Corporatistul – Raluca Marchis
Editura: Tracus Arte
Anul aparitiei: 2012
Numar pagini: 226
Sinopsis:
Corporatiile au un innascut spirit creator. Precum marile civilizatii ale lumii, au darul de a lasa posteritatii o cultura bogata, o valoroasa mostenire materiala si spirituala, o terminologie care isi trece cu viteza notiunile de la stadiul de neologisme direct in vocabularul matern. Un exemplu graitor in acest sens este conceptual de training. S-a nascut dintr-o nevoie evidenta a companiilor de a-si instrui personalul, de a impleti cunoasterea specifica cu abilitatile si competentele angajatului pentru a-l ajuta sa performeze, sa isi indeplineasca cu succes job description-ul. Au creat un department separat insarcinat cu pregatirea profesionala a celorlalte. Membrii lui sunt un fel de profesori improvizati, care se numesc traineri si care asimileaza o mare cantitate de informatie pentru a o putea transmite mai departe celor direct implicati in punerea lor in practica. Pe toata durata cursului acestia se numesc trainers, iar informatia propiu–zisa pe care trebuie sa o invete o servesc sub forma unui material de training.
Parerea mea:
Nu as fi crezut ca mediul corporatist ar putea deveni subiect de carte. Cel putin, nu al unei astfel de opere, poate doar al vreunei carti ce te invata retete miraculoase de reusita in domeniul profesional. In beletristica insa, de cele mai multe ori, locul de munca (fie el intr-o multinationala sau nu) reprezinta ori un cadru neutru in care se desfasoara actiunea de care are parte personajul, ori doar o mentiune subtila ce completeaza imaginea protagonistului. Aproape niciodata locul de munca nu este punctul central al povestii. Am fost curioasa in ce mod va reusi autoarea sa trateze ideea, cu atat mai mult cu cat de ani buni am ajuns personaj intr-o poveste destul de similara.
Romanul Corporatistul zugraveste perfect modul in care un job intr-o corporatie reuseste sa te rapeasca pe tine insuti, sa te transforme aproape intr-un robot, pana in momentul in care nici macar in putinul timp liber ramas nu mai ai idee cine esti cu adevarat. Cartea pare scrisa in special pentru cei care au luat-o pe aceasta cale, descoperind la un moment dat ca sunt pe… CONTINUAREA AICI.
Rox, te rog împușcă-mă. A APĂRUT ÎN SFÂRȘIT COPERTA ȘI TITLUL GG6. *și încă un țipăt de om care își ține țiglele în mână în loc să le aibă pe acoperiș* United We Spy. Verifică aici: http://www.goodreads.com/book/show/13580951-united-we-spy
Ooo, doamne, coperta e draguta, insa parca nu ma da pe spate, dar titlul e atat de … WOW! 😀 Parca iti inspira atatea emotii! 😀 Cred ca o sa fie geniala cartea, trebuie sa fie asa! Multumesc pt veste, Vero!