Fracture Me (seria Atingerea lui Juliette, volum satelit 2.5)
Tahereh Mafi
Data aparitie: 17 decembrie 2013
Numar pagini: 68
Sinopsis:
In aceasta nuvela de 60 de pagini din seria Atingerea lui Juliette, va fi dezvaluita soarta rebelilor din Omega Point in momentul in care acestia lupta contraRestauratiei. Avand actiunea setata dupa ultimele momente din Unravel Me, Fracture Me este narata din perspectiva lui Adam.
Pe masura ce Omega Point isi pregateste asaltul impotriva soldatilor Restauratiei stationati in Sectorul 45, atentia lui Adam este tot mai departe de lupta care e pe cale sa inceapa. Este naucit inca de despartirea de Juliette, ingrijorat pentru viata prietenului sau si mai preocupat ca niciodata pentru siguranta fratelui sau, James. Si chiar in momentul in care Adam incearca sa isi dea seama daca viata aceasta este pentru el, alarma incepe sa sune. E timpul pentru razboi.
Pe campul de lupta, se pare ca sansa este de partea lor – dar sa il invinga pe Warner, fratele sau abia descoperit, nu va fi usor. Restauratia nu poate tolera rebeliunile si va face orice pentru a strivi rezistenta… chiar si sa ii ucida pe toti cei pe care Adam ii iubeste.
Fracture Me pregateste scena pentru Ignite Me, finalul exploziv al distopiei create de Tahereh Mafi. Este o nuvela ce nu trebuie ratata de cititorii care adora povestile pline de actiune si romance precum seria Veronicai Roth, Divergent, a Suzannei Collins, Jocurile Foamei sau a autoarei Marie Lu, Legend.
Parerea mea:
In primul volum al seriei Atingerea lui Juliette, Spulbera-ma, nu am ales nici o tabara a triunghiului amoros format din Juliette, Warner si Adam. Nuvela satelit 1.5, Destroy Me, narata din punctul de vedere al lui Warner nu mi-a schimbat nici ea parerea. Abia in cel de-al doilea volum al seriei, Unravel Me, am fost iremediabil fermecata de Warner, iar Adam a parut deodata sters, mediocru si chiar putin enervant. Putin doar.
Ei bine, mi se pare ca nuvela aceasta, Fracture Me, accentueaza toate liniile in care au fost prezentate personajele pana acum. In doar 68 de pagini, ofera niste revelatii uimitor de puternice. In plus, am observat si un aspect pe care il ratasem in cartile anterioare: portretele lui Adam si Warner pe care le privim noi sunt de fapt cele pe care le vede Juliette. Iar asta nu inseamna ca sunt neaparat si cele reale, mai ales ca ele se schimba in functie de transformarile pe care le sufera personalitatea si mentalitatea protagonistei. Prin urmare, nu este surprinzator ca fata fragila din primul volum era cucerita de Adam, cel care parea un erou dornic sa o salveze din ghearele inamicului si in acelasi timp, terifiata de Warner, cel care era imaginea raului. In volumul al doilea, Juliette incepe la un moment dat sa se transforme, sa isi cunoasca potentialul, sa evolueze si totodata, sa petreaca mai mult timp atat langa Adam cat si langa Warner si sa ii vada asa cum sunt ei de fapt cu adevarat. Si devine evident faptul ca amandoi sunt departe de imaginile pe care si le crease ea la inceput despre ei. Adam nu e deloc printul menit sa o salveze, iar Warner nu este tocmai monstrul ingrozitor.
Dar ceea ce surprinde cel mai mult in aceasta nuvela nu este modul in care ii priveste ea pe cei doi protagonisti ci modul in care o vad ei pe Juliette. Este socanta diferenta! In ochii lui Warner, Juliette este puternica! O incurajeaza mereu sa isi atinga potentialul, sa se dezvolte, sa isi depaseasca limitele, sa devina cea mai buna versiune a ei. Insa privind prin ochii lui Adam, aceeasi Juliette devine o fata slaba, cu probleme grave, care nu are nici o sansa sa ajunga sa detina controlul asupra ei insasi, iar in in unele momente pare chiar usor sarita de pe fix. Ceea ce vrea mereu Adam este sa o puna intr-o vitrina unde sa nu o atinga nimic, niciodata. Intr-adevar, nu poti nega faptul ca isi doreste sa o stie in siguranta, dar face asta intr-un mod care i-ar pune bariere, care ar lasa-o intr-o stare deznadajduita, care ar tine-o in lanturi aproape, fara sa ii permita sa se cunoasca, sa isi implineasca destinul si sa reuseasca sa descopere si sa controleze ceea ce este. Lui Adam ii este frica uneori de Juliette si mai mult, are momente in care o considera o povara. Toate aceste lucruri sunt vizibile inca de la inceput, iar apoi pe tot parcursul povestii. Dar finalul este cel care confirma faptul ca Adam nu simte pentru Juliette ceea ce parea sa simta. Este dispus sa renunte la ea, aproape ca recunoaste deschis ca nu isi mai doreste sa fie impreuna si alege sa se bucure de liniste in clipele in care soarta ei atarna de un fir de par. Nu doar ca nu se grabeste sa o salveze, insa trebuie sa intervina un alt personaj pentru ca Adam sa se gandeasca macar la soarta Juliettei!
Totusi, nu spun ca este neaparat rau si nu il judec foarte aspru, pentru ca are motivele sale pentru care se comporta asa. Insa din punctul meu de vedere, Adam nu este in nici un caz potrivit pentru Juliette. Exact partile sale bune sunt cele care il fac sa nu fie o alegere adecvata pentru protagonista, asa ca este imposibil sa il vezi totusi ca pe un personaj neplacut. Isi iubeste fratele mai presus de orice, prioritatile sale avandu-l mereu in centru pe acesta. Adam a pierdut mult, s-a maturizat fortat, experimenteaza acum un eveniment traumatizant care il face sa priveasca totul intr-o alta lumina si abia incepe sa inteleaga ceea ce isi doreste de fapt de la viata. Poate ca pare egoist uneori, insa tot ce face sau gandeste sta de fapt sub influenta devotamentului pentru James, ceea ce il disculpa. Totusi, ultimele cuvinte ale nuvelei pot sugera o noua schimbare a modului in care Adam percepe intreaga poveste, asa ca nu ar trebui ignorata nici posibilitatea ca autoarea sa ne rezerve cateva surprize din partea acestui personaj.
Am scris pana acum numai despre caracterul lui Adam si relatia dintre protagonisti pentru ca acesta mi se pare cel mai important aspect al nuvelei. Insa foarte semnificativ este si faptul ca autoarea ofera acum cateva informatii valoroase cu privire la ceea ce se intampla cu cei din Omega Point, mai ales ca intamplarile acestea vor influenta enorm destinul tuturor personajelor in viitor. Povestea incepe din momentele dinaintea luptei pe care am vazut-o si in finalul volumului Unravel Me din perspectiva Juliettei, continuandu-se insa cu cateva evenimente pe care protagonista nu a mai avut ocazia sa le afle. Iar acestea spulbera acel dram de stabilitate si siguranta pe care personajele reusisera sa il gaseasca odata ce au ajuns la Omega Point. Tocmai din acest motiv nuvela nu trebuie sub nici o forma ratata de fanii seriei care isi doresc sa aiba o imagine a actiunii. V-as sfatui ca inainte sa incepeti sa cititi Fracture Me, sa recititi ultimele 50 de pagini din Unravel Me, tocmai pentru a va reaminti toate detaliile si pentru a putea face o comparatie intre modurile in care aceleasi intamplari sunt vazute de catre cele doua personaje, Juliette si Adam.
Bile albe:
Modul in care autoarea reuseste sa pastreze un portret destul de echilibrat asupra lui Adam, chiar daca acesta se dovedeste a fi destul de diferit fata de cum paruse in cartile anterioare. Desi e aproape imposibil sa nu te enervezi descoperind gandurile protagonistului cu privire la Juliette, nu ai cum sa nu il admiri totusi pentru devotamentul si iubirea fata de fratele sau si pentru disponibilitatea de a face absolut tot ce este necesar pentru a asigura siguranta acestuia.
Bile negre:
Gandurile lui Adam se indreapta aproape in totalitate spre Juliette si James, ceea ce nu ofera indeajuns de multa lumina asupra personalitatii sale. Inteleg faptul ca momentan, contextul il forteaza practic sa isi concentreze atentia doar spre aceste persoane, insa am ramas cu senzatia ca tot nu il cunosc indeajuns pe Adam si mi-ar fi placut sa descopar si alte fatete ale sale.
Disponibil la: Leda Books
