recenzii – Page 53 – My Weekly Book

Divortata La 10 Ani – Nujood Ali & Delphine Minoui

Posted on 14/12/201205/12/2014 by roxtao

Divortata La 10 Ani – Nujood Ali & Delphine Minoui

Disponibil la: Media Zoo

Colectia: Biografii + Memorii + Jurnale

Numar pagini: 168

Sinopsis:

Nujood Ali este cea mai tanara femeie divortata din lume

Fortata de parinti sa se casatoreasca la 10 ani, abuzata de sotul legitim, ea a avut curajul sa mearga singura la tribunal. O poveste adevarata.

Este o fetita dintr-o familie saraca din Yemen. Tatal ei a considerat ca nu mai are bani sa o tina acasa si i-a dat-o in casatorie unui barbat cu 20 de ani mai in varsta decat ea. Desi promisese sa astepte ca fetita sa devina majora pentru a o trata ca femeie, barbatul respectiv o batea zilnic si o siluia. Nici familia sotului, nici familia ei n-au sprijinit-o pe Nujood. Dimpotriva.

Fetita a reusit intr-o buna zi sa fuga si a ajuns la portile tribunalului din Sanaa. A cerut divortul. A avut norocul sa fie ascultata de o avocata ce se ocupa cu apararea drepturilor femeii.
Cazul a fost fara precedent in Yemen şi a starnit agitatie in media din intreaga lume. Cartea relateaza povestea fascinanta si dura a acestui copil care a fost obligat sa renunte la copilarie si la jucarii pentru o casnicie.
Pe 10 noiembrie 2008, cea mai tanara divortata a lumii a primit, la New York, Premiul „Femeia anului”, decernat de revista americana Glamour. A impartit aceasta neasteptata consacrare cu vedeta de cinema Nicole Kidman, cu secretarul de stat american Condoleezza Rice si cu senatoarea Hilary Clinton. S-a scris despre ea in New York Times, Los Angeles Times si revista Times.

Micuta yemenita Nujood a subminat arhaismul si habotnicia traditiilor din tara ei. Modul in care ea a solicitat divortul si l-a obtinut constituie o premiera in aceasta tara din sudul Peninsulei Arabe, in care mai mult de jumatate din fete sunt casatorite inainte de a implini varsta de 18 ani.
Aceasta marturie inedita este co-semnata de jurnalista Delphine Minoui. Ca reportera specializata in problemele Orientului Mijlociu, ea a relatat pe larg in presa franceza toate evenimentele majore care au marcat aceasta regiune asiatica in perioada ultimilor 12 ani. In anul 2006, ea a primit Premiul Albert Londres pentru o serie de reportaje pe care le-a realizat in Irak si in Iran.

Observatie:

In Romania, numele autoarei/protagonistei a fost schimbat din Nujood in Nojoud, asa ca daca doriti sa cititi povestea si va interesati pe internet de carte, o veti ca fiind scrisa de Nojoud Ali. Daca insa veti cauta informatii in media despre ea, o veti gasi sub numele real, Nujood Ali.

Parerea mea:

In 2008, ziarele si televiziunile din toata lumea vuiau despre cazul lui Nujood Ali, o fetita musulmana de 10 ani care a indraznit sa apeleze la justitie pentru a divorta de barbatul de 30 de ani cu care fusese casatorita cu forta de catre familia ei. Ceva mai tarziu, in colaborare cu jurnalista Delphine Minoui, Nujood isi spune povestea in cartea Divortata La 10 Ani.

Este dificil sa faci recenzia unei astfel de carti. Nu poti judeca stilul de scriere, modul ingenios in care un autor a creat o poveste originala, complexitatea personajelor sau intrigile incalcite. Pentru ca nu este produsul imaginatiei cuiva, ci stii de la inceput ca este pur si simplu viata cuiva, transpusa pe hartie. Iar atunci cand o poveste atat de dramatica nu ii apartine nici macar unui adult, ci unui copil, ramai cu atat mai inmarmurit.

Povestea poate ca nu ar fi atat de infioratoare daca s-ar fi desfasurat intr-o alta epoca. Casatorii din interes s-au facut dintotdeauna si inca se mai fac. In unele tari, fetele sunt promise ca viitoare sotii inca de la nastere. In plus, din cele mai vechi timpuri, fetite de varste fragede au fost introduse in lumi in care senzualitatea era la ordinea zilei. Gheisele, curtezanele din Antichitate sau din Evul Mediu, toate isi incepeau pregatirea inca dinainte sa devina adolescente. Cam acelasi lucru se intampla si in tarile musulmane, in care fetitele sunt casatorite de la varste de 8-10 ani cu barbati maturi. Cutremurator este insa faptul ca astfel de traditii persista inca si in prezent. Ca in zilele noastre, cand in cele mai multe tari fetitele sunt lasate sa se joace, sa mearga la scoala, sa traiasca practic o copilarie normala exista inca zone in care vechile obiceiuri raman la fel de solide ca in urma cu sute de ani. Si intamplari ca cele descrise in cartea lui Nujood sunt la ordinea zilei. Mii de copii au aceeasi soarta ca ea. Dupa ce Nujood a indraznit sa sparga tiparele acelor traditii si sa apeleze la autoritati, a creat un precedent. In cateva luni, alte cateva fete de varste apropiate i-au urmat exemplul si au procedat la fel ca ea. Insa situatia este departe de a se imbunatati. Sunt doar cateva fete care au scapat de lanturile traditiei care au invins. Cate alte mii inca sufera? Cate sunt prinse si impiedicate in timpul demersurilor lor si au parte de o soarta si mai groaznica? Si in plus, cat de libere sunt cu adevarat aceste fete care au reusit sa scape? Ele continua sa traiasca intr-o societate indoctrinata, in care mentalitatile generale nu se schimba. Ele vor continua sa fie privite de cele mai multe ori ca niste tradatoare, ca niste exemple negative, care s-au revoltat fara dreptul de a face asta. Zeci sau poate sute de ani ar fi necesari ca generatiile sa inceapa sa isi schimbe conceptiile. Dar asta ar fi posibil doar daca anumite persoane, guverne, organizatii sau societati ar incerca sa intervina de-a lungul timpului, sa se implice activ in prevenirea situatiilor similare sau sa incerce sa induca incet ideea ca acele practici sunt gresite.

Ceea ce trebuie retinut este ca nu neaparat religia este cea care a dus la o astfel de mentalitate. In romanul Divortata La 10 Ani avem parte si de o imagine normala a familiei musulmane sau a femeii musulmane care reuseste sa aiba o cariera, sa aiba drepturi si sa fie respectata in societate. Nujood locuieste timp de cateva zile la un avocat care isi creste fetele in stilul occidental, cel pe care il cunoastem si noi si pe care il consideram obisnuit si normal. Apoi se muta la un unchi ce o trateaza la fel de bine, asa cum isi trateaza si proprii copii. In plus, victoria lui Nujood este asigurata de sprijinul avocatei ce o reprezinta, o femeie musulmana care s-a realizat in exact aceeasi lume in care traieste si fetita. Nu religia este motivul. Poate ca are intr-adevar o oarecare influenta, insa saracia si ignoranta sunt de fapt factorii care determina persistenta obiceiurilor stravechi. Oamenii fara scoala, care considera ca viata lor este singura posibila si refuza sa isi lase copii sa incerce sa isi faca un alt viitor. Oamenii saraci care considera ca singura „utilitate” a fiicelor este de a aduce un pret cat mai mare in momentul in care sunt vandute ca sotii. Oamenii indoctrinati al caror prim factor calauzitor este „gura lumii”. Care pentru orice intrebare, indoiala sau incercare de opozitie au aceleasi vorbe: ”asa se face”. Sau „ce-o sa zica lumea”. Iar la acesti oameni tentativele de schimbare ajung cel mai greu. Asa ca din pacate, astfel de povesti ne vor mai ajunge probabil la urechi de-a lungul timpului.

Bile albe:

– Este cunoscut si evident faptul ca povestea este co-semnata de un adult, mai exact de jurnalista Delphine Minoui, cea care a facut posibila scrierea si publicarea acestei carti. Am apreciat insa ca desi a cosmetizat intrucatva romanul, a pastrat totusi un stil inocent, copilaresc, astfel ca in cea mai mare parte a timpului uiti ca povestea nu este scrisa chiar de mana lui Nujood.

Bile negre:

– Mi-ar fi placut ca la finalul cartii sa existe cateva comentarii referitoare la situatia lui Nujood la cateva luni dupa incheierea procesului de divort. Romanul se incheie cu o imagine frumoasa a vietii de familie, insa mi-as fi dorit sa aflu impactul acestor evenimente asupra vietii protagonistei si dupa o perioada putin mai indelungata de timp.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Arsa de Vie – Suad

Jurnalul Zlatei – Zlata Filipovic

Cassandra Clare

Printul mecanic (seria Dispozitive infernale, volumul 2) – Cassandra Clare

Posted on 14/12/201229/10/2014 by roxtao

Disponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy Leda

Traducerea: Shauki Al-Gareeb si Bogdan Alexandru Sasu

Numar pagini: 432

Sinopsis:

In lumea magica a Londrei Victoriene, Tessa Gray si-a gasit in sfarsit locul, alaturi de vanatorii de umbre. Dar linistea se dovedeste a fi trecatoare cand forte intunecate din Conclav planuiesc s-o inlature pe Charlotte, protectoarea ei, de la conducerea Institutului. Daca se va intampla acest lucru, Tessa va ajunge pe strazi, prada usoara pentru misteriosul Magistru, care urmareste sa se foloseasca de puterile ei in scopuri nu tocmai nobile.

Cu ajutorul lui Will si Jem, Tessa descopera ca razboiul purtat de Magistru impotriva vanatorilor de umbre este cat se poate de personal. El ii invinuieste pentru o tragedie petrecuta cu mult timp in urma, din pricina careia, sustine el, viata ii fusese distrusa. Pentru a descoperi secretele trecutului, cei trei prieteni calatoresc din Yorkshire-ul invaluit in ceata spre un conac de care sunt legate povesti cumplite; din cartierele saracacioase ale Londrei spre o sala de bal fermecatoare, unde Tessa descopera ca adevarul despre originile ei este mult mai sinistru decat isi inchipuise vreodata. Cand se intalnesc cu un demon mecanic, care-i transmite lui Will un avertisment, acestia inteleg ca Magistrul le stie fiecare miscare – si ca unul dintre apropiatii lor i-a tradat.

Tessa realizeaza ca inima ii bate din ce in ce mai tare pentru Jem, insa dorinta de a fi cu Will, in pofida starilor lui sumbre, continua sa o tulbure. Dar ceva se schimba in Will – zidul pe care baiatul si-l construise in jurul lui incepe sa se naruie. Daca-l vor gasi pe Magistru, va putea oare Will sa se elibereze de secretele sale si sa-i ofere Tessei raspunsurile legate de originea si de menirea ei?

In vreme ce cautarea Magistrului, dar si a adevarului, ii pune pe cei trei prieteni in situatii primejdioase, Tessa intelege ca, atunci cand amesteci dragostea cu minciunile, poti corupe chiar si cea mai curata inima.

Parerea mea:

E ora 1 noaptea? Ma trezesc la 8… Eh, mai merge sa mai citesc cateva pagini. Mai am doar 150..100..50..20 de pagini. Mda..si cam asa m-am trezit eu alaltaieri ca s-a facut ora 3 noaptea, ca mai aveam la dispozitie doar vreo 4-5 ore de somn la dispozitie si o zi plina si haotica in fata, insa cu un zambet extreeem de larg pe fata. Si abia m-am abtinut sa nu incep sa scriu recenzia la Printul mecanic chiar in momentul in care am inchis cartea. Daca ati apucat sa imi cititi recenzia primului volum al seriei Dispozitive Infernale, Ingerul mecanic, stiti probabil ca romanul mi-a placut, insa ca nu m-a dat pe spate. Ma asteptam asadar ca si volumul 2 sa imi lase impresii asemanatoare. In nici un caz nu m-as fi asteptat ca acum sa fiu iremediabil indragostita de povestea din Printul mecanic, de personajele pe care inca nu reusisem sa le descopar in totalitate in prima carte, de toate secretele si intrigile pe care Cassandra Clare le-a construit.

Este minunat romanul! De cele mai multe ori, povestile de dragoste sunt cele care ma impresioneaza cel mai putin in romanele publicate in ultimii ani. Nu neaparat ca as fi ahtiata dupa suspans. Dimpotriva, mereu imi place sa cunosc bine personajele, sa le citesc in suflet, sa le descopar treptat, insa de multe ori am senzatia ca povestea de dragoste ar fi putut lipsi, ca absenta ei nu ar fi influentat in nici un fel povestea si ca autorii au ajuns sa foloseasca iubirea doar ca pe un artificiu pentru ca romanul sa prinda mai bine la publicul tanar. Dar in cazul volumului Printul Mecanic, exact relatiile incalcite dintre personaje m-au fermecat de-a dreptul. Pur si simplu ramai uimit de evolutia personajelor si a povestii, ajungi sa ii adori pe Jem si Will. Iar de data aceasta, spre deosebire de alte romane in care avem un triunghi amoros, este imposibil sa decizi cu care personaj ai vrea sa o vezi pe Tessa. In prima parte a cartii descoperim un secret adanc ingropat de-al lui Will. Secret care ne este dezvaluit apoi pe parcursul povestii si ajungem sa aflam astfel ca imaginea pe care el si-a construit-o de-a lungul timpului este de fapt o masca pe care el insusi o detesta. De obicei, acei bad boy atat de irezistibili din aproape toate romanele in care sunt prezenti ascund cate o taina dureroasa care i-a marcat si care i-a determinat sa devina duri, nepasatori, reticenti in a-i accepta pe cei din jur si ironici. Sa devina cu adevarat asa, iar singura care ii poate schimba intrucatva este protagonista. Ei, de data asta nu e deloc asa! Ceea ce ascunde Will este total diferit! Nu vreau sa va dau mai multe detalii, pentru ca va fi o placere mult mai mare sa descoperiti singuri motivatiile lui Will. Insa va pot spune cu siguranta ca va va fi extrem de dificil, daca nu chiar imposibil, sa va hotarati daca il placeti mai mult pe el sau pe Jem. Veti fi exact in situatia Tessei: osciland intre amandoi, iubindu-i mai mult cu fiecare minut ce trece, aproape hotarandu-va asupra unuia dintre ei atunci cand el este in centrul scenei, pentru ca in secunda in care atentia se indreapta catre celalalt, sa va razganditi din nou. Si din nou si din nou, de zeci de ori de-a lungul paginilor, pentru ca finalul sa va lase cu gandurile la fel de incetosate. Amandoi sunt extrem de buni, amandoi au toate motivele din lume sa primeasca fericirea, amandoi merita sa nu mai fie dezamagiti, sa fie alaturi de cei pe care ii iubesc, sa incerce sa isi cladeasca fericirea intr-o viata incarcata de presiuni, tristeti si riscuri.

Cat despre restul actiunii, personal am fost atat de fascinata de modul in care se impletesc vietile personajelor incat si daca actiunea ar fi stagnat, tot nu m-ar fi deranjat. Bine, nu a fost cazul, avem parte si de indeajuns de multe momente tensionate, de clipe care ne surprind si de intamplari care ne lasa cu respiratia taiata. Apar personaje noi, majoritatea dintre ele extrem de interesante, indiferent daca sunt pozitive sau negative, iar unele dintre cele vechi ne sunt deodata prezentate intr-o lumina total diferita fata de cea in care le vazusem pana acum. Tradari, secrete macabre, tentative de ruinare, asocieri incredibile, motivatii ascunse, razbunari cu origini de zeci de ani – cam acestea sunt elementele care se prabusesc peste personajele noastre in acest volum. Iar finalul aduce si el o surpriza de proportii care te lasa aproape intr-o stare de disperare. Ai nevoie pur si simplu sa afli care va fi continuarea povestii, ce se va intampla cu personajele care ti-au devenit atat de dragi.

Bile albe:

– Sper ca v-am convins deja ca intregul roman este perfect, asa ca ma voi referi aici doar la un moment din relatia dintre Tessa si Jem. Cei doi au parte de o intamplare neasteptate, care ii surprinde pana si pe ei. In mod normal, clipele acelea nu ar fi considerate exagerat de fierbinti sau interesante. Insa sunt total uimita de modul autoarei de a prezenta momentul ca fiind ceva atat de emotionant. In ciuda faptului ca ceea ce se intampla nu e iesit din comun pentru noi, simti toate emotiile pe care le experimenteaza personajele, mai ales ca in acea perioada aceste lucruri erau mai mult tabu. Ambii protagonisti sunt atat de draguti si speriati, iar cititorul e martor la luptele care se duc intre toate sentimentele aparute: pasiunea si teama in acelasi timp, delicatetea si nesiguranta, dorinta arzatoare in contrast cu ideile atat de opuse cu care ambii au crescut.

Bile negre:

– Ceea ce nu mi-a placut deloc este sentimentul pe care il percepi din partea Tessei odata ce relatia dintre ea si unul dintre personajele masculine devine cunoscuta. Nu am putut scapa de senzatia ca atunci cand ceea ce era intre cei doi era mai degraba interzis, sentimentele ei pareau mult mai intense. Iar odata ce legatura lor nu mai este ascunsa, stilul povestii se schimba insesizabil, inducandu-ti subtil ideea ca Tessa este mai mult fortata de circumstante sa actioneze intr-un anumit mod si ca pasiunea s-a stins subit, ramanand in urma doar simtul datoriei.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Ingerul mecanic (seria Dispozitive Infernale, volumul 1) – Cassandra Clare

The Blessed (seria The Blessed, volumul 1) – Tonya Hurley

Cassandra Clare

Ingerul mecanic (seria Dispozitive Infernale, volumul 1) – Cassandra Clare

Posted on 11/12/201229/10/2014 by roxtao

Disponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy Leda

Traducerea: Shauki Al-Gareeb

Numar pagini: 400

Sinopsis:

Tessa Gray, o adolescenta de saisprezece ani, traverseaza oceanul pentru a-si gasi fratele. Destinatia ei este Anglia, in plina epoca victoriana, dar ceva terifiant o asteapta in Lumea de Jos a Londrei, unde vampiri, vrajitori si alte creaturi supranaturale bantuie strazile iluminate cu gaz.
Numai vanatorii de umbre, razboinici hotarati sa scape lumea de demoni, mentin cat de cat ordinea in acest haos. Rapita de misterioasele Surori Intunecate, membre ale unei organizatii secrete numite clubul Pandemonium, Tessa afla curand ca ea insasi face parte din Lumea de Jos si ca este posesoarea unui talent rar: puterea de a se transforma, dupa propria-i vointa, intr-o alta persoana. Insa Magistrul, o figura misterioasa care conduce clubul, nu se va da in laturi de la nimic pentru a face ca puterea Tessei sa-i apartina.
Fara prieteni si haituita, Tessa se refugiaza la vanatorii de umbre de la Institutul din Londra, care jura sa-i gaseasca fratele daca ea isi va folosi puterea pentru a-i ajuta. Tessa descopera ca e fascinata, in aceeasi masura, de doi prieteni buni: James, a carui frumusete fragila ascunde un secret mortal, si Will, cel cu ochi albastri, ale carui stari de spirit schimbatoare, alaturi de o ironie caustica ii tin pe toti la distanta… pe toti in afara de Tessa. Pe masura ce cautarea lor ii atrage tot mai adanc in inima unei urzeli oculte care ameninta sa-i distruga pe vanatorii de umbre, Tessa isi da seama ca ar putea fi nevoita sa aleaga intre a-si salva fratele si a-si ajuta noii prieteni sa salveze lumea… si ca dragostea poate fi cea mai periculoasa magie.

Parerea mea:

Exista cateva serii publicate in ultimii cativa ani care sunt extrem de cunoscute si iubite de catre cititori, insa pe care, din diverse motice, eu nu am reusit inca sa le citesc. Seriile Cassandrei Clare, Dispozitive Infernale si Instrumente Mortale intra in aceasta categorie, desi stau de luni bune in biblioteca mea, asteptandu-si randul. La recomandarile entuziaste ale Madalinei si ale lui Krisz, am reusit in sfarsit sa ma apuc de ele. Iar acum sunt teribil de indecisa cu privire la impresiile lasate de Ingerul Mecanic. Se poate sa fie din cauza ca de mai mult de un an de zile aud intr-una vorbindu-se despre cat de minunate sunt cartile autoarei. Era normal ca asteptarile mele sa fie uriase si nu sunt sigura ca acest prim volum a reusit sa se ridice la nivelul acestora. Nu ca nu mi-ar fi placut cartea! N-as putea spune asa ceva, dimpotriva. A fost o lectura placuta, care m-a transportat pentru cateva zile intr-o lume captivanta. Insa ma asteptam la ceva spectaculos, care sa ma lase fara cuvinte, cu respiratia taiata si intr-o stare de admiratie maxima. Si in ciuda faptului ca povestea este buna, nu m-a lasat impresionat chiar atat de mult cum ma asteptam. Dar repet, motivul nu este cu siguranta romanul, ci nivelul asteptarilor mele, care a tot avut timp sa creasca exagerat de mult.

Am fost placut impresionata de cadrul in care se petrece actiunea, de atmosfera steampunk pe care a reusit sa o creeze autoarea. Descrierile sunt vii, esti pur si simplu aruncat in atmosfera victoriana incarcata a Londrei, nu pierzi nici o secunda din vedere faptul ca totul se intampla intr-o alta epoca, in care mentalitatile si obiceiurile erau atat de diferite fata de cele pe care le cunoastem noi. In plus, notele steampunk aduc un plus de originalitate povestii, intrucat nu sunt multi autorii care aleg sa isi plaseze personajele intr-un astfel de context. In ciuda faptului ca declanseaza un sentiment de curiozitate, un cadru steampunk – fascinant si intunecat in aceeasi masura – poate fi mai greu de acceptat de catre cititori decat unul realist sau unul in totalitate imaginar. Este mai dificil sa separi realul de ireal, nu esti mereu sigur cat la suta din lumea care iti este prezentata este veridic si cat este fantastic. Iar existenta creaturilor mecanice intalnite in astfel de povesti nu poate fi explicata nici prin tehnologia normala, insa nici prin magie, ceea ce le face cu atat mai inspaimantatoare. Autoarea a realizat o lume perfecta, care iti da adesea fiori, insa fata de care simti totusi o atractie irezistibila.

Despre cursul actiunii banuiesc ca nu mai este nevoie sa spun nimic, avand in vedere ca sinopsisul oricum prezinta mai mult decat ar fi nevoie. Ceea ce nu m-a incantat foarte tare a fost faptul ca desi intriga este construita pe o baza solida, suspansul nu se creeaza cu aceeasi usurinta. Principalul punct de interes este dorinta Magistrului de a o avea pe Tessa, la care se adauga si ura sa fata de nefilimii care stau in calea obtinerii puterii. Insa ceva lipseste. Cateva rasturnari de situatie si pasaje care te iau prin surprindere exista, insa nu am simtit momentele de tensiune, nu am avut nici o secunda senzatia ca Tessa este cu adevarat in primejdie. Intr-adevar, cateva personaje secundare nu supravietuiesc acestui volum, insa ai cumva siguranta ca protagonistii nu vor pati nimic.

Pe langa principalul fir narativ, se dezvolta o serie de fire secundare, unele mai subtile, iar altele ceva mai bine dezvoltate. Se tese o panza de secrete, tainele fiecaruia dintre personaje se amesteca, iar misterul creste pe masura ce inaintezi in poveste. Probabil in volumul urmator vom avea parte de o explozie de dezvaluiri surprinzatoare la care momentan nu avem acces.

Bile albe:

– Cadrul unic, original, atmosfera extrem de bine creionata si abilitatea autoarei de a te face sa te pierzi in lumea creata de ea.

Bile negre:

– Stiu ca multe cititoare au fost cucerite de cele doua personaje masculine, Jem si Will, dar mie momentan mi s-au parut prea fin portretizate. In ciuda faptului ca petrecem destul timp alaturi de cei doi protagonisti, nu reusim sa ii cunoastem in profunzime, iar motivatiile lor raman in umbra. Sunt sigura ca in cartile urmatoare vom incepe sa descoperim si detaliile, dar impresiile din acest volum fata de cei doi nefilimi nu cred ca pot fi complete.

Off-topic:

Daca tot am vorbit despre genul steampunk, nu pot sa nu profit de ocazie si sa va arat cateva bijuterii si accesorii in acest stil care mi s-au parut interesante. Aici si aici gasiti doua linkuri si daca nu ma insel, de pe cel de pe FB, bijuteriile pot fi achizitionate.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

The Selection (seria The Selection, volumul 1) – Kiera Cass

Magie de doi bani (seria Femei din Cealalta Lume, volumul 3) – Kelley Armstrong

Chloe Neill

Hex sau Puterea farmecelor (seria Elita intunecata, volumul 2) – Chloe Neill

Posted on 11/12/201229/10/2014 by roxtao

Disponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy Leda

Traducerea: Gabriela Stoica

Numar pagini: 352

Sinopsis:

Eleva noua. Scoala noua. Aceleasi belele. Lily Parker este o eleva noua la Scoala de Fete Sfanta Sofia, dar deja a aflat ca magia este cel mai bun prieten pe care-l poate avea o fata… sau cel mai periculos dusman! De aceea, Lily trebuie sa invete cum sa-si controleze noile capacitati paranormale – si asta pe langa complicatele relatii cu cei care conduc scoala, cu simpaticul coleg Jason, care ascunde un mare secret de varcolac, si lupta pe care o duce alaturi de cea mai buna prietena a ei, Scout, infruntand palpitanta viata de noapte a orasului Chicago – inclusiv pe misteriosii Seceratori. Dar, curand, Lily este invitata la o intalnire secreta cu Sebastian – un tip hot, care se ofera s-o ajute sa-si stapaneasca magia ce ii curge prin vine. Insa atentie, el este un Secerator, iar Lily intra intr-un joc periculos. Se pare ca granita dintre bine si rau nu este intotdeauna prea clara…

Parerea mea:

Dupa un prim volum construit pe o schema destul de clasica, fara prea multe momente care sa surprinda cititorul, Chloe Neill continua povestea lui Lily Parker intr-o maniera originala, cu nuante si combinatii inovative, la care cu siguranta nu te-ai astepta! Dupa ce a ajuns intr-o scoala noua, unde a descoperit nu doar o societate secreta ci si propria-i putere magica, Lily afla ca pe langa posesorii de abilitati paranormale mai exista multe alte categorii de creaturi supranaturale. Iar cele mai multe dintre ele nu sunt deloc prietenoase. Insa in scurt timp, Lily realizeaza ca tot Seceratorii sunt cei mai infricosatori pentru ca tot natura imorala, lipsita de valori corecte si lacoma de putere este mai infioratoare, dand nastere unor adevarati monstrii. Atat la propriu, cat si la…CONTINUAREA AICI.

Kresley Cole

Poison Princess (seria The Arcana Chronicles, volumul 1) – Kresley Cole

Posted on 09/12/201229/10/2014 by roxtao

Poison Princess (seria The Arcana Chronicles, volumul 1)

Kresley Cole

Data aparitie: 2 Octombrie 2012

Numar pagini: 369

Sinopsis:

Ea ar putea salva lumea – sau ar putea sa o distruga.

Adolescenta de 16 ani Evangeline „Evie” Greene are o viata privilegiata pana in momentul in care incepe sa experimenteze halucinatii ingrozitoare. Atunci cand un eveniment apocaliptic ii decimeaza orasul, Evie realizeaza ca halucinatiile erau de fapt viziuni ale viitorului – si ca acestea continua sa se desfasoare. Luptand pentru viata ei si disperata sa afle raspunsuri, ea trebuie sa se increada in baiatul rau al scolii, Jack Deveaux.

Dar nu poate face nimic singura.

Cu un cazier nesfarsit, un zambet rautacios si o atitudine a naibii, Jack nu este ca nici unul dintre baietii pe care ii cunoaste Evie. Chiar daca odata o dispretuia pe Evie si tot ceea ce ea reprezenta, Jack este acum de acord sa o protejeze pe aceasta in misiunea sa. Ea stie ca este in totalitate dependenta de Jack. Iar daca vreodata zambetul acela periculos i-ar fi adresat ei, ar mai fi posibil sa ii reziste?

In cine poate avea incredere Evie?

Pe masura ce Jack si Evie se indreapta catre sursa viziunilor ei, se intalnesc cu altii care au primit aceeasi chemare. O profetie antica a fost declansata, iar Evie nu este singura care detine puteri speciale. Un grup de douazeci si doi de adolescenti a fost ales sa (re)joace o ultima batalie dintre bine si rau. Dar nu e mereu clar cine se afla de fiecare parte a baricadei.

Parerea mea:

Mi-am luat romanul acesta la la scurt timp dupa publicarea sa, dat fiind ca stiam ca fusese asteptat cu mult interes de catre cititori, insa in mod ciudat, nu ma mai simteam foarte nerabdatoare sa il citesc odata ce l-am avut in Kindle. Din fericire, a intervenit Madalina cu recomandari pline de entuziasm, asa ca am ajuns sa descopar o poveste remarcabila, cu un fir narativ total neasteptat. Avem o poveste post-apocaliptica, un criminal in serie,hoarde de zombie, canibali si o militie malefica, Tarot, puteri supranaturale, o profetie antica si o poveste de dragoste intre o fata rasfatata si un baiat periculos. Cu astfel de ingrediente ingenios amestecate, era imposibil ca romanul sa nu fie unul reusit.

Nici nu stiu cum sa va prezint cartea astfel incat sa va conving cat de buna este! Te captiveaza si iti face pulsul sa o ia razna de la primele randuri, atunci cand intri in gandurile unui psihopat pe punctul de a-si atrage in barlogul nefast o noua victima. Iar apoi te poarta prin doua lumi atat de diferite, incat ai senzatia ca citesti doua carti intr-una singura. Pur si simplu cartii Poison Princess nu ii lipseste nimic, este imprevizibila, incarcata de mistere, nu ai idee din ce parte va aparea urmatorul pericol, avand in vedere ca absolut nici o persoana si nici un loc nu mai ofera vreun dram de siguranta. Si pentru prima data, avem un roman care ne prezinta in detaliu nu doar perioada de dupa apocalipsa, ci si pe cea dinaintea acesteia, in lumea normala in care traim si noi.

In prima parte avem parte de o poveste clasica ce se infiripa intre fata populara si baiatul rau. Bineinteles, aparentele insala intotdeauna, asa ca descoperim in acelasi timp si aspectele nu foarte placute din viata asa zis perfecta a lui Evie, cat si latura mai sensibila din viata dura a lui Jack. Daca nu ar fi existat primul capitol care sa te asigure ca povestea se va indrepta intr-o directie cu totul diferita, aproape ai crede ca intreagul roman este construit pe acest scenariu tipic, exceptie facand viziunile si puterile iesite din comun pe care incepe sa le aiba protagonista. Aspectul negativ al acestei parti a povestii este faptul ca este lungita cam mult si unii cititori care asteapta sa ajunga odata la partea a doua a cartii si-ar putea pierde rabdarea. Nimic de reprosat, capitolele sunt bine scrise si indeajuns de interesante, insa ar fi putut lipsi cu siguranta cam jumatate din ele, avand in vedere ca primim o multime de detalii inutile.

Dar odata ce halucinatiile lui Evie incep sa se dovedeasca a fi reale, cursul povestii se modifica fulgerator. Intr-o clipa intreaga lume se schimba, iar viata normala face loc unui haos in care multimi de zombie, canibali, membri ai unei militii necrutatoare, dezastrele naturale si conditiile precare de trai sunt la ordinea zilei. Am citit vreo doua recenzii negative pe Goodreads, ai caror autori erau nemultumiti de faptul ca autoarea ofera o explicatie destul de subreda in privinta modului in care au aparut toti acesti factori. Dar hai sa fim seriosi, vrem o poveste captivanta sau explicatii stiintifice? O parte dintre consecintele dezastrului apocaliptic au indeajuns de multa logica. Iar cele care nu sunt explicate la fel de bine pot fi luate ca atare, la fel cum acceptam si existenta piramidelor sau a statuilor moai din Insula Pastelui. Asta in ciuda faptului ca nici pana astazi oamenii de stiinta nu au gasit explicatii pentru metodele prin care s-a realizat constructia lor in acele vremuri. Daca in viata reala inca mai exista atat de multe mistere, cum pot avea unii pretentia de la o opera literara, de la o poveste YA, incarcata de aspecte supranaturale sa ofere explicatii exacte?

Pe langa problemele indeajuns de dificile privind supravietuirea intr-o lume atat de distrusa, primejdioasa si haotica, Evie se confrunta si cu dificultatile tot mai mari datorate viziunilor, cosmarurilor, transformarilor fizice inspaimantatoare si jocului supranatural in care este prinsa. Jack ramane singura ei legatura cu normalitatea, insa tocmai faptul ca el este un baiat obisnuit face imposibila destainuirea adevarului. Desi o tine in viata, Jack nu poate sprijini in misiunea ei supranaturala. Iar intalnirile cu alte persoane cu abilitati incredibile au si ele doua fete. Pe de o parte, incep sa clarifice aspectele pe care Evie nu le intelege, insa pe de alta parte, maresc prapastia dintre ea si Jack.

Finalul este socant, in ciuda faptului ca este de fapt destul de logic. Intreaga poveste ducea catre o astfel de finalitate, oricat de mult ai ajunge sa iti doresti ca ea sa fie diferita. Toti ne dorim finaluri fericite, insa daca povestea s-ar fi incheiat in alt mod, in acest punct, nu ar fi fost credibila. Sunt sigura ca in urmatoarele volume vor exista si reintoarceri la situatii mai bune, insa in acest moment, aceasta era singura cale posibila pentru eroina.

Bile albe:

– Ideile noi, originalitatea unor aspecte, combinarea genurilor fantasy, romance si post-apocaliptic intr-un mod care surprinde placut cititorul si firul destul de imprevizibil pe care se desfasoara povestea.

Bile negre:

– Numarul prea mare de capitole ce descriu viata dinainte de dezastru a protagonistei.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Disparuti (seria Disparuti, volumul 1) – Michael Grant

Eve (seria Eve, volumul 1) – Anna Carey