Posted in Suad

Arsa de Vie – Suad

Posted on by roxtao

Disponibil la: Libris

Colectia: Succese internationale

Traducerea: Oana Catalina Popescu

Numar pagini: 192

Sinopsis:

Sa fie o nenorocire faptul ca te-ai nascut femeie? Pentru ea, cu siguranta. Suad are 17 ani si e indragostita. In satul sau din Cisiordania, la fel ca in multe altele, dragostea nu exista decat dupa casatorie; daca nu respecti aceasta lege, atunci iubirea inseamna  moarte. Fiindca isi dezonoreaza familia, parintii il pun pe cumnatul ei s-o ucida. In ochii tuturor, acest om este un erou, caci fapta lui se numeste crima in numele onoarei, cand, de fapt, el nu e decat un asasin las. Desfigurata in urma arsurilor si salvata printr-un miracol, Suad se hotaraste sa vorbeasca… O carte-document care socheaza si care ne zguduie din temelii existenta.

Mentiune:

Inainte de a incepe recenzia, vreau sa anunt o veste buna! Pentru ocazia de a citi romanul Arsa de Vie de Suad trebuie sa multumesc librariei online Libris! Da, echipa de la Libris a fost de acord sa imi sponsorizeze blogul, asa ca de acum voi avea o gama mult mai larga de carti online carora sa le fac recenzii. In plus, asa cum probabil unii dintre voi ati aflat deja, de ceva timp, pe site-ul Libris.ro exista si categoria de carti in engleza, asa ca va fi mai usor sa citim cartile care inca nu au ajuns sa fie  traduse si in romana. Si asta fara a mai avea grija transporturilor din afara, a taxelor prea mari, a timpului prea indelungat necesar livrarii, etc. Nu va pot descrie entuziasmul care m-a tinut zile intregi atunci cand am aflat vestea ca blogul meu va fi sponsorizat de Libris! Pe langa comentariile voastre, aceasta este una dintre cele mai importante lucruri ce imi confirma ca fac o treaba buna aici.

Parerea mea:

Si revenind acum la recenzia cartii Arsa de Vie. Mi-am dorit foarte mult sa o citesc, cred ca o aveam in wish-list de luni intregi. Am o curiozitate intensa pentru orice cultura diferita de a noastra, pentru cartile ce ilustreaza moduri de viata diferite de cel cu care suntem noi obisnuiti si pentru povesti ce ma fac sa ma intreb ce fel de om as fi fost daca m-as fi nascut intr-un alt loc sau intr-un alt timp. Fara sa dezvolt o obsesie pentru acest subiect, recunosc totusi ca am devorat articole, documentare, emisiuni, comentarii sau orice alt fel de texte care se refereau la viata femeilor musulmane. Asa ca o astfel de carte nu putea sa nu imi atraga atentia. Cu totii am auzit cel putin ocazional de povesti incredibile despre viata femeilor din unele tari arabe sau africane. Pentru cei vag interesati, povestea din Arsa de Vie s-ar putea sa nu fie o noutate. Dar pentru oricine nu a dat atentie pana acum acestor povesti, romanul va fi cel putin socant.

Nu cred ca ai cum sa intelegi o asemenea carte. Nu ai cum sa te identifici prea mult cu personajul, nu ai cum sa percepi atatea diferente de mentalitate, atatea valori diferite, este pur si simplu imposibil sa intelegi un mod de gandire atat de diferit de al tau. Oricat ai incerca sa accepti ceea ce citesti, sau sa incerci sa te pui in pielea personajului, nu este posibil sa intelegi ca intr-adevar nu putea exista un sentiment de revolta in inima protagonistei, ca ceea ce citesti inseamna de fapt un mod de viata si nu o fabulatie, ca asta este ceea ce traiesc zi de zi mii de femei si ca ele nu stiu ca poate exista un stil de viata diferit.

Incepand de la prima pagina, de la primul rand, romanul socheaza. Suad este o adolescenta musulmana, dintr-un sat din Cisiordania. Pentru ea este normal sa mearga repede, privind doar in pamant, sa iasa din casa doar insotita, sa nu priveasca niciodata, dar niciodata un barbat strain in ochi, sa aiba grija de animale, de casa, de gradina, sa ii ingrijeasca pe barbatii din familie ca si cum acestia ar fi niste zei, sa ia bataie zilnic, sa isi vada surorile omorate si pe mama ei sugrumand fetitele carora tocmai le-a dat nastere. Este normal sa valoreze mai putin decat o capra sau o vaca, sa nu mearga la scoala, sa se marite la maxim 14 ani ca sa nu rada satul de ea, sa poarte haine lungi chiar si in toiul verii, sa nu se planga vreodata de bataile sau suferintele indurate de la sot, sa nu vorbeasca aproape deloc, sa nu planga, sa nu gandeasca. Asta este viata oricarei femei din lumea lui Suad. Sentimentul de nedreptate, de revolta, constiinta faptului ca nimic din acest mod de viata nu este in regula pur si simplu nu exista. Pentru ca asta e tot ce e in jur dintotdeauna, este imposibil sa intelegi ca poate exista si altceva.

In momentul in care Suad incalca regulile, pedeapsa este la fel de normala: sa fie ucisa. Crima de onoare este organizata chiar de parintii ei, iar criminalul-erou care o va indeplini este cumnatul lui Suad. Acesta toarna benzina pe trupul fetei si ii da foc. Zile la rand Suad se zbate intre viata si moarte. Apoi, ca prin miracol, ea este salvata de o organizatie umanitara. Dar salvarea ei inseamna zeci de operatii, un trup ce va fi acoperit in totalitate de cicatrici si ascuns sub straturi de haine zi de zi, o viata de cosmaruri, de spaime irationale, de minciuni, temeri, suferinte si incercari. Viata lui Suad nu se transforma intr-un rai, ci ramane o lupta permanenta. Chiar daca in prezent protagonista are un trai linistit si implinit, ea nu ramane doar o victima a traumelor din trecut, ci si o posibila tinta a acestuia, pentru ca amenintarea continua sa planeze asupra vietii sale.

Bile albe:

– Romanul este o marturie socanta, o dovada a faptului ca exista diferente uriase intre culturile existente si in prezent in diferite zone ale pamantului si iti ramane extrem de bine prins in minte. Continui sa te straduiesti sa intelegi ce ai citit, sa absorbi fiecare aspect, sa te convingi ca este intr-adevar posibil si ca asa ceva chiar exista. Si te intrebi apoi zile la rand ce ai fi fost tu daca te-ai fi nascut la cateva mii de kilometri distanta. Pentru ca lucrurile acestea continua sa se intample chiar in momentul acesta si probabil vor continua sa existe zeci de ani, in ciuda oricaror incercari de a le stopa.

Bile negre:

– Nu prea ai ce sa reprosezi unei astfel de carti. Asa cum este scris si pe coperta, este o carte-document, o marturie, nu este o poveste imaginara in care sa apreciezi sau sa critici personajele sau descrierile locurilor. Nu sunt sigura ca autoarea a subliniat destul faptul ca pentru femeile din zona sa, aceasta este viata obisnuita, acesta este mersul lucrurilor si asa se petrece fiecare zi a vietii lor. Cred ca vor exista oameni care se vor intreba de ce femeile nu se revoltau, de ce acceptau un astfel de tratament, de ce nu mergeau la politie sau de ce nu cereau ajutor. Cred ca unora le va fi greu sau imposibil sa creada ca pur si simplu astfel de ganduri nu se nasc in mintea acelor femei, ca le-a fost modelat de sute de ani un mod diferit de a gandi si de a privi lucrurile, ca fiecare dintre noi am fi fost exact la fel daca am fi trait acolo. Am simtit ca parca nu exista indeajuns de multe argumente care sa sublinieze aceasta idee si ca exista posibilitatea ca o parte din cititori sa nu inteleaga acest aspect.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Jurnalul Zlatei – Zlata Filipovic

Memoriile unei gheise – Arthur GOLDEN
Posted in J.K. Rowling

Povestile Bardului Beedle – J.K. Rowling

Posted on by roxtao

Disponibil la: Libraria Online.ro

Colectia:  Povestiri

Numar pagini: 108

 

 

Sinopsis:

Volumul  Povestile Bardului Beedle cuprinde cinci povesti minunate, traduse de Hermione Granger din originalul din limba runica lasat prin testament de profesorul Albus Dumbledore. Continand indicii care s-au dovedit cruciale pentru ultima misiune a lui Harry Potter, aceea de a distruge Horcruxurile Lordului Cap-de-Mort, Povestile bardului Beedle este un volum ce reuneste cele cinci povesti cu vraji, una singura – Povestea celor trei frati – este detaliata in volumul 7 din seria Harry Potter.  Notele aditionale pentru fiecare poveste in parte, intocmite de profesorul Albus Dumbledore, vor fi savurate atat de incuiati, cat si de vrajitori, caci profesorul cugeta asupra aspectelor morale ale acestor scrieri si scoate la iveala informatii despre viata la Hogwarts.  Un volum unic, magic, ilustrat de insasi autoarea, J.K. Rowgling, ce va fi pretuit ani intregi de acum incolo.

Parerea mea:

Povestile Bardului Beedle sunt exact ceea ce spune si titlul: povesti pure, scrise intr-un limbaj simplu, cu o morala clara si cu un scop la fel de limpede. La finalul fiecarei povesti, gasim cateva completari scrise de Dumbledore, care ofera o viziune mai autentica asupra cartii si iti dau senzatia ca faci parte din lumea descrisa in seria Harry Potter. Nu voi analiza fiecare poveste deoarece sunt destul de scurte si orice detaliu in plus ar putea strica placerea lecturii celor care sunt curiosi sa incerce aceasta carte. Sunt convinsa ca povestile bardului Beedle ar putea fi gustate si de copilasii care nu au citit romanele Harry Potter si pot fi asezate cu success alaturi de povestile obisnuite ale copilariei noastre.

Notele profesorului Dumbledore atrag atentia asupra sensurilor povestilor care ar putea fi ignorate sau ar putea trece neobservate, aduc anumite completari ce tin de actiunea si de personajele din seria Harry Potter si sugereaza in acelasi timp si modul de viata si de gandire al vrajitorilor. Finalul vine si cu o serie de note ale autoarei ce fac referire la anumite pasaje sau termeni din povesti si din fragmentele ce ii apartin lui Albus Dumbledore.

Bile albe:

– Povestile bardului Beedle sunt o lectura obligatorie pentru toti cei care au citit si au adorat seria Harry Potter. Cartea nu este spectaculoasa, nu aduce cine stie ce noutati si nu dezvaluie secrete, dar este o lectura care te va transfera din nou in atmosfera magica a lumii lui Harry Potter, mai ales daca a trecut o perioada lunga de timp de cand ai citit romanele si duceai dorul acestei povesti minunate.

Bile negre:

– Mi-e greu sa gasesc vreun aspect negativ al cartii. Desigur, as putea sa ma simt oarecum dezamagita de faptul ca volumul nu are foarte multe pagini sau de faptul ca povestile sunt foarte scurte, dar pana la urma orice poveste pentru copii are un numar de pagini destul de scazut. In plus, completarile lui Dumbledore si notele autoarei adauga substanta cartii asa ca nu ramai cu senzatia ca lipseste ceva.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Hotii de frumusete – Pascal Bruckner

Uratii (seria Uratii, volumul 1) – Scott Westerfeld
Posted in L.J.Smith

Despartirea (seria Cercul Secret, volumul 4) – L.J.Smith/Aubrey Clark

Posted on by roxtao

Disponibil la: Grupul editorial Corint

Colectia: CORINTeens 

Traducerea: Carmen Botosaru

Numar pagini: 288

 

Sinopsis:

Tine-ti dusmanii aproape…

Pentru prima oara de cand s-a mutat in New Salem, Cassie Blake se simte ca o persoana obisnuita. Este fericita alaturi de iubitul ei, Adam, si isi face noi prieteni. Dar viata lui Cassie este iesita din comun, iar a fi deosebit poate fi un adevarat blestem.

Cercul secret este vanat de un dusman necunoscut – si oricine poate fi urmatoarea victima. Intre membrii lui iau nastere aliante, iar relatiile le sunt puse la incercare. Nimeni nu stie in cine poate avea incredere sau de cine sa se teama.

O sa reuseasca oare Cassie sa-si salveze prietenii… si pe sine insasi? Sau alegerile ei vor dezbina Cercul pentru totdeauna?

Mentiune:

Inainte de a incepe recenzia propriu-zisa, trebuie sa va spun ceva ce eu am aflat dupa ce incepusem deja sa citesc aceasta carte. Am fost intrigata de faptul ca exista un al patrulea volum al seriei Cercul Secret, deoarece stiam ca seria este de fapt o trilogie. Asa ca am cautat cateva informatii si am descoperit faptul ca volumul numarul 4, Despartirea (The Divide) si viitorul volum, numarul 5 – The Hunt, care va fi lansat in septembrie 2012 nu sunt scrise de L.J.Smith. Acestea apar in continuare sub marca ce le-a adus faima, adica numele scriitoarei, dar sunt scrise de un autor fantoma. Asa cum puteti citi mai jos, acelasi lucru este valabil si pentru cateva volume ale seriei „Jurnalele Vampirilor”. Din cate am inteles, L.J.Smith a fost concediata de catre editura cu care colabora si a pierdut drepturile de autor asupra acestor doua serii. Motivele sunt legate de modurile diferite in care L.J. Smith si companiile care o sustineau pana atunci vedeau continuarile acestor povesti. Mai multe detalii aflati in cele doua mesaje transmise mai demult de catre L.J. Smith fanilor sai, cu privire la aceasta problema. Primul mesaj este legat strict de volumul 4 al seriei Cercul Secret, The Divide, in timp ce al doilea se refera mai ales la seria Jurnalele Vampirilor. Am publicat si acest mesaj intrucat ofera mai multe explicatii referitoare la ceea ce s-a intamplat intre scriitoare si fostii colaboratori. Este posibil sa existe mai multe dialoguri intre L.J. Smith si cititorii sai disponibile pe Internet, dar la o prima cautare doar pe acestea le-am descoperit.

Primul mesaj:

“Dear Summer,

There is a new SECRET CIRCLE book coming out in March called THE DIVIDE, but it is not by me. I cannot say more than that I signed a contract over twenty years ago. I can’t say any more than that. I’m sorry.

Cheers,
Lisa”

Al doilea mesaj:

“Hi,

Thank you so very much for your kind words about Midnight. I’m so glad you’re enjoying it, and if you already know that Damon says those three little words to Elena, then I expect you know what she does for him afterwards. I can’t say how much I appreciate your understanding of the book, but at the same time my heart is so heavy that I just can’t keep pretending about what’s in the future for Delena fans.

You see, I’ve been fired from The Vampire Diaries—mainly because instead of giving my publishers the strict Stelana they demanded, I went ahead and wrote what my heart told me to do. They wanted Elena to “realize that she was fond of or physically attracted to Damon, but that her one true love was Stefan.” But I didn’t see the series that way. And so Midnight is the last Vampire Diaries book you’ll see by L. J. Smith.

You’re probably wondering how this can happen, since I write the series and have done so since 1990. But the truth is simple. When I got a call asking me to write a vampire trilogy for Harper, it wasn’t Harper who was calling me. It was a book packager, now called Alloy Entertainment, calling on Harper’s behalf. Their job was to take authors’ work, put blurbs and covers on it, and sell it to a publisher. When I wrote the first Vampire Diaries trilogy it was called “work for hire.” By the time I found out what that meant it was too late.

What it means is that the book packager, Alloy Entertainment, owns thebooks, not me. Even though they are copyrighted to me, I still can’t write them without Alloy’s permission. And they really hated any Delena content—as well as the many scenes I had given to Bonnie, which they wanted to cut. They demanded only Stelena. And now they’ve gotten an anonymous ghostwriter to do the books, the way a ghostwriter does Stefan’s Diaries.

The first book out after Midnight will probably sound something like my writing, since I wrote Phantom for them. But instead of edits, what I got back after I wrote it was a letter addressed to the ghostwriter by name, telling her to completely rewrite the book.

I have been fighting, coaxing, and pleading with the people at both Alloy and Harper, as I already had the next two books after Phantom mapped out. But there is nothing to be done. They simply didn’t like the way the series was going, and unlike most writers who work with book packagers, I was not submissive, meek, and eager to please them. Instead, I had my own vision of the books. But you can kiss any more truly meaningful Delena moments goodbye, because I’m afraid it just isn’t the view of Harper or Alloy.

Meanwhile, I am devastated. Of course I have other series done directly with a publisher: The Forbidden Game, Dark Visions, and the Night World books. But I put so much of myself into the Vampire Diaries books that right now I’m devastated. I never imagined anything like this could happen. But still, I can’t say that I regret having written Shadow Souls or Midnight the way I did. I wrote what I did because that was the vision I saw of the characters.

I’m just sorry that from now on Delena readers will have no hope of anything other than a Stelena endgame, and that written by someone who will do exactly what she is told.

Lisa

L. J. Smith”

Nu cred ca mai este cazul sa imi spun parerea in legatura cu ceea ce ati citit. Nici nu vreau sa imi imaginez prin ce a trecut autoarea si ce a simtit in momentul in care au inceput aceste demersuri ale celor cu care a lucrat pana atunci. Am vazut ca o multime de fani ai autoarei au declarat ca nu vor citi volumele care nu sunt scrise de ea si incearca sa scada ratingul volumelor in cauza pe site-urile care vand sau promoveaza carti. Personal, incepusem deja volumul cand am aflat aceste lucruri si am devenit cu atat mai curioasa cu privire la modul in care este scrisa cartea, la diferentele de stil, la schimbarile ce vor exista in cursul povestii si in personalitatile personajelor.

Parerea mea:

Nu pot sa imi dau seama in ce masura am fost influentata de faptul ca am aflat ca acest volum nu a fost scris de L.J. Smith. Exista cateva deosebiri pe care le sesizezi chiar fara sa stii intreaga poveste a conflictului mentionat mai sus. Nu pot spune ca schimbarile sunt neaparat negative, dar este evident ca personalitatea personajelor si relatiile dintre ele incep sa evolueze intr-un mod diferit. Per ansamblu, povestea este destul de ok, dar atunci cand ajungi la sfarsit iti dai seama ca de fapt nu a fost una completa. Dupa mai mult de 300 de pagini, situatia ramane exact in acelasi punct ca si la inceput.

Actiunea incepe la un interval de cateva zile de la punctul unde se incheiase in volumul 3, Puterea. Cassie este fericita alaturi de Adam si conduce Cercul alaturi de Faye si Diana. Lucrurile incep sa se precipite in momentul in care in oras incep sa apara mai multe persoane necunoscute: noul director al scolii si fiul acestuia, Max, pentru care Faye dezvolta o pasiune febrila si o fata de aceeasi varsta cu mambrii cercului, Scarlett, de care Cassie se simte neobisnuit de apropiata, in ciuda impotrivirilor Cercului. Iar la scurt timp dupa aparitia necunoscutilor in oras, matusa lui Melanie, Constance, este ucisa si marcata cu insemnul vanatorilor de vrajitoare.  Tot mai multi membrii ai Cercului sunt direct amenintati de diferite pericole, iar Cassie si Faye incalca grav regula impusa de Cerc: aceea de a sta departe de noii veniti. In afara de primejdiile din exterior, Cercul este macinat si de tensiunile din interior. Nimeni nu mai stie in cine sa aiba incredere, fiecare face greseli de neiertat,  tradarile sunt tot mai dese, conflictele dintre membrii la fel, diferentele de opinie risca sa distruga definitiv grupul. In plus, Cassie afla un nou secret ce i-a fost ascuns intreaga viata, secret ce o pune din nou sa isi analizeze valorile, sentimentele pentru persoanele din jur si viitorul mod de actiune.

Unul dintre lucrurile care iti atraga atentia in acest volum este acela ca personajele tind sa devina tot mai asemanatoare intre ele, ca si cum scopul final ar fi ca toate sa ramana la un nivel mediu, sa fie sterse caracteristicile de top ale fiecaruia. Indiferent daca e vorba de trasaturi bune sau rele. Diana sau Melanie isi pierd din stralucire, devin comune si exista chiar momente in care ajung sa fie aproape enervante. In schimb, Faye are parte de o schimbare aproape totala de caracter, autoarea incearca sa ii atraga compasiunea si simpatia cititorilor si o transforma din membrul cel mai intunecat al Cercului intr-o adolescenta in suferinta si cu usoare tendinte de a deveni putin rautacioasa sau alintata.

Atentia se pune extrem de mult pe relatia dintre Adam si Cassie, pe descrierea sentimentelor acestora, ceea ce banuiesc ca poate fi un plus pentru adolescentii care citesc aceasta serie. Personal, nu stiam cum sa trec mai repede de pasajele siropoase, dar avand in vedere faptul ca publicul tinta al seriei are cu vreo 7-10 ani mai putin decat am eu, este de inteles.

Bile albe:

– Cartea reuseste sa te tina in suspans la fel ca si volumele anterioare. Exista cateva rasturnari de situatii pe care este posibil sa nu le anticipezi absolut deloc, cateva dintre personajele cunoscute actioneaza uneori in moduri in care nu te astepti si per ansamblu, este un volum destul de reusit, cel putin daca nu incepi sa il analizezi in detaliu sau sa incerci sa ii compari fiecare aspect cu romanele 1-3 ale seriei. Finalul este destul de abrupt, reusind sa iti provoace curiozitatea pentru ceea ce va urma.

Bile negre:

– O parte dintre conflictele Cercului sunt mult exagerate, nu le simti ca fiind naturale sau logice, ci sesizezi exact dorinta de senzational strecurata printre randuri. Cassie duce o lupta proprie si lipsita de substrat impotriva prietenilor sai, Diana ajunge sa fie insuportabila in momentele in care ar trebui sa fie un lider hotarat al cercului si pare sa conteste fiecare decizie a lui Cassie fara sa aiba de fapt motive sa o faca, etc.

– Operatiunea de salvare pe care o intreprinde grupul pentru a o elibera pe Scarlett este lipsita de orice logica. Cercul se intalneste la ora 3 noaptea din cauza unei situatii de urgenta, amanand insa prima actiune pentru mai mult de 12 ore, pentru ca apoi fiecare etapa a planului, fiecare intalnire si discutie a membrilor Cercului sa fie la interval de mai multe ore sau chiar de zile, intr-un ritm absolut obisnuit, fara nici cea mai mica umbra de graba. Iar de la inceputul acesteia si pana la decizia lui Cassie de a merge impotriva deciziilor grupului trec cateva zile bune. Va amintesc ca in tot acest timp Scarlett era la un pas de moarte..

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Puterea (seria Cercul secret, volumul 3) – L.J.Smith

Captiva (seria Cercul Secret, volumul 2) – L.J.Smith
Posted in Uncategorized

Concurs #1

Posted on by roxtao

A venit in sfarsit timpul sa organizez primul concurs de pe acest blog. Concursul este posibil datorita unei persoane care prefera sa isi pastreze anonimatul si care mi-a oferit 2 exemplare ale romanului When the Sea is Rising Red de Cat Hellisen. Unul pentru recenzare, unul pentru concurs. Deoarece “persoana care…” suna oarecum impersonal si distant, o s-o numesc Zana cea Buna. Daca Cenusareasa avea voie sa aiba una, de ce sa nu am si eu 🙂

Deci, ii multumesc din suflet Zanei Bune pentru ca mi-a oferit sansa de a citi o carte superba si posibilitatea de a organiza un prim concurs. Mai ales ca gestul ei a fost unul absolut surprinzator, extrem de generos si lipsit de orice interes, pretentie, cerinta sau orice altceva. A facut pur si simplu un gest minunat oferindu-mi aceasta surpriza. Inca ma gandesc cum as putea vreodata sa o surprind la fel de frumos 😀

Daca vreti sa aflati despre ce este vorba in cartea oferita ca premiu, gasiti recenzia mea aici: When the Sea is Rising Red – Cat Hellisen

Mentionez ca romanul este in limba engleza, inca nu a fost tradus in romana.

Asadar, sa trecem la cerintele concursului. Care nu sunt nici multe si nici complicate.

Tot ce trebuie sa faceti este sa urmariti blogul prin e-mail, (bineinteles, cu o adresa valida, la aceasta veti fi contactati daca veti castiga) si sa imi lasati un comentariu la aceasta postare cu numele vostru si cu adresa de e-mail cu care ati dat Follow. Castigatorul va fi ales prin tragere la sorti. Inca studiez avantajele si dezavantajele biletelelor clasice versus random.org.

Optional:

Cine raspandeste vestea pe Facebook sau pe blogul personal primeste 2 intrari in plus in concurs. Va rog sa postati si linkul postarilor in acelasi comentariu in care va scrieti numele si e-mailul.

Concursul incepe astazi, 12.04.2012 si se incheie pe 30.04.2012. Pe 1 mai voi anunta castigatorul.

Sper sa va placa premiul! Mie mi s-a parut o carte superba, diferita de majoritatea romanelor fantasy aparute in ultima vreme, care merita cu siguranta citita!

Bafta tuturor!

Posted in Cat Hellisen

When the Sea is Rising Red – Cat Hellisen

Posted on by roxtao

 

When the Sea is Rising Red

Cat Hellisen

Numar pagini: 296

 

 Sinopsis:

After seventeen-year-old Felicita’s dearest friend, Ilven, kills herself to escape an arranged marriage, Felicita chooses freedom over privilege. She fakes her own death and leaves her sheltered life as one of Pelimburg’s magical elite behind. Living in the slums, scrubbing dishes for a living, she falls for charismatic Dash while also becoming fascinated with vampire Jannik. Then something shocking washes up on the beach: Ilven’s death has called out of the sea a dangerous, wild magic. Felicita must decide whether her loyalties lie with the family she abandoned . . . or with those who would twist this dark power to destroy Pelimburg’s caste system, and the whole city along with it.

Parerea mea:

In ciuda faptului ca sinopsisul cartii sugereaza intrucatva cadrul in care se desfasoara actiunea, recunosc ca am fost luata prin surprindere de cat de bine este descrisa atmosfera si de rapiditatea cu care esti absorbit in lumea descrisa de romanul lui Cat Hellisen. Autoarea prezinta o lume magica, deviata din realitatea secolelor trecute, in care societatea era impartita intre nobili si saraci, in care femeile erau „monede de schimb” in aliantele formate prin casatoriile aranjate, in care libertatea era de cele mai multe ori un termen abstract. Diferentele principale fata de realitate constau doar in prezenta magiei si in existenta fiintelor supranaturale. Dar si acestea au un aer extrem de veridic, nimic nu pare exagerat, nimic nu sugereaza ca de fapt lucrurile nu ar fi putut sta exact asa cum sunt povestite. Vampirii, fantomele, unicornii sau vrajitoarele isi gasesc locul in mod firesc, prezenta lor nu este exagerat subliniata, magia lor este una temperata si nu epateaza. In ciuda faptului ca o parte a intrigii si o serie de momente tensionate sunt direct legate de partea aceasta magica a romanului, povestea este in egala masura o expunere a emotiilor umane, a luptelor interioare, a curajului, a deciziilor dificile sau a asumarii raspunderii pentru greselile facute.  Mi-a placut mult stilul acesta, este ca si cum ai citi o combinatie surprinzatoare dintre un roman de tipul „Mandrie si prejudecata” si unul apartinand genului paranormal romance sau fantasy.

Felicita Pelim face parte dintr-una dintre casele fondatoare ale orasului Pelimburg.  La fel ca in cazul tuturor fetelor nascute in aceste familii conducatoare ale orasului, soarta ei este decisa de familia sa: va avea parte de o casatorie aranjata, care va spori bunastarea casei din care face parte. Dar chiar in ziua in care i se transmite aceasta decizie, afla ca cea mai buna prietena a ei s-a sinucis tocmai pentru a scapa de un destin identic. In cateva zile, Felicita isi ia soarta in propriile maini. Isi insceneaza moartea si fuge de acasa in necunoscut. De aici incep aspectele fascinante ale cartii. Diferentele dintre modul de viata pe care l-a experimentat eroina pana atunci si cel pe care il descopera pe strazile Pelimburgului sunt extreme, iar autoarea reuseste sa le ilustreze perfect. Felicita paseste intr-o lume total diferita, cu toate ca aceasta s-a aflat mereu la distanta de doar cateva strazi de ea. Reusesti sa simti spaima protagonistei in fata tuturor pericolelor din jur, fie ca este vorba de o gasca de vagabonzi, de faptul ca este singura si lipsita de orice mod de a se descurca sau de primejdia de a fi recunsocuta de cineva si trimisa inapoi la familia ei. Reuseste totusi sa fie salvata si adoptata de un grup de tineri, carora le ascunde adevarata identitate.  Celebritatea bandei in care a intrat o pune la adapost de majoritatea primejdiilor care o pandeau. Singura amenintare ramane un membru al unei controversate familii de vampiri, care o recunoaste si ii face o propunere cu iz de santaj pentru a-i pastra secretul.  Cu timpul, Felicita este prinsa intre o poveste complicata de iubire si ura cu seful bandei, Dash si sentimentele incurcate pe care le are pentru vampirul Jannik. Dar pana sa reuseasca sa isi clarifice problemele sentimentale, Felicita se trezeste in fata unor amenintari care planeaza asupra intregului oras si mai ales asupra propriei familii. Si trebuie sa aleaga pe cine sacrifica si pe cine salveaza.

Finalul nu este un happy-end clasic. Romanul se incheie oarecum intr-o nota optimista, dar pastreaza melancolia si gravitatea evenimentelor incheiate, nu sterge sacrificiile, vinovatia si regretul momentelor anterioare, nu ofera o nota falsa de veselie sau o rezolvare miraculoasa sau fortata. Am apreciat modul in care se schimba tonul autoarei pe final. Este ca o readucere la realitate, ai senzatia ca tocmai ai terminat de ascultat povestea cuiva si abia acum realizezi ca ti-ai tinut respiratia pe tot parcursul istorisirii.

Bile albe:

– Modul in care este scris romanul este genial! O combinatie de expresii argotice, accente british, limbaj „pirate” si vocabular pretios, pagini ce debordeaza de umor si fraze care iti taie respiratia. Sunt extrem de incantata ca am avut ocazia sa citesc romanul in limba engleza, deoarece sunt sigura ca odata cu traducerea se poate pierde o parte din savoarea povestii. Cu siguranta ca daca aceasta carte va fi vreodata tradusa in limba romana, traducatorii vor avea nevoie de o magie pentru a putea reda perfect farmecul textului.

Bile negre: 

– Nu imi vine in minte absolut nici un lucru care sa nu imi fi placut la When the Sea is Rising Red.  Mi-a placut totul, de la modul ingenios in care scriitoarea a combinat stilul fantasy cu inspiratia oferita de povestile secolelor trecute si cadrul in care se desfasoara actiunea, pana la portretele impecabile ale personajelor, modul in care acestea evolueaza pe parcursul cartii si pana la limbajul folosit. Poate singura dezamagire ar fi legata de faptul ca este o poveste ce se incadreaza perfect intr-un singur volum si nu ar putea exista o continuare care sa se ridice la acelasi nivel.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Crossed (seria Legaminte, volumul 2) – Ally Condie

Camera blestemata (seria Jocul Lupoaicelor, volumul 1) – Mireille Calmel