Posted in Kiera Cass

Alegerea (seria Alegerea, volumul 1) – Kiera Cass

Alegerea (seria Alegerea, volumul 1) - Kiera CassDisponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy Leda

Traducerea: Shauki Al-Gareeb 

Numar pagini: 368

 

Sinopsis:

Pentru treizeci si cinci de fete, Alegerea este o sansa unica in viata. Le ofera posibilitatea de a fi transportate, ca niste cenusarese, intr-o lume a luxului si stralucirii, a rochiilor elegante si bijuteriilor sclipitoare. De a locui intr-un palat si de a lupta sa cucereasca inima unui print. Pentru America Singer, sa fie Aleasa e insa un adevarat cosmar, căci asta inseamna sa isi paraseasca familia si pe omul iubit, pe Aspen, cel care face parte dintr-o casta inferioara. Numai ca, uneori, realitatea depaseste asteptarile si, atunci cand eroina noastra descopera ca Aspen o insala si ca printul Maxon nu e, nici pe departe, snobul ingamfat care i se paruse, totul se schimba si romantismul incepe sa pluteasca in aer.

Parerea mea:

Trebuie sa recunosc ca este pentru prima data cand am inceput sa citesc o carte din cauza copertei. Bineinteles, nu am ratat descrierea romanului inainte de a-l cumpara, dar chiar dinainte de a o face, cred ca decizia era deja luata. Am stiut ca trebuie sa-l citesc, pentru ca imaginea de pe coperta chiar nu putea sa nu fie asociata cu o carte buna.

the selection - kiera cass

Si nu m-am inselat deloc! Gandeste-te la ce ar putea iesi daca ai combina un roman distopic – poate cateva fragmente din Jocurile Foamei, cu ideea unui reality show – gen Burlacul (nu, nu urmaresc, dar cine putea sa rateze reclamele in timp ce butona telecomanda?) si nu in ultimul rand, cu basmele cu printi fermecatori si printese aspirante – si aici avem atatea exemple: Alba Ca Zapada, Cenusareasa, Printesa si bobul de mazare, etc. Daca ai impresia ca aceasta combinatie nu suna bine, nu ai putea sa te inseli mai tare. Nici nu iti poti imagina ce poveste a reusit sa creeze Keira Cass din niste elemente aparent fara nici o legatura intre ele.

Avem deci o societate distopica, actiunea petrecandu-se candva dupa cel de-al patrulea razboi mondial. O tara noua, Ilea, impartita in 8 caste, condusa de o familie regala, atacata de rebeli, intr-un razboi in desfasurare si in relatii inca nesigure cu tarile vecine. Atunci cand printul mostenitor ajunge la varsta la care trebuie sa isi aleaga o sotie, se face o Alegere nationala, prin care este selectata cate o tanara eligibila din cele 35 de provincii ale tarii. Cele 35 de fete urmeaza sa concureze pentru inima printului si pentru viitoarea coroana. America Singer face parte din cea de-a 5-a casta (din cele 8 existente), avand deci o viata nu tocmai usoara, dar in ciuda acestui fapt, nu are nici cea mai vaga dorinta de a se inscrie in Alegere. Are un iubit si planuri pentru un viitor alaturi de el, deci Alegerea nu se incadreaza in prioritatile ei. Totusi, fortata de imprejurari, se inscrie si spre surprinderea ei, este aleasa printre cele 35 de candidate. In cateva zile, viata i se schimba total. Ajunsa la palat, America alege un drum total diferit fata de cel al celorlate fete si pentru un timp, viitorul ei pare indeajuns de sigur. Dar totul se schimba la fel de fulgerator..

Am citit cartea in vreo 2 zile. Nu stiam cum sa asimilez mai repede toate informatiile, nu stiam cum sa mai prind un moment liber in care sa mai pot arunca o privire in carte, sa imi imaginez cum va continua aventura Americii si sa fac tot felul de presupuneri cu privire la evolutia povestii ei.  Intamplarile nu sunt tocmai usor de banuit. Bineinteles, exista anumite parti pe care le stii sau le suspectezi deja, ca de exemplu ca America va fi aleasa printre cele 35 de candidate, sau ca printul Maxon este diferit fata de imaginea pe care o are eroina despre el, dar autoarea a ales sa prezinte indeajuns de multe aspecte la care nu te astepti. Nici o decizie nu e sigura si in nici un moment nu te simti convins pe deplin ca totul se va desfasura asa cum speri. Daca la inceput ai baga mana in foc ca America va ajunge sa fie aleasa printului aproape fara sa miste un deget, pe parcurs incepi sa descoperi ca lucrurile nu stau deloc asa si nici macar nu stii daca ar trebui sau nu sa iti doresti ca ea sa devina viitoarea regina.

Ce m-a impresionat in mod deosebit este societatea creata de scriitoare. Asa cum spuneam mai devreme, actiunea se desfasoara dupa al patrulea razboi mondial, intr-o lume nu foarte diferita de a noastra. Spre deosebire de alte romane distopice, in The Selection avem parte de o adevarata lectie de istorie (imaginara) care explica foarte clar modul in care lumea noastra a ajuns sa fie lumea din carte. Iar aceasta descriere este aproape infricosatoare datorita similaritatilor cu situatiile politice si economice universale din prezentul nostru. Inca un lucru inedit este reprezentat de combinatia de viitor si trecut. Desigur, suntem constienti pe tot parcursul cartii ca actiunea se petrece in viitor, dar este imposibil sa te desprinzi de imaginile fixate in mintea noastra referitoare la familiile regale, la printese, rochii, slujnice sau castele. Nu puteam sa sterg imaginile personajelor in diverse decoruri specifice secolelor trecute, desi imi aminteam mereu ca nu sunt conforme cu lucrurile descrise in roman. In plus, lipsa tehnologiilor foarte avansate, atat de tipice in alte romane distopice accentua aceasta senzatie. Iar impartirea populatiei pe caste, atat de obisnuite si acestea in societatile din perioada medievala aduce si ea inca un aspect din trecut in acest viitor imaginat de Kierra Cass.

Nu cred ca este neaparat un aspect important, dar simt ca trebuie sa il mentionez: sosirea Americii la castel, acomodarea, contrastul cu lumea din care provine, in care foamea si nesiguranta zilei de maine sunt lucrurile obisnuite, aproape banale, mi-a amintit foarte mult de Jocurile Foamei, mai exact de momentul sosirii lui Katniss in Capitoliu. Nu pot face o comparatie intre cele doua serii, pentru ca in rest, sunt foarte diferite, dar cred ca cei care au citit Jocurile Foamei vor avea o surpriza placuta.

Asa cum spuneam si la inceput, decizia de a citi cartea a fost probabil instanta si nu am mai fost foarte atenta la toate detaliile. Asa ca pana la ultima pagina, am fost aproape sigura ca romanul nu face parte dintr-o serie, ci este independent. Si ca voi afla modul in care se va incheia Alegerea. Abia cand am ajuns la „End of book one” am realizat ca ma inselam. Si protagonista mai avea atat de putin pana sa afle in ce mod va evolua viitorul ei… Aproape ca imi rodeam ungiile de ciuda ca trebuie din nou sa astept cateva luni pana sa descopar ce se va intampla mai departe. Sper sincer ca la un moment dat seria sa fie preluata si in Romania (Later Edit:) Ma bucur ca seria a fost preluata si in Romania, deorece este o imbinare perfecta de basm, distopie si spectacol.

Bile albe:

– Pe langa intrigile principale, autoarea a inserat cateva secrete interesante, cateva aspecte aparent aflate in plan secund, dar care suspectez ca vor avea o importanta majora in urmatorul volum. Mi-a placut ca nu se insista prea mult asupra acestora, sunt lansate discret, dar sunt pozitionate indeajuns de bine incat sa iti atraga atentia si sa te faca sa iti imaginezi tot felul de scenarii in legatura cu ele.

Bile negre:

– Chiar nu imi vine in minte nici un minus al cartii. Este posibil sa fie si din cauza ca am citit romanul pe nerasuflate, dar chiar nu cred ca am remarcat vreun aspect care sa ma deranjeze.

Mai jos gasiti si trailerul cartii, dar mi-e teama ca acesta are mai mult un aer de antireclama, deoarece nu pune deloc in valoare romanul, ci il face sa para usurel si superficial. Si nu este deloc asa. In plus, atmosfera pe care o degaja este departe de cea sofisticata si realista realizata in carte.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

The Elite (seria Alegerea, volumul 2) – Kiera Cass

The Prince (seria Alegerea, volum satelit) – Kiera Cass

Posted in Sara Shepard

Secretul lui Spencer (volumul de povestiri Micutele Mincinoase si Secretele Lor, partea 4) – Sara Shepard

Disponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy Leda

Traducerea: Antuza Genescu

Numar pagini: 176

Sinopsis:

In Rosewood, Pennsylvania, e vacanta..Toata lumea se relaxeaza, dar mai ales Hanna, Emily, Aria si Spencer. Ucigasul lui Alison este la inchisoare, iar A. a murit. Si totusi.. in oras a aparut o noua amenintare. Eu! Sunt noua A. si stau la panda.

Regula numarul unu: sa-ti cunosti prada! Asa ca sunt cu ochii zi si noapte pe Hanna, Emily, Aria si Spencer. De regula, in vacanta se-ntampla multe lucruri ciudate si totul ramane secret. Dar.. ia ghiciti! Da, eu vad totul. Iar acum va voi dezvalui toate secretele micutelor mincinoase.  Degeaba spera micutele mincinoase ca pot trece neobservate. Urmeaza Spencer…

Isi da intalnire cu un tip despre care afla… cateva lucruri stupefiante! Cum si Melissa este inselata in asteptarile ei, ii propune lui Spencer sa se razbune impreuna pe el. Dar, desigur, aventura celor doua surori nu poate sa aiba un final cu adevarat fericit.

Iar aici intervine rolul meu: sa aflu toata povestea si s-o dau in vileag…

Parerea mea:

Am ajuns in sfarsit si la ultima parte a volumului de povestiri Micutele Mincinoase si Secretele Lor. Avand in vedere ca vis-a-vis de celelalte parti am avut impresii destul de diferite, eram curioasa cum va fi si povestea lui Spencer. Mi s-a parut ca aceasta ultima poveste din Micutele Mincinoase si Secretele Lor aduce cel mai mult cu seria „mama”, Micutele Mincinoase. Povestirea are parca un ton ceva mai controlat, mai distant, un stil mai obiectiv, dar cu atat mai interesant. Firul narativ se desparte in doua directii, atentia fiind directionata in principal catre aventura lui Spencer si in plan secundar, catre problemele aparute in familia acesteia. De data aceasta, principalele conflicte care apar nu mai sunt din cauza eroinei, ci au un motiv total neasteptat. Totusi, suspiciunile nu sunt confirmate, asa ca sper doar ca vor fi reluate si lamurite in urmatoarele volume ale seriei Micutele Mincinoase.

Revenind la Spencer…Ca de obicei, aceasta este din nou intr-o competitie permanenta cu sora ei, Melissa, dar de data aceasta, Spencer nu afla acest lucru decat spre final. Iar motivul este, pentru a nu stiu cata oara, un baiat. Doar ca de data aceasta rolurile se schimba. Recunosc ca nu am citit inainte descrierea volumului, asa ca pana la momentul in care am citit despre tradarea descrisa, am fost aproape in totalitate convinsa de alianta celor doua surori. Asadar, din acest punct de vedere, pe mine povestea m-a surprins din nou. In plus, au existat indeajuns de multe fraze amuzante, momente emotionante si fragmente neasteptate, asa ca pot spune ca per ansamblu, Secretul lui Spencer este poate cea mai buna poveste a acestui volum de povestiri, chiar daca e mai putin uimitoare decat cea care o avea ca protagonista pe Aria.

Povestea se incheie cu bine, dar nu poti spune ca finalul este unul cu adevarat fericit. Totusi, pana sa citesti epilogul semnat de A, acesta pastreaza totusi o nota optimista.

Bile albe:

– In ciuda faptului ca de-a lungul intregii povestiri autoarea a inserat mai multe momente tensionate, unul dintre cele mai surprinzatoare momente mi s-a parut de fapt cel reprezentat de marturisirea Melissei din final. Esti atat de obisnuit ca aceasta sa lupte doar pe la spate, mai ales dupa toate incercarile de a o ataca pe Spencer, incat o clipa de sinceritate din partea ei este o surpriza dezarmanta.

Bile negre:

– Din nou, nu avem cu adevarat un secret. Sau cel putin, nu unul valoros. Desigur, Spencer si Melissa decid sa nu impartaseasca nimanui experienta prin care au trecut in vacanta de iarna, dar chiar si daca adevarul ar iesi la iveala, nu mi se pare ca taina este una de o reala importanta.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Secretul Ariei (volumul de povestiri Micutele Mincinoase si Secretele Lor, partea 3) – Sara Shepard

Secretul lui Emily (volumul de povestiri Micutele Mincinoase si Secretele Lor, partea 2) – Sara Shepard

Posted in Aimee Carter

Goddess Interrupted (seria Goddess Test, volumul 2) – Aimee Carter

Goddess Interrupted

seria Goddess Test, volumul 2

Aimee Carter

Numar pagini: 296

 

Sinopsis:

Kate Winters has won immortality. But if she wants a life with Henry in the Underworld, she’ll have to fight for it.
Becoming immortal wasn’t supposed to be the easy part. Though Kate is about to be crowned Queen of the Underworld, she’s as isolated as ever. And despite her growing love for Henry, ruler of the Underworld, he’s becoming ever more distant and secretive. Then, in the midst of Kate’s coronation, Henry is abducted by the only being powerful enough to kill him: the King of the Titans. 
As the other gods prepare for a war that could end them all, it is up to Kate to save Henry from the depths of Tartarus. But in order to navigate the endless caverns of the Underworld, Kate must enlist the help of the one person who is the greatest threat to her future. 
Henry’s first wife, Persephone.

Parerea mea:

Uff, inca o serie grozava la care trebuie sa astept pana in 2013 continuarea! Recunosc ca seria Goddess Test mi-a placut tot mai mult pe masura ce am parcurs-o. Asa cum spuneam si in recenzia primului volum, The Goddess Test, am inceput romanul cu cateva indoieli, dar dupa doar cateva pagini eram complet absorbita de poveste. Am inceput volumul 2, Goddess Interrupted, neavand habar despre ce va fi vorba. Abia dupa ce trecusem de primele capitole am cautat descrierea cartii de pe Goodreads si m-au trecut fiori doar citind acele cateva randuri. Iar cartea s-a ridicat la nivelul asteptarilor! Am avut parte de capitole emotionante, de suspans, de momente in care mi-as fi dorit sa pot intra in poveste ca sa le deschid ochii personajelor, etc. Abia acum cred ca am ajuns sa ma bucur cu adevarat ca seria lui Aimee Carter va ajunge si pe rafturile din Romania, deoarece ard de nerabdare sa vad reactiile cititorilor.

Romanul incepe cu intoarcerea lui Kate in Eden, unde urmeaza sa fie incoronata drept regina a lumii de dincolo, pentru a putea domni alaturi de Henry (Hades). Dar revederea nu decurge asa cum se astepta. Doar cateva persoane dragi o asteapta, Henry este de negasit, iar atunci cand apare este din nou zeul rece si distant pe care l-a cunoscut la inceputul aventurii ei „divine” si nu barbatul tandru de care s-a despartit cu greu pentru a pleca in vacanta, cu doar cateva luni inainte. Printre picaturi, Kate afla dupa ceva timp motivul pentru care toti cei din jur se poarta ciudat: ca urmare a reusitei lui Kate, Calliope (Hera) planuieste o razbunare crunta impotriva tuturor si a reusit sa il elibereze partial pe cel mai puternic dintre Titani. Iar Titanii sunt singurele fiinte care pot ucide un zeu. Si Chronos are toate motivele sa isi doreasca sa ii vada pe zei disparuti pe vecie. Pe langa acest pericol care pune intreaga lume in primejdie, Kate trebuie sa se lupte si cu indiferenta lui Henry, cu obsesia Calliopei de a o ucide si trebuie sa ii ceara ajutorul singurei persoane pe care spera sa nu fie nevoita vreodata sa o intalneasca: fosta sotie a lui Henry.

Romanul te tine in suspans de la un capat pana la celalalt. Singurele momente de respiro sunt cele in care Kate, Ava si James pleaca in cautarea Persefonei, dar si atunci avem parte de cateva evenimente incarcate de tensiune. Per ansamblu, ai senzatia ca autoarea a jonglat pur si simplu cu sentimentele cititorilor: esti purtat dintr-o zona in alta, iti schimbi perspectiva asupra lucrurilor de la o pagina la alta, iar sentimentele pentru personajele principale ti se modifica la fel de des. Intr-un moment simti ca intelegi fiecare gest si fiecare cuvant al unuia dintre personaje, pentru ca in secunda urmatoare sa te scoata din sarite cu incapatanarea si fixatiile sale. In plus, de cateva ori chiar nu mai ai deloc siguranta ca lucrurile s-ar putea incheia cu bine. Si daca primul volum si volumul satelit se incheiau intr-o maniera linistita, care te lasa cu zambetul pe buze, volumul 2 aduce un final socant, nu doar cu unul, ci cu doua aspecte care te lasa mut de uimire.

Ajungi sa te atasezi tot mai mult de personaje, nu doar de cele principale, ci si de cele secundare si descoperi ca le simpatizezi chiar si de cele pe care te-ai fi asteptat sa le dispretuiesti. Un mare plus este reprezentat de faptul ca autoarea nu portretizeaza personajele negative ca fiind in intregime malefice. In ciuda actiunilor indezirabile, intelegi perfect motivele fiecaruia dintre ele si ajungi chiar sa simti mila pentru ele si sa iti doresti ca povestea sa se incheie intr-un mod placut si pentru acestea.

Abia astept sa descopar modul in care va fi tradusa cartea la noi. Henry are un limbaj atat de protocolar, de pretios si de afectat incat te bufneste rasul chiar in momentele in care te scoate din sarite. Sunt convinsa ca va aduna o multime de fane, intrucat reprezinta protagonistul perfect: la prima impresie intunecat,  indeajuns de ingamfat incat sa te calce usor pe nervi, manierat, sigur pe el si aproape enervant de perfect, dar tandru, protector si cu acea latura sensibila (bine ascunsa!) dupa care ofteaza aproape toate cititoarele, atunci cand ajungi sa il cunosti mai bine. In plus, are cateva replici care te topesc de-a dreptul. Mi-am dat seama ca de cativa ani nu mai citisem o carte care sa ma faca sa ma indragostesc de protagonist. Desigur, mi-au placut mai multe personaje masculine de-a lungul timpului, dar cred ca ultima mea iubire „livreasca” a fost Sirius Black din Harry Potter, pe care l-am descoperit in urma cu mai mult de 7 ani. Si in sfarsit acum am dat din nou peste un personaj cu potential, care a urcat in topul preferintelor mele. Nu, nu pe primul loc, pentru ca de acolo nu va cobori Sirius prea curand, dar destul de aproape 😀

Bile albe:

– Mi-a placut mult imaginea lumii de dincolo, felul in care autoarea a ales sa descrie locul in care toti cei care mor urmeaza sa isi petreaca vesnicia. Ofera o explicatie foarte simpla si in acelasi timp inedinta de a lamuri raiul si iadul, iar peisajele pe care le schiteaza iau nastere chiar in fata ochilor tai, cu toate ca descrierile nu sunt atat de amanuntite incat sa ajunga sa te plictiseasca.

Bile negre:

– Probabil multe persoane vor critica aspru comportamentul rece al lui Henry. Totusi, daca treci peste primele impresii si incerci sa privesti mai in profunzime, observi ca de fapt purtarea sa are motive intemeiate. Iar asta ar fi trebuit sa vada si Kate, in ciuda primului instinct de a se revolta si de a-i cere explicatii. Cu toate ca primeste cele mai bune sfaturi de la cei din jur, Kate se incapataneaza sa ii ceara prea mult lui Henry. Prea mult, prea repede si intr-un mod prea agresiv. La un moment dat am avut senzatia ca in sfarsit a inteles si ca atitudinea ei se va schimba, pentru ca dintr-o data, sa aiba o noua izbucnire. Intr-adevar, pana la final comportamentul ei a dat roade, dar asta nu mi-a schimbat parerea pe care mi-am format-o de-a lungul romanului vis-a-vis de modul in care interactioneaza cu Henry.

Mai jos puteti viziona si trailerul cartii (si nu, Henry NU arata asa! :D)

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

The Goddess Test (seria Goddess Test, volumul 1) – Aimee Carter

The Goddess Hunt (seria Goddess Test, volum satelit) – Aimee Carter

Posted in Aimee Carter

The Goddess Hunt (seria Goddess Test, volum satelit) – Aimee Carter

The Goddess Hunt

seria Goddess Test, volum satelit

Aimee Carter

Numar pagini: 92

 

Sinopsis:

A vacation in Greece sounds like the perfect way for Kate Winters to spend her first sabbatical away from the Underworld…until she gets caught up in an immortal feud going back millennia. Castor and Pollux have been on the run from Zeus and Hades’ wrath for centuries, hiding from the gods who hunt them. The last person they trust is Kate, the new Queen of the Underworld. Nevertheless, she is determined to help their cause. But when it comes to dealing with immortals, Kate still has a lot to learn…

Parerea mea:

De cele mai multe ori, volumele satelit ale seriilor sunt dragute, completeaza in mod placut romanele principale si constituie, bineinteles, un nou motiv de bucurie pentru cititori, dar nu aduc cu adevarat o poveste care sa te dea pe spate sau te impresioneze foarte tare. De data aceasta, primul volum satelit al seriei Goddess Test (da, in afara de acesta, va mai fi inca un volum satelit, pe langa cele 3 volume normale :D) vine cu o poveste noua, la fel de interesanta ca si intrigile din principalele volume. Nu am simtit deloc ca as citi doar o istorioara banala, mai ales ca The Goddess Hunt te introduce si mai adanc in trecutul zeilor, in luptele dintre ei, in miturile secundare, mai putin cunoscute si in culisele intunecate ale lumii olimpienilor.

Imaginea zeilor pe care o descoperi in acest volum este fara indoiala mult mai apropiata de cea pe care ne-o amintim din serialele copilariei, din Legendele Olimpului, din lectiile de istorie din clasele primare si din alte povesti care tratau subiectul zeitatilor in diferite zone ale lumii. In volumul 1 al seriei, The Goddess Test, imaginea majoritatii zeilor era oarecum neclara, portretele lor fiind destul de vag schitate. Pe cei mai multi dintre cei 14 zei principali i-am cunoscut intr-un singur ansamblu de intamplari si i-am perceput mai mult ca oameni decat, ca entitati divine, iar autoarea ne-a expus in detaliu doar personalitatile catorva dintre ei. In The Goddess Hunt in schimb, ne apropiem mai mult de unele personaje, iar imaginea pe care o descoperim nu este chiar flatanta. Regasim defectele reliefate in vechile legende, aflam ca nu de putine ori oamenii erau cei care sufereau din cauza mofturilor si a mandriei zeitatilor, vedem ca dreptatea si legile se mulau pe dorintele si orgoliul lor. Asa cum subliniaza si James la un moment dat: deciziile luate de intreg consiliul zeilor erau de cele mai multe ori corecte. Dar hotararile luate independent se traduceau de obicei prin suferinta oamenilor, prin nedreptati, prin decizii viclene, pedepse nemeritate si alegeri perfide.

Mitul fratilor gemeni Castor si Pollux este modul prin care autoarea introduce aceste aspecte in cartea sa, oferind o viziune noua asupra intamplarilor petrecute cu mii de ani in urma. Inca un fapt ce trebuie mentionat este diferenta dintre ceea ce s-a intamplat de fapt si ceea ce a trecut testul timpului, modul in care oamenii prefera sa modifice istoria pentru a putea explica anumite evenimente, pentru a putea transforma trecutul intr-o pilda si pentru a extrage o morala din orice.

Trecand mai departe, peste partile mai profunde ale romanului si peste ceea ce poti citi printre randuri, povestea este antrenanta, prezinta lucrurile atat din perspectiva lui Kate, cat si din cea a lui Henry si reuseste sa te tina in suspans in ciuda numarului restrans de pagini. Avand in vedere ca volumul 2 al seriei, Goddess Interrupted, va prezenta continuarea povestii lui Kate abia din momentul in care se reintoarce in Eden, aceasta povestire care acopera perioada in care a stat departe de Henry, de mama ei si de rolul de zeita este completarea perfecta a seriei.

Bile albe:

– Aducerea mitului lui Castor si Pollux in atentia cititorilor este inca o surpriza placuta. Te face sa iti doresti sa recitesti Legendele Olimpului sau alte lecturi asemanatoare pentru a-ti aminti toate detaliile despre zeii din Olimp, ofera o perspectiva si mai larga asupra faptelor si obiceiurilor acestora si iti reaminteste ca in afara de binecunoscutii Zeus, Hera, Afrodita, Ares si alti cativa, miturile grecesti au o multime de personaje secundare cu povesti la fel de interesante.

Bile negre:

– Din nou aflam ca aventurile prin care trece Kate au fost intr-o oarecare masura planificate. Tot pentru binele ei. Nu cred ca este neaparat ceva foarte rau, mai ales ca intr-adevar, intentia este onorabila, dar reactia protagonistei este prea relaxata, avand in vedere ca tocmai trecuse de socul noilor descoperiri si reusise sa obtina promisiuni ca nu i se va mai ascunde vreodata adevarul.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Ritualul (seria Cercul Secret, volumul 1) – L.J.Smith

Camera blestemata (seria Jocul Lupoaicelor, volumul 1) – Mireille Calmel

Posted in Aimee Carter

The Goddess Test (seria Goddess Test, volumul 1) – Aimee Carter

Disponibil la: Leda Books

(in curand)

Colectia: Fantasy Leda

Numar pagini: 293

 

Sinopsis:

Toate fetele care au trecut prin incercarea asta nu au avut sorti de izbanda.
Acum este randul lui Kate.

Kate si mama ei au fost intotdeauna foarte apropiate – acum insa aceasta este pe moarte. Iar ultima sa dorinta este sa se mute inapoi in casa in care a copliarit. Asa incat Kate va trebui sa mearga la o noua scoala, sa se adapteze la o viata fara nimeni apropiat din familie in jur si sa se obisnuiasca cu gandul ca mama ei s-ar putea sa nu supravietuiasca toamnei.

Dar Kate il intalneste pe Henry. Brunet.  Misterios. Fascinant.  Acesta pretinde ca ar fi Hades, zeul imparatiei subpamantene  – iar daca ea va accepta targul pe care i-l propune, el o va tine pe mama ei in viata, timp in care Kate va trebui sa treaca prin sapte incercari. Kate este convinsa ca Henry este nebun – dar in clipa in care il vede readucand o fata la viata totul este pus sub semnul intrebarii. Acum salavarea mamei ei pare o idee posibila, chiar daca nebuneasca. Daca va reusi, va deveni viitoarea mireasa a lui Henry … si zeita. Daca da gres…

“O reinterpretare originala a miturilor grecesti adauga stralucire acestei povesti romantice.”  – Cassandra Clare, autoarea seriilor Instrumente mortale si Dispozitive infernale.

Parerea mea:

Seria Goddess Test imi atrasese atentia de ceva timp, deoarece parea a fi o poveste fantasy care iese din zona deja arhicunoscuta a vampirilor, varcolacilor si a altor creaturi similare. Apoi, am zarit pe undeva o informatie conform careia romanele lui Aimee Carter ar fi pentru publicul foarte tanar, mai mult pentru copii decat young adult, iar entuziasmul meu s-a mai diminuat. Regret acum ca nu am verificat informatia, deoarece a fost in totalitate falsa si din aceasta cauza am citit cu intarziere aceasta carte grozava. Am inceput romanul cu aceleasi indoieli, gandindu-ma ca probabil nu o sa imi placa foarte mult, dar la scurt timp dupa aceea eram total cucerita.

Cartea este foarte reusita, imbinand cu succes miturile zeilor olimpieni cu o poveste de dragoste moderna, iar grija pentru detalii a autoarei se observa cu usurinta. Ideea zeilor antici ce traiesc in prezent atata timp cat cineva crede inca in ei nu este noua (Neil Gaiman – Zei Americani, Marie Phillips – Zeii pusi pe rele, etc), dar ramane totusi destul de originala si neexploatata prea mult. Asa ca este imposibil sa nu iti trezeasca curiozitatea si sa nu fi tentat sa citesti seria lui Aimee Carter.

Cred ca este pentru prima data cand mi se pare ca sinopsisul unei carti nu spune aproape nimic din poveste. Intr-adevar, nici nu induce in eroare in vreun fel, dar nu sugereaza nici pe departe povestea uimitoare pe care o vei descoperi intre paginile cartii. Lucrurile decurg asa cum sunt prezentate in descriere in primul sfert al romanului, dar in continuare ai parte de emotii noi la fiecare cateva pagini. Chiar si dupa ce afli care sunt testele pe care va trebui sa le treaca protagonista, tot nu ai cum sa banuiesti in ce anume vor consta, care sunt momentele decisive. The Goddess Test te va duce cu siguranta cu gandul la povestile cu printese din copilarie. Au existat momente in care mi-am amintit diferite aspecte din Frumoasa si Bestia, din Cenusareasa sau din alte povesti, aspecte pe care le-am regasit partial in acest roman. Este ca si cum cartea s-ar fi nascut din toate povestile copilariei, din miturile grecesti si din trasaturile genului fantasy si ar fi luat ce este mai bun din fiecare, pentru ca rezultatul sa fie cu adevarat impecabil. Personajele au o imagine extrem de realista, cu parti bune si rele, sunt echilibrate si nu actioneaza deloc exagerat. Cred ca acesta este unul dintre secretele cartii: totul se desfasoara intr-un mod realist, in ciuda faptului ca povestea este una fantasy. Nimic nu pare deplasat, nu exista nici un pasaj care sa ti se para neplauzibil, nici un gest care sa nu para normal, firesc.

Ultimele capitole te lasa fara cuvinte! Iti dai seama ca ai avut totul in fata ta dar nu ai reusit sa vezi adevarul. Incepi sa intelegi fiecare aspect pe care in momentul in care l-ai citit nu l-ai priceput sau ti s-a parut ca fusese lasat in aer, descoperi motivatiile fiecarui personaj, observi cum se leaga toate verigile intre ele, dar in acelasi timp, ti se nasc in minte zeci de intrebari: cum a fost posibil, ce se intampla de fapt, ce a fost adevarat si ce a fost minciuna, cat din ceea ce a trait Kate a fost planificat dinainte de a se naste..Din fericire, The Goddess Test nu este una dintre cartile care sa te lase sa arzi de nerabdare pana la urmatorul volum. Se incheie intr-un mod frumos, ce promite o continuare la fel de interesanta, dar nu te face sa innebunesti de nerabdare. Te determina sa iti doresti sa afli modul in care va evolua acum povestea lui Kate, in noua ipostaza, sa descoperi mai multe despre personajele secundare si esti intrigat de aventurile prin care ar putea fi nevoita protagonista sa treaca din nou, dar in acelasi timp, ai o senzatie de bine pe care parca ai vrea sa o prelungesti cat de cat. Recomand cartea oricui. Indiferent de genul preferat, cred ca nimeni nu ar putea spune ca nu i-a facut placere aceasta lectura. Este o imbinare desavarsita de trasaturi din mai multe genuri si ofera o perspectiva noua asupra uneia dintre cele mai cunoscute mituri.

Bile albe:

– In The Goddess test, povestea de dragoste nu este deloc obisnuita. Ambii protagonisti sunt intr-o oarecare masura constransi sa isi petreaca timpul impreuna, iar relatia care se dezvolta intre ei este mai mult de prietenie decat de iubire. Cel putin pana spre final. Mi-a placut ca autoarea nu a fortat nota si nu a folosit tema iubirii la prima vedere si ca astfel, motivele ce stau in spatele alegerilor lui Kate sunt mult mai profunde si mai veridice.

Bile negre:

– Singurul lucru care nu mi-a placut deloc a fost modul in care prietenii eroinei, Ava si James reactioneaza la povestea pe care le-o spune Kate la inceputul cartii. O accepta cu prea mare usurinta, fac presupuneri si lanseaza teorii si discutii in contradictoriu in baza unui subiect incredibil, fara sa para prea afectati de faptul ca toata povestea pare o adevarata nebunie. Spre finalul romanului primim totusi explicatia, dar cred ca ar fi fost mai potrivita o reactie diferita.

– Nimic nu te pregateste pentru dezvaluirile din final, iar odata ce le citesti, realizezi cat de multe amanunte ti-au scapat pe parcursul cartii. Pe de-o parte, este un punct forte faptul ca povestea te captiveaza destul de tare incat iti ratacesti orice gand legat de punerea cap la cap a indiciilor pe care le primesti. Dar pe de alta parte, cred ca valoarea povestii se diminueaza usor tocmai din cauza aceasta. Pierzi unele sensuri de-a lungul povestii, descoperi abia la sfarsit cate lucruri importante ai ratat si trebuie sa te intorci in cateva momente cheie pentru a le reciti si pentru a le privi de data aceasta in modul potrivit.

Update:

Mai jos gasiti si trailerul cartii:

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

When the Sea is Rising Red – Cat Hellisen

Povestile Bardului Beedle – J.K. Rowling