum autorii ar fi considerat deodata ca treaba lor s-a incheiat demult si ar fi scris ultimele cateva pagini fortat, doar ca sa sa scape de ele. Aproape ca nu ai timp sa asimilezi ceea ce se intampla si nici macar nu reusesti sa intelegi cand au ajuns personajele la concluziile acelea si cand s-au decis asupra a ceea ce tocmai ai citit.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Disparuti (seria Disparuti, volumul 1) – Michael Grant

Mai las-o moale cu fantomele / Fantomele ne stiu toate secretele – Megan Crewe

Posted in Sienna Mercer

Switched (seria My Sister the Vampire, volumul 1) – Sienna Mercer

Switched

Seria My Sister the Vampire, volumul 1

Sienna Mercer

Numar pagini: 199

 

Sinopsis:

Cand Olivia Abbot se muta intr-un nou oras, e entuziasmata sa faca parte din echipa de majorete si sa isi faca prieteni noi. Apoi o intalneste pe Ivy Vega. La inceput, Ivy, cu tenul deschis si imbracata de sus pana jos in negru pare sa fie exact opusul ei. Dar apoi fetele privesc dincolo de blush-ul roz si de liniile groase de creion negru si descopera ca sunt identice – gemene identice.

Olivia si Ivy au o multime de planuri pentru a-si schimba identitatile intre ele si marcheaza toate trucurile tipice gemenilor. Dar Olivia descopera in scurt timp ca ea si Ivy nu sunt chiar la fel. Ivy e vampir. Si nu este singura din oras.

Parerea mea:

Cand la ora 1 noaptea nu ai somn, o poveste usurica si amuzanta e cea mai buna idee 🙂 Ma asteapta cateva achizitii noi pe care le “vanam” cu cateva luni inainte sa fie publicate, insa vineri noapte parca nu era momentul cel mai potrivit pentru nici una dintre ele. Asa ca am ajuns la o serie care m-a cucerit de la prima vedere datorita imaginilor de pe coperta si recunosc ca nu am lasat din mana primul volum pana cand nu am ajuns la ultima pagina. Intr-adevar, avand doar 200 de pagini si un stil simplu si si plin de umor, nici nu mi-a luat foarte mult sa il termin.

Descrierea oficiala a cartii rezuma indeajuns actiunea acesteia. Doua adolescente descopera in prima zi in care se cunosc ca sunt surori gemene. In ciuda diferentelor destul de mari de stil si preferinte, se inteleg de minune. Oarecum fortate de imprejurari, ajung sa faca schimb de identitati tot mai des. Insa Olivia incepe sa sesizeze anumite ciudatenii si in scurt timp, sora ei, Ivy este fortata sa ii marturiseasca adevarul: ca este vampir. Si ca o mare parte a populatiei din oras este la fel ca ea.

Nu stiu exact la ce categorie de varsta este incadrata povestea, insa eu as vedea publicul tinta undeva sub 13-14 ani. Bineinteles, daca ati depasit cu oricat de mult varsta aceasta insa va saturati din cand in cand de lecturi mai serioase si aveti chef de o carte care sa nu faca altceva decat sa va binedispuna, sunt sigura ca Switched o sa fie o alegere perfecta. Cartea este scrisa intr-o maniera incarcata de umor, cu un stil direct, fara prea multe puncte culminante si fara situatii foarte tensionate. Dar se citeste rapid si, cu toate ca firul narativ nu creeaza cine stie ce suspans, reuseste sa te faca indeajuns de curios incat sa nu te dezlipesti de carte pana cand nu ii afli finalul.

Personajele sunt bine construite, protagonistele au exact entuziasmul adolescentei, combinat cu niste personalitati ce inca nu au ajuns sa aiba tusele finale, sunt inca in curs de dezvoltare, usor influentabile, insa in acelasi timp, cu nuante intense de hotarare si incapatanare. Mi-a placut ca desi sunt surori gemene, Ivy si Olivia au temperamente diferite, gusturi deloc asemanatoare si isi pastreaza preferintele fara a incerca sa o convinga pe cealalta sa le adopte pe ale ei. Personajele secundare au parte si ele de portrete destul de bine schitate, iar in cazul in care uneori descrierile directe lipsesc, actiunile lor sunt indeajuns de sugestive pentru a-ti oferi un portret complet. Avem parte si de cateva clisee, insa cumva, acestea nu m-au deranjat deloc. Se poate sa fi fost si din cauza ca nu aveam asteptari foarte mari de la acest roman. Ceea ce m-a deranjat insa au fost informatiile oarecum sumare despre vampiri. Pana la urma, intriga principala a cartii/seriei exact aceasta este. Primim cateva explicatii, insa acestea sunt mult prea vagi si destul de neplauzibile. As fi vrut sa fie detaliat subiectul, insa in acelasi timp, ma gandesc ca este posibil ca acest prim roman sa fie doar un fel de introducere si amanuntele sa incepem sa le descoperim abia din urmatoarea carte.

Bile albe:

– O lectura amuzanta, rapida si relaxanta. Nu este geniala, nu te lasa in suspans si nu face sa arzi de nerabdare sa incepi imediat urmatorul volum. Insa iti va asigura cateva ore extrem de placute, mai ales ca povestea se indeparteaza total de schitele destul de cliseice pe care sunt construite in ultima vreme majoritatea romanelor fantasy.

Bile negre:

– In primele momente cand cele doua adolescente realizeaza ca sunt gemene si ca fiecare a fost adoptata de o alta familie, neavand habar de existenta unei surori, apar cateva intrebari legate de parintii naturali. De asemenea, misterul legat de natura diferita a lor – una om, cealalta vampir – naste o alta serie de nelamuriri si se leaga din nou de sirul intrebarilor privind familia adevarata a protagonistelor. Totusi, in restul timpului, fetele nu au nici cea mai mica intentie sa afle ceva despre originea lor. Chiar daca secretele nu ar fi fost dezgropate pana la finalul volumului, tot mi-ar fi placut sa observ cel putin un interes vag din partea protagonistelor fata de aceste aspecte.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Caderea (seria Cele noua vieti ale lui Chloe King, volumul 1) – Liz Braswell

Cartea cimitirului – Neil Gaiman

Posted in Sara Shepard

Ruthless (seria Micutele Mincinoase, volumul 10) – Sara Shepard

Ruthless

Seria Micutele Mincinoase, volumul 10

Sara Shepard

Numar pagini: 341

 

Sinopsis:

For years scandal has rocked Rosewood, Pennsylvania–and high school seniors Aria, Emily, Hanna, and Spencer have always been at the center of the drama. They’ve lost friends, been targeted by a ruthless stalker named A, and narrowly escaped death. And it’s not over yet.

Aria’s love life is on the fritz. Emily’s exploring her wild side. Hanna’s kissing the enemy. And someone from Spencer’s past – someone she never thought she’d see again – is back to haunt her.

But none of that compares to what happened last spring break. It’s their darkest secret yet and guess who found out? Now A is determined to make them pay for their crime, and the only thing scarier than A is the fear that maybe, just maybe, they deserve what’s coming to them.

Parerea mea:

Din unele puncte de vedere, volumul 10 al seriei Micutele Mincinoase se intoarce la monotonia din volumele 5-7. Cel putin prima parte a cartii. Spre final se intampla cateva lucruri destul de importante, desi nu la fel ca cele din volumul 8 sau chiar si din volumul 9. Cred ca de fapt e imposibil sa se mai intample ceva la fel de socant ca in acele carti. Cred ca Ruthless poate fi caracterizat ca fiind o lectura „uniforma”, fara suisuri si coborasuri, fara schimbari bruste de directie. Un fel de liant intre volumele ce prezinta intamplari mai tensionate.

Sanatatea mintala a protagonistelor este tot mai subreda, hartuirile constante ale lui A si vina datorata gestului pe care l-au facut in vacanta din Jamaica si a celorlalte greseli din trecut le distrug tot mai mult. Daca stai sa te gandesti, e oarecum de inteles, intrucat nimeni nu ar putea ramane cu mintea intreaga dupa ce ar trece prin teroarea continua prin care au trecut cele patru eroine. De data aceasta, Aria si Hanna isi pastreaza calmul si gandirea logica cel mai bine. Ele sunt si cele care reusesc sa aleaga acum variantele corecte, actioneaza intr-o maniera impecabila si nu se mai pierd in marea de minciuni. Emily si Spencer insa, nu au parte de o evolutie prea stralucita. Emily repeta greselile trecutului, se arunca cu capul inainte fara sa gandeasca absolut deloc ceea ce face si este oarba la avertizarile prietenelor ei. In acelasi timp, Spencer incepe sa aiba probleme psihice reale, manifestate prin explozii de furie, halucinatii, actiuni haotice si pierderea cunostintei.

Lantul minciunilor pare sa se stranga tot mai mult in jurul protagonistelor. Daca acum stim ce s-a intamplat in Jamaica, intamplarea din Europa ramane inca un mister. Insa pare sa fie cam la fel de grava ca cea care o implica pe Tabitha, ceea ce nu e deloc incurajator.

Asa cum spuneam si mai devreme, romanul este destul de banal. Insa probabil in lumina a ceea ce s-a intamplat in volumele anterioare, cartea reuseste totusi sa te tina cat de cat in suspans si sa nu fie chiar o lectura plictisitoare.

Bile albe:

– Ruthless nu impresioneaza prea tare si nici nu aduce prea multe noutati. M-au surprins insa in mod placut cateva din personajele secundare, printre care si unul care era pana acum pe lista personajelor negative. Sunt curioasa daca si de data aceasta gesturile acestui personaj se vor dovedi o strategie atent gandita in lupta sa contra uneia dintre protagoniste sau daca pentru prima data poate, empatia isi face putin loc in caracterul sau.

Bile negre:

– Emily. Tot ce face e gresit – isi pierde capul, se incapataneaza sa nu vada nimic in jur, refuza adevarul, ascunde un lucru extrem de important de prietenele ei, se muta in tabara adversa…si multe altele. A fost intotdeauna un personaj slab, insa acum a intrecut orice limite.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Wanted (seria Micutele Mincinoase, volumul 8) – Sara Shepard

Twisted (seria Micutele Mincinoase, volumul 9) – Sara Shepard

Posted in Ally Carter

Doar cei buni spioneaza de tineri (seria Fetele Gallagher, volumul 4) – Ally Carter

Disponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy leda

Traducerea: Laura Bocancios

Numar pagini: 240

 

Sinopsis:

Cammie este in vacanta de iarna la Londra, impreuna cu Bex si parintii ei, in permanenta pazita, si nu se ducenicaieri fara sa fie urmarita. Dar profesorul ei de Operatiuni sub Acoperire  acuzat de tradare si devenit unul dintre cei mai cautati oameni de pe Pamant reuseste sa insele vigilenta celor care o supravegheaza pe Cammie si vorbeste cu ea, cerandu-i sa „urmeze porumbeii”, iar pe urma sare de pe Podul Turnului in Tamisa. Cammie nu intelege de ce profesorul ei cel sexy odinioara pare ca si-a pierdut mintile, si mai ales de ce dupa intalnirea cu el este luata la intrebari de agentii MI6. Grozava vacanta, nu?

Apoi Cammie se intoarce la scoala, pentru a descoperi ca si securitatea colegiului a suferit mari modificari, si ca toate pasajele ei secrete sunt acum blocate, iar scoala cea iubita pare mai degraba o inchisoare.  Acum lumea lui Cammie e intoarsa cu susul in jos si ea nu mai stie in cine sa aiba incredere prietene, profesori, colege. Iar pe masura ce timpul se scurge si pericolul creste, Cammie devine sigura de un singur lucru nu poate sa stea cu bratele incrucisate si sa astepte sa fie salvata de ceilalti. Trebuie sa afle motivul pentru care Cercul (un grup terorist malefic, atat de secret incat prea putini stiu despre existenta lui) continua sa fie pe urmele ei, si trebuie sa afle cat mai repede. Iar cand Zach incepe sa-si faca aparitia din ce in ce mai des, in locuri si situatii total neasteptate, Cammie isi da seama ca are intr-adevar nevoie urgenta de raspunsuri.

Caci, de data asta, miza n-o mai reprezinta doar inima ei, ci si libertatea, prietenele si familia sa.

Parerea mea:

Nu stiu de care volum am fost mai incantata: de primul, care m-a introdus in captivanta lume a fetelor Gallagher sau de acesta, in care fiecare mister din cartile anterioare isi gaseste locul si fiecare fir razlet se impleteste cu celelalte.

Volumul acesta este plin de adrenalina si emotii de la prima si pana la ultima pagina. Absolut fiecare nedumerire pe care am avut-o in romanele anterioare si despre care am crezut ca nu va mai fi abordata este atinsa din nou in aceasta carte. Intr-adevar, doar cateva mistere isi gasesc rezolvarea, insa dezvaluirile de care avem parte te lasa fara cuvinte. Parti din trecutul lui Joe Solomon si al tatalui lui Cammie isi fac loc in prezent, taina care invaluia Institutul Blackthorne este in sfarsit deslusita (si e mult mai inspaimantatoare decat te puteai astepta!), iar unele dintre secretele lui Zach sunt si ele dezvaluite. Dar in ciuda acestor adevaruri pe care le aflam, la finalul romanului descoperi ca ai si mai multe intrebari.

Mi-a placut enorm faptul ca in situatiile delicate prin care trec, echipele se unesc. Daca pana acum Cam si prietenele ei se impotriveau de obicei adultilor si acestia erau de cele mai multe ori echipa adversa, in momentul in care apare un inamic mai important, cei din jur sunt dispusi sa le recunoasca talentele fetelor si chiar sa le permita participarea la misiuni in anumite momente. Nu avem parte chiar de o schimbare radicala, unele lucruri raman inca nemarturisite, insa e totusi o imbunatatire.

Pe alocuri, exista pasaje foarte..vizuale, in care totul se petrece intr-un ritm halucinant, vezi scenele ca si cum ai urmari un serial si iti dai seama la final ca aproape ti-ai tinut respiratia pe parcursul acelor momente. Am adorat scenele de spionaj pur, in care protagonistele pun in practica un plan detaliat, se afla intr-o situatie extrem de sensibila si au un scop real, de o importanta majora. Iar de data aceasta, ceea ce se intampla nu mai este un test.

Privind in urma, am senzatia ca volumele 2 si 3 ale seriei nu au mai fost parca la fel de amuzante ca primul. Insa volumul 4 cred ca ajunge chiar sa il intreaca in umor pe cel dintai. Am chicotit de nenumarate ori si cred ca este pentru prima data cand am pus semne pe unele pagini pentru a le putea reciti la final si pentru a le putea impartasi si celor din jur. Bine, cand am vrut sa i le citesc cuiva am realizat ca de fapt daca scoti din context citatele respective parca nu mai sunt la fel de amuzante, asa ca nu imi ramane decat sa ma distrez singura cu ele. Sau sa oblig lumea sa citeasca intreaga serie pentru a putea prinde sensul acelor fragmente.

Finalul aduce o perspectiva socanta, iar volumul urmator se anunta a fi unul impresionant. Totusi, nu am inteles de ce Cam ii refuza propunerea lui Zach desi urmeaza sa adopte acelasi plan, doar ca singura. Inteleg dorinta ei de a-i proteja pe cei din jur, insa Zach chiar este capabil sa o ajute sa supravietuiasca si sa descurce itele si, mai important, cel putin pentru moment planul lui Cam este de fapt o salvare si pentru Zach, nu numai pentru ea. Pentru ca viitorul lui pare a fi destul de intunecat.

Bile albe:

– In ciuda faptului ca nu au fost niciodata foarte temperamentale, eroinele mai au totusi cateva momente in care par sa nu fie foarte constiente de consecintele faptelor lor. Insa, ele incep sa se maturizeze si este foarte evident faptul ca intamplarile recente prin care au trecut si-au pus amprenta asupra personalitatilor lor. Devin mai alerte, mai putin dispuse sa se avante in situatii periculoase daca nu au un scop foarte bine definit, isi pregatesc cu mai multa rabdare si atentie actiunile viitoare si trateaza totul cu mai multa profunzime.

Bile negre:

– Desi constienti ca daca i-ar spune adevarul lui Cam ar evita aparitia unor situatii dificile, adultii din jurul ei ii ofera insa raspunsuri doar cu picatura. Cu toate ca de data aceasta, este vorba de ceva mult mai serios, ceva ce o vizeaza direct pe ea. In plus, a devenit destul de limpede ca atunci cand Cam si prietenele ei nu stiu ceva si nimeni nu vrea sa le ofere raspunsurile, chiar nu stau cuminti sa astepte ca adultii sa se razgandeasca. Ci lupta sa gaseasca singure raspunsurile de care au nevoie. Iar asta le pune uneori in pericol si in momentul de fata, nimic nu ar putea fi mai rau pentru ele.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Pe cuvant de spioana (seria Fetele Gallagher, volumul 2) – Ally Carter

Cum sa nu te lasi dus de nas de o fata…sub acoperire (seria Fetele Gallagher, volumul 3) – Ally Carter