Publicat în Ioana Visan

Broken people (seria Broken People, volumul 1) – Ioana Visan

Broken people (seria Broken People, volumul 1) - Ioana VisanBroken people

Ioana Visan

Disponibil: Amazon

Numar pagini: 230

*

Sinopsis:

You don’t always get what you want, but if you’re lucky, you might get what you need.

For one week only, an impenetrable castle is open to the public, and Dale Armstrong has come to Bratislava to rob it. When he finds his partner’s arms mangled, he desperately searches for a way to fix him before time runs out. 

Because the war in the Far East is sapping all the allied nation’s resources, only The Nightingale Circus has the spare parts, the power, and the expertise to fix prosthetics and help the injured, but nothing is free.

Unfortunately, Dale doesn’t know about The Nightingale Circus’s side job, but a forced encounter with the most dangerous woman in the city, the Golden Lady, sends him their way. On this roller coaster of crazy twists and flips, schemes and deceit, wishes and dreams, no one can foresee how the aerialist will land. 

Anything is possible in a world of Broken People.

Parerea mea:

De multe ori, atunci cand trece mai multa vreme intre momentele in care parcurg volume consecutive din anumite serii, ajung aproape sa uit cat de mult am indragit o anumita poveste. Asa mi s-a intamplat si cu noua serie a Ioanei Visan, Broken People. Am citit prequel-ul The Nightingale Circus, volumul de povestiri ce introduce in scena membrii circului si evident, stiam ca mi-a placut mult. Insa uitasem CAT de mult! Odata ce am parcurs insa primele pagini din Broken People, mi-au revenit insa toate sentimentele aproape uitate si am cazut parca intr-o transa din care abia am reusit sa ma trezesc cand am ajuns la finalul romanului.

In mod surprinzator, personajul principal al seriei nu face parte din gama acelor personaje deja cunoscute in The Nightingale Circus. Il cunoastem pe Dale, un presupus… mercenar (?)/raufacator(?), aflat in Bratislava pentru a da o spargere de amploare. Curand insa, din cauza unui incident neplacut si spre nemultumirea sa , povestea acestuia se intersecteaza cu cea a personajelor deja familiare din cadrul circului. Iar treptat, ceea ce parea sa fie doar un contact temporar, se transforma intr-o relatie complexa, cu suisuri si coborasuri.

Firul narativ se intinde pe doua planuri, dand nastere unor provocari diferite, insa in timp, acestea ajung sa se amestece si sa se contopeasca intr-un scop comun. Evident, fiecare personaj are o tinta diferita, fiecare se straduieste pentru a obtine un alt premiu. Insa lupta lor este aceeasi si, de voie, de nevoie, sunt nevoiti sa o duca impreuna si sa isi ajusteze treptat dorintele si actiunile in functie de nevoile tuturor.

Minunat construite, personajele iti lasa senzatia ca nu exista un singur protagonist, ca rolurile fiecaruia sunt la fel de importante si ca daca il scoti din joc pe unul singur, intreaga actiune va fi compromisa. Portretele lor sunt aproape la fel de captivante precum actiunea, mentinandu-te curios si cu ochii lipiti de carte chiar si in momentele – rare, ce-i drept – in care actiunea incetineste. Iar relatiile dintre ele, de prietenie amestecata cu suspiciune, cu toleranta, cu exasperare uneori, cu mici frustrari si nemultumiri ocazionale, sunt deopotriva de fermecatoare.

Desi planul de ansamblu iti este dezvaluit inca de la inceput, autoarea reuseste sa isi pastreze nenumarati asi in maneca pe care ti-i divulga pe parcurs si iti mentine astfel interesul la cote maxime. Iar povestea se modifica aproape la fiecare pas, apar constant factori care ii forteaza pe cei implicati sa se adapteze din mers pentru a-si asigura succesul. Mi-a placut mult faptul ca autoarea nu face deloc lucrurile usoare pentru personajele sale, ca treburile nu merg de cele mai multe ori asa cum acestea si-au propus si ca din nou si din nou trebuie sa faca fata unor provocari neasteptate. Sincer, in momentul in care destinul lui Dale ajunge sa se intersecteze cu cel al membrilor circului, credeam ca cel putin aspectul pentru care acesta ii contacteaza initial se va rezolva in doar cateva pagini, aproape pocnind din degete, mai ales tinand cont de abilitatile celor de la circ. Am fost asadar deopotriva contrariata si placut surprinsa de faptul ca socotelile initiale se duc pe apa sambetei, dand nastere unui fir narativ neasteptat de incalcit.

Finalul, departe de a fi cel pe care il banuiam, m-a lasat totusi cu zambetul pe buze, mai ales ca promite o continuare la fel de atractiva a povestii. Si in acelasi timp si datorita faptului ca abia acum, in incheiere, relatia tensionata dintre Dale si enigmatica Golden Lady pare sa se aseze pe un fagas mai clar definit. Iar apropo de asta, un alt punct forte mi s-a parut exact romantismul abia schitat, relatiile timide, ezitante, atat de realist conturate intre mai multe posibile cupluri de personaje si lipsa acelor momente atat de exasperante in alte carti in care personajele se arunca pur si simplu in niste relatii amoroase, fara a se gandi macar de doua ori la modul in care aceasta alegere le va influenta viitorul.

Romanul abunda de mister, de umor, de emotii si tensiune si trebuie sa va spun ca pe tot parcursul lecturii nu am putut sa nu ma intreb de ce dumnezeu o astfel de poveste nu apare mai des pe blogurile de recenzii si in revistele online de literatura din Romania. Pentru ca sincer, este mult mai buna decat multe dintre cartile autorilor straini despre care apar avalanse de recenzii, articole si comentarii in media romaneasca.

Reclame
Publicat în Richard Matheson

Sunt o legenda – Richard Matheson

Sunt o legenda - Richard MathesonDisponibil la: Targul Cartii

Colectia: Literatura straina

Traducerea: Florin Mircea Tudor

Numar pagini: 384

 

Sinopsis:

Poate ca Robert Neville este singurul supravietuitor al unei molime incurabile care a transformat fiecare barbat, fiecare femeie si fiecare copil in creaturi nocturne insetate de sange, decise sa-l extermine. Ziua, umbla dupa hrana si provizii, disperat sa gaseasca vreun alt posibil supravietuitor…

Dar, de pretutindeni, este urmarit de fiinte spectrale, infestate, care il pandesc in asteptarea unei miscari gresite… Ce, fara doar si poate, va veni candva…

Parerea mea:

Scris in urma cu mai bine de 60 de ani, romanul lui Richard Matheson pare la fel de actual precum volumele cu vampiri publicate in ultima vreme, desi este, alaturi de alte scrieri ale autorului, una dintre cartile care au stat la baza genurilor horror, fantastic si SF. In editia de fata, cea care utilizeaza pe coperta o imagine din ecranizarea din 2007 inspirata de cartea lui Matheson, povestea Sunt o legenda este continuata de o serie de 10 povestiri scurte, tot horror, scrise in diferite perioade ale carierei autorului.

Pentru cei care au vazut filmul din 2007, cu Will Smith si considera ca acesta urmeaza strict firul narativ din roman, trebuie sa stiti ca in afara de ideea ultimului supravietuitor al apocalipsei, fortat sa lupte cu monstrii in care s-a transformat umanitatea, povestile sunt mai degraba diferite. In primul rand, daca in film, Robert Neville este un specialist pregatit in totalitate pentru a supravietui dezastrului si pentru a gasi leacul impotriva molimei, in carte descoperim un om obisnuit, intr-adevar cu ceva experienta militara, dar lipsit de orice cunostinte profunde de medicina care sa il ajute in misiunea sa. Mai mult, finalul este total diferit, iar senzatia mea este ca producatorii filmului au exclus sau modificat exact cele mai importante aspecte ale povestii, cele care diferentiaza Sunt o legenda de orice alte povesti post-apocaliptice clasice. In film, finalul este evident, optimist, in clasica nota hollywoodiana, in timp ce cartea ofera in incheiere un mesaj atat de original si puternic incat senzatia de surpriza nu mi-a disparut nici acum, la cateva zile bune dupa ce am terminat cartea. Diferentele nu se opresc aici, insa cum nu ecranizarea este obiectul meu de interes, nu are rost sa continui pe aceasta tema.

Volumul ni-l aduce in prim plan pe Robert Neville, probabil singurul supravietuitor al unei molime devastatoare ce a transformat fiecare om in viata intr-un vampir si care a ridicat la propriu mortii din morminte. Timp de cativa ani, il urmarim pe Neville transformandu-si infernul intr-un soi de normalitate bizara, in care imposibilul, tragedia si inacceptabilul devin treptat obisnuinta. Neville trece prin toate emotiile posibile, de la indarjire la disperare, de la speranta la renuntare, din nou si din nou si din nou. Infernul in care traieste este intr-un fel dublu, atat exterior, cat si interior, Robert fiind nevoit sa duca lupte atat cu monstrii care il vaneaza noapte de noapte (si pe care el insusi ii vaneaza in timpul zilei) cat si cu propria sa constiinta. Desi reuseste sa supravietuiasca atata vreme, Neville nu este deloc intruchiparea eroului. Face greseli, se abandoneaza in amintiri, in alcool, in contemplarea renuntarii, in sperante false, irealizabile. Dar totodata, dupa o vreme, isi gaseste motivatia de a merge inainte citind rafturi intregi de volume, documentandu-se pe teme stiintifice care inainte nu l-ar fi interesat sub nicio forma, facand experimente si incercand sa gaseasca raspunsuri privind molima care a adus sfarsitul umanitatii si gasirea unui leac impotriva acesteia. Nu stiu in ce masura explicatiile autorului privind originea si evolutia epidemiei sunt plauzibile, dar sunt expuse cu atata precizie si pe un ton stiintific credibil, incat ai tot timpul senzatia ca sunt reale.

In mai mult de trei sferturi din carte, Robert este practic singurul personaj al cartii. Desigur, alaturi de multimea de vampiri – personaj colectiv, pentru ca in general, nu se diferentiaza nici unul din gramada – insa acestia devin mai degraba ceva similar unui zgomot pe fundal, ajungi sa ii privesti ca pe o parte integranta a cadrului mai curand decat drept niste personaje distincte. Cu toate acestea, nu ai nicio secunda in care sa te plictisesti, tensiunea este la limita de sus pe tot parcursul povestii. Exista chiar cateva paragrafe in care suspansul devine brusc teribil de greu de suportat, apar scene care iti taie respiratia si in ciuda faptului ca e imposibil ca Robert sa moara (din moment ce inca mai ai de parcurs niste zeci de pagini), in clipele acelea te temi sincer pentru supravietuirea sa.

Mi-a placut enorm finalul romanului, desi evolutia povestii este total diferita de cea a majoritatii cartilor in care intervine, intr-o forma sau alta, lupta dintre bine si rau. Insa autorul aduce un mesaj diferit, unic si extrem de pertinent, care te scoate din zona de confort insa caruia nu ii lipseste deloc sensul. Este chiar mai satisfacator decat o incheiere clasica, in care eroul ar salva lumea de la pieire, pentru ca intervine o logica impecabila, pe care e imposibil sa o combati.

Cele 10 povestiri care urmeaza dupa Sunt o legenda, trateaza diferite teme clasice ale literaturii horror: vampiri, zombie, magie antica, vrajitoare, entitati malefice, etc. Nu mai citisem de multa vreme ceva horror, asa ca devorat cu sete aceste scurte povestioare. Chiar de la inceput, mi s-a parut ca aduc cumva cu scrierile lui Stephen King, pe care inca il consider unul dintre autorii mei preferati. Iar dupa ce am terminat cartea, cautand informatii despre autor, am descoperit faptul ca Stephen King a marturisit influenta enorma pe care Matheson a avut-o asupra sa.

Multumesc  echipei de la Targul Cartii pentru acest volum. L-am citit cu entuziasm si il recomand calduros nu doar iubitorilor de horror, ci si cititorilor mai putin familiarizati cu acest gen. Este exact tipul de carte care te poate face sa te indragostesti de genuri literare despre care nu ai fi banuit ca te pot cuceri.

Bile albe:

Evolutia total neasteptata a situatiei si faptul ca acest tip de incheiere este extrem de rar ales de catre autori.

Bile negre:

Desi exista explicatii privind evolutia molimei, modul in care s-a transformat intr-o epidemie intr-un timp atat de scurt si felurile in care afecteaza victimele si le modifica organismul, au lipsit detaliile legate de originea bolii precum si cele despre felul in care a reactionat societatea in momentele care au urmat startului epidemiei.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Razboiul Z – Max Brooks

Molima (seria Molima, volumul 1) – Guillermo Del Toro & Chuck Hogan

Publicat în Hugh Howey

Silozul – Hugh Howey

Silozul - Hugh HoweyDisponibil la: Nemira

Colectia: Nautilus SF

Traducerea: Ana-Veronica Mircea

Numar pagini: 792

 

Sinopsis:

Un univers distopic se contureaza infricosator in labirintul subteran din Silozul, marele succes al lui Hugh Howey. Locuitorii din aceasta lume postapocaliptica nu comunica defel cu exteriorul decat printr-un ecran. Cum filtreaza realitatea? Cum supravietuiesc in silozurile pe care nu le pot parasi niciodata?

„Secretele se dezvaluie in ritmul potrivit… Daca vreti sa cititi o poveste postapocaliptica buna, ceva mai bun ca Silozul n-o sa gasiti.” – Rick Riordan

„Un hit in lumea SF, o lectura atragatoare deopotriva pentru femei si pentru barbati, pentru fanii genului hard SF si pentru cititorii de literatura in general, ca si seria Jocurile foamei.” – The Wall Street Journal

Parerea mea:

Silozul a castigat un mare plus de celebritate in momentul in care autorul a refuzat colaborarea cu cateva edituri de renume. Istoria acestui roman suna cam asa: povestea a fost publicata de catre autor in 5 parti, fara ajutorul vreunei edituri. Self-publishing asadar. Fiecare parte a fost intampinata pe rand de reactii pozitive din partea cititorilor, ceea ce a dus la… CONTINUAREA AICI.

Publicat în Lissa Price

Enders (seria Starters and Enders, volumul 2) – Lissa Price

Enders (seria Starters and Enders, volumul 2) – Lissa PriceDisponibil la: Editura TREI

Colectia: Young Fiction Connection

Traducerea: Mihai-Dan Pavelescu

Numar pagini: 312

 

Sinopsis:

Cititi continuarea romanului Starters!

STARTERS: In urma razboiului biologic care a decimat locuitorii de varstă medie, Los Angeles-ul a ramas populat doar de tineri si… batrani.
Ca sa faca rost de bani pentru a-si ajuta fratele bolnav, Callie, in varsta de saisprezece ani, face un pact periculos: merge la Banca de Corpuri si accepta sa isi inchirieze trupul unor batrani instariti care platesc pentru a redeveni, chiar si pentru scurt timp, tineri.

ENDERS: Aceasta diabolica Banca de Corpuri este distrusă acum!
Dar tinerii carora li s-au implantat cipuri continua să fie controlati şi manipulati de Enderi. Callie este urmarita de o fiintă sinistra! Nu mai stie ce e real si ce e fabricat in existenta ei, dar este pregatita sa lupte pentru adevar si o viata normala. Cu orice pret!

„O poveste inteligenta, inventiva, care te tine in alerta!” – Dean Koontz

„Rasturnarile de situatie se tin lant, nu veti avea timp sa respirati. O lectura intensa, superba, tulburatoare… cu un final care va rasplati cititorii.” – Kirkus Reviews

„Plin de adrenalina! Fanii Starters vor fi inrobiti!” – Booklist

Parerea mea:

In recenzia primului volum din seria Starters and Enders spuneam ca romanul nu a fost deloc previzibil. Da, este o distopie, asa ca evident, urmeaza o parte din criteriile acestui gen, insa autoarea reuseste sa se indeparteze mult de la scenariile tipice si sa creeze un fir narativ pe care chiar nu prea ai cum sa il anticipezi. Ei bine, in cel de-al doilea volum, acest aspect este dus la un nivel maxim. Intriga este incalcita, exista extrem de multe rasturnari de situatie iar autoarea intoarce de nenumarate ori lucrurile in directii total neasteptate. Iar rezultatul se traduce prin faptul ca in nici o clipa nu ai nici cea mai vaga idee ce se va intampla mai departe. Credeti-ma, nimic din ceea ce stiti nu este sigur si cel mai probabil, nimic din ceea ce va veti imagina pe parcursul lecturii nu se va dovedi a fi real! Mi se pare uimitor modul in care autoarea si-a construit povestea, cum fiecare detaliu din primul volum se leaga atat de strans de un altul din cea de-a doua carte pentru a crea un lant solid, insa in acelasi timp, toate aceste detalii au si rolul de a te pacali pana spre final, cand iti sunt in sfarsit dezvaluite toate adevarurile socante.

Am fost incantata de fiecare pagina a cartii, nu am avut deloc senzatia ca ar exista vreun pasaj plictisitor sau ca autoarea ar fi introdus vreo pagina de umplutura. Poate ca pe alocuri, in special in prima parte a cartii, povestea are un ritm neuniform: alert in unele capitole, pentru ca apoi sa se mai tempereze; linistit de-a lungul a cateva pagini, doar pentru ca ulterior toata curgerea aceasta lina sa se transforme intr-o cascada vijelioasa. Iar de la un anumit punct, nu mai exista nici o clipa de repaos. Actiunea prinde viteza, tensiunea se acumuleaza intr-un ritm ametitor, iar personajele trec din situatii si asa destul de dificile in altele aproape imposibil de rezolvat. Si tot de aici, autoarea incepe sa ofere cititorului tot mai multe indicii conform carora nimic din ceea ce se stia pana atunci nu este de fapt ceva sigur.

Apar personaje noi, complicatii noi, adevaruri pana acum ascunse, inamici si amenintari proaspete, iar de data aceasta, ajutorul pe care il primesc protagonistii nu mai este unul constant, ca in primul volum. In Starters, rolul lui Callie ia sfarsit la un moment dat, pentru ca situatia se cere rezolvata de niste persoane cu experienta, care stiu extrem de bine ceea ce fac si care pot trage anumite corzi ce ii sunt inaccesibile unui Starter, oricat de special ar fi el. Insa in volumul acesta, desi sprijinita de mai multe persoane, in momentele de criza, intamplarea face ca eroina sa nu aiba alaturi decat niste persoane de varsta ei. Alti Starteri, la fel de lipsiti de resurse si de posibilitatea de a castiga un astfel de razboi. Dar asta nu inseamna ca nu vor lupta cu tot ce au.

Lipseste si triunghiul amoros, ceea ce pe mine m-a incantat mult, iar romance-ul desi exista, este pastrat la un nivel minim, mai mult sugerat decat prezent cu adevarat. Iar acesta este un alt aspect pentru care am apreciat-o pe autoare. Pentru ca o astfel de abordare aduce un plus de realism povestii. Sa fim seriosi, personajele trec dintr-un infern in altul, sunt mereu in primejdie, nu au niciodata siguranta ca se indreapta in directia corecta, ca vor reusi sa scape cu bine sau ca au vreo sansa sa isi duca telul la bun sfarsit. O poveste excesiv de romantica sau pasaje intregi incarcate de momente de dragoste s-ar fi potrivit ca nuca in perete cu tot restul lucrurilor care li se intampla protagonistilor.

Multumesc Editurii TREI pentru aceasta carte incredibila!

Bile albe:

Un singur aspect m-a nemultumit putin si il voi mentiona mai jos, asa ca tot restul povestii poate fi incadrat cu usurinta la bile albe, intrucat l-am devorat cu entuziasm maxim. Daca m-as apuca sa enumar tot ce mi-a placut, nu as face decat sa repet exact ceea ce am scris pana acum.

Bile negre:

In centrul atentiei povestii ii avem pe Callie, Michael si Hyden, unul dintre personajele noi despre care va spuneam mai devreme. Daca portretele lui Callie si Hyden sunt foarte bine construite, personalitatea lui Michael pare in schimb mai slab conturata. Mi-ar fi placut sa il pot cunoaste mai mult, mai ales ca este alaturi de eroina de la inceput pana la final si are adesea un rol foarte important.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Starters (seria Starters and Enders, volumul 1) – Lissa Price

Carcera (seria Carcera, volumul 1) – Catherine Fisher

Publicat în Kiera Cass

The Guard (seria Alegerea, volum satelit 2.5#) – Kiera Cass

The Guard (seria Alegerea, volum satelit 2.5#) - Kiera CassThe Guard – seria Alegerea, volum satelit 2.5#

Kiera Cass

Numar pagini: 64

Data aparitie: 4 februarie 2014

 

Sinopsis:

Inainte ca America Singer sa il intalneasca pe printul Maxon…

Inainte sa intre in Alegere…

A fost indragostita de un baiat numit Aspen Leger.

Nu ratati aceasta nuvela din lumea captivanta a trilogiei Alegerea, scrisa de Kiera Cass. Aceasta noua poveste de 64 de pagini incepe din momentul in care numarul fetelor din Alegere s-a restrans la cele 5 din Elita si este narata din punctul de vedere al lui Aspen. The Guard contine si un teaser din The One, finalul uimitor al seriei Alegerea.

Parerea mea:

Inca de cand am citit primul volum al seriei Alegerea, am fost in team Maxon. Nu din cauza faptului ca este print si nici macar pentru ca Aspen a fost cel care a rupt relatia cu America, aceasta decizie fiind cea care a declansat intrarea protagonistei in competitie. Am inteles intr-o oarecare masura motivele pentru care Aspen a facut acest lucru, iar faptul ca mai tarziu a incercat sa isi repare greseala l-au transformat intr-un personaj destul de placut. Totusi, in timp ce Aspen era doar un personaj ok, Maxon avea un farmec aparte.

La un moment dat, poate ca urmare a reactiilor sutelor de cititoare care il preferau pe Maxon, autoarea a scris un articol pe pagina ei, referitor la Aspen, la ce inseamna el pentru America si la legatura dintre ei care nu ar trebui deloc ignorata. Puteti citi postarea autoarei aici. Am fost relativ intrigata de acest text, pentru ca intr-adevar, nu ma gandisem niciodata la aceste aspecte. Si m-am bucurat sa aflu ca cea de-a doua nuvela satelit a seriei va fi narata din perspectiva lui Aspen, pentru ca eram curioasa sa vad daca imi va schimba parerea despre acest triunghi amoros. Iar raspunsul, acum dupa ce am terminat The Guard, este negativ. Da, am avut ocazia sa descopar ce este in mintea lui Aspen, cat de mult o iubeste pe America si sa il privesc cum exceleaza in aproape tot ce face. Am fost surprinsa sa observ si faptul ca nu ii poarta printului ranchiuna (acum sa nu intelegeti nici ca l-ar simpatiza prea tare 😀 ), ca lupta corect, fara trucuri murdare, ca intelege si accepta ideea ca America are sentimente si pt Maxon si ca lupta pentru ea fara a incerca sa isi submineze rivalul. Dupa comportamentul dezamagitor si enervant al Americii din volumul al doilea, The Elite, as putea spune chiar ca imi place mai tare Aspen decat insasi eroina. Cred ca „lupta” dintre cei doi protagonisti a devenit mai stransa, pentru ca Aspen are potentialul sa il egaleze pe Maxon: este corect, rabdator, are un suflet nobil, ajunge sa fie rapid apreciat de toti cei care il cunosc. Insa pentru mine, Maxon ramane cu un pas inainte. Nu stiu daca neaparat pentru ca suma calitatilor sale ar fi mai mare decat cea a lui Aspen, ci mai degraba pentru ca are acel ceva care il transforma intr-un personaj irezistibil.

Nuvela The Guard nu vine neaparat cu ceva nou din punct de vedere al firului narativ, fata de ceea ce s-a spus deja in volumele anterioare ale seriei, ci doar ofera perspectiva lui Aspen asupra acestora. Avem parte intr-adevar de cateva detalii privitoare la actiunile regelui privitoare la soarta tinutului pe care il conduce, insa partea acessta a povestii nu a fost niciodata foarte accentuata de catre autoare si deci nu este nici acum creionata decat foarte vag. Nuvela nu este asadar o lectura care sa te impresioneze in mod deosebit, dar reuseste totusi sa ofere o imagine mai detaliata asupra lui Aspen si sa il transforme pe acesta intr-unul dintre acele personaje placute si bine construite. De asemenea, prin ochii lui Aspen reusim sa privim mai atent cateva personaje secundare pe care nu am avut ocazia sa le analizam prea bine pana acum.

Bile albe:

Cred ca acest volum satelit si-a indeplinit cu succes scopul. Autoarea reuseste sa consolideze trasaturile protagonistului pe care le banuiai deja din volumele celelalte si ofera acum un portret atent creionat al lui Aspen.

Bile negre:

Nu ar fi stricat totusi un strop de tensiune de-a lungul povestii. Chiar daca este scurta, tinde sa devina usor monotona din cauza faptului ca deja stim cursul evenimentelor narate.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Alegerea (seria Alegerea, volumul 1) – Kiera Cass

The Prince (seria Alegerea, volum satelit) – Kiera Cass