Disponibil la: Libraria Online.ro
Colectia: Povestiri
Numar pagini: 108
Sinopsis:
Volumul Povestile Bardului Beedle cuprinde cinci povesti minunate, traduse de Hermione Granger din originalul din limba runica lasat prin testament de profesorul Albus Dumbledore. Continand indicii care s-au dovedit cruciale pentru ultima misiune a lui Harry Potter, aceea de a distruge Horcruxurile Lordului Cap-de-Mort, Povestile bardului Beedle este un volum ce reuneste cele cinci povesti cu vraji, una singura – Povestea celor trei frati – este detaliata in volumul 7 din seria Harry Potter. Notele aditionale pentru fiecare poveste in parte, intocmite de profesorul Albus Dumbledore, vor fi savurate atat de incuiati, cat si de vrajitori, caci profesorul cugeta asupra aspectelor morale ale acestor scrieri si scoate la iveala informatii despre viata la Hogwarts. Un volum unic, magic, ilustrat de insasi autoarea, J.K. Rowgling, ce va fi pretuit ani intregi de acum incolo.
Parerea mea:
Povestile Bardului Beedle sunt exact ceea ce spune si titlul: povesti pure, scrise intr-un limbaj simplu, cu o morala clara si cu un scop la fel de limpede. La finalul fiecarei povesti, gasim cateva completari scrise de Dumbledore, care ofera o viziune mai autentica asupra cartii si iti dau senzatia ca faci parte din lumea descrisa in seria Harry Potter. Nu voi analiza fiecare poveste deoarece sunt destul de scurte si orice detaliu in plus ar putea strica placerea lecturii celor care sunt curiosi sa incerce aceasta carte. Sunt convinsa ca povestile bardului Beedle ar putea fi gustate si de copilasii care nu au citit romanele Harry Potter si pot fi asezate cu success alaturi de povestile obisnuite ale copilariei noastre.
Notele profesorului Dumbledore atrag atentia asupra sensurilor povestilor care ar putea fi ignorate sau ar putea trece neobservate, aduc anumite completari ce tin de actiunea si de personajele din seria Harry Potter si sugereaza in acelasi timp si modul de viata si de gandire al vrajitorilor. Finalul vine si cu o serie de note ale autoarei ce fac referire la anumite pasaje sau termeni din povesti si din fragmentele ce ii apartin lui Albus Dumbledore.
Bile albe:
– Povestile bardului Beedle sunt o lectura obligatorie pentru toti cei care au citit si au adorat seria Harry Potter. Cartea nu este spectaculoasa, nu aduce cine stie ce noutati si nu dezvaluie secrete, dar este o lectura care te va transfera din nou in atmosfera magica a lumii lui Harry Potter, mai ales daca a trecut o perioada lunga de timp de cand ai citit romanele si duceai dorul acestei povesti minunate.
Bile negre:
– Mi-e greu sa gasesc vreun aspect negativ al cartii. Desigur, as putea sa ma simt oarecum dezamagita de faptul ca volumul nu are foarte multe pagini sau de faptul ca povestile sunt foarte scurte, dar pana la urma orice poveste pentru copii are un numar de pagini destul de scazut. In plus, completarile lui Dumbledore si notele autoarei adauga substanta cartii asa ca nu ramai cu senzatia ca lipseste ceva.
| Alte recenzii care te-ar putea interesa: |
My Weekly Book 
Trebuie sa imi iau si eu Povestile Bardului Beetle. Cred ca am citit partea cu Povestea celor Trei frati din Harry Potter 7 de cateva ori.
:)) Dar sa stii dinainte ca e foarte foarte scurta. Deci sa te pregatesti sufleteste 😀 Cred ca in 2 ore maxim o termini. Povestile sunt ok, dar adevarata valoare a volumului mi se pare ca este data de completarile lui Dumbledore. Mie, cel putin, alea mi-au placut cel mai mult!
Stiu ca este scurta, am vazut-o in librarii! Dar nu stiam de completarile lui Dumbledore. Sunt si mai curioasa acum. Pe prima lista de comanda o adaug.
Eu tocmai am mai aflat de 2 carti tot din “gama” Harry Potter: Quidditch Through the Ages si Fantastic Beasts and Where to Find Them. Si am descoperit si Pottermore.com pe care inca nu am apucat sa ma uit prea mult, dar probabil in weekend imi iau revansa 🙂 Si cartile au intrat automat in wish-list.
Astept acum si enciclopedia HP dar cred ca pentru aceea o sa mai avem de asteptat destul..
Mi-am comandat si eu de pe elefant Quidditch through the Ages si Fantastic Beasts impreuna cu Tales of Beedle the Bard. Sper sa le mai aiba pe stoc ca am dat precomanda la ele 😀
Si eu le am de ceva timp dar inca nu le-a venit randul la citit 😀 Mai ales ca Quidditch through the Ages parca nu ma atrage foarte tare..Oricum, in ultimul timp parca exista atatea carti interesante, incat am impresia ca nu o sa reusesc niciodata sa citesc cel putin jumatate din cele pe care le am in wish-list..
Off topic, referitor la sinopsis: ma ia cu dureri de cap cand vad “incuiat” in loc de “muggle” si “Cap-de-Mort” in loc de “Voldemort”. Doar citind cartile in engleza iti dai seama cat de mult din farmecul si savoarea Hogwarts-ului se pierde prin traducere 😦
On topic: am citit Povestile Bardului Beedle acu cativa ani si am ramas cu un gust dulce-amar. Pe de o parte am fost foarte recunoscatoare sa pasesc din nou in lumea minunata a vrajitoarelor, chiar si pentru cateva ore. Pe de cealalta parte, din pacate, calitatea povestilor este cu mult sub calitatea romanelor. Multumesc pentru review, acum parca-mi vine sa le mai citesc odata, pentru comentariile lui Dumbledore 🙂
Off topic again: ai auzit de The Casual Vacancy? noua carte “pentru adulti” a lui J. K. Rowling… Sept. 27 can’t wait 🙂
Eu abia de cateva saptamani am inceput sa citesc in engleza si daaa, acum inteleg ce spuneai legat la cat se pierde din cauza traducerii!:D
Cat despre calitatea povestilor…mie mi s-a parut ca sunt perfecte pentru niste povesti pt copii. Stilul simplu, direct, exact cum i-ai vorbi unui copilas. Cred ca si daca luam la recitit povestile noastre o sa ni se para la fel de…primitive:)) Chiar daca atunci cand eram mici le percepeam ca fiind mai complexe si probabil asa ni le amintim si acum..
Am citit chiar ieri despre noua ei carte. Sincer, descrierea nu m-a cucerit deloc, dar o voi citi cu siguranta, tocmai pt ca e scrisa de ea si cred ca o sa fie interesant sa vezi daca scriind ceva atat de diferit stilul ei o sa ramana la fel de bun.
Mai am ultima poveste de citit si termin cartea- adica exact Povestea velor trei frati ma asteapta :)) 😀 Am tot amanat-o, nevrand sa o termin cu HP pentru totdeauna cum ar veni :-” E simpatica 😀
🙂 da, stiu senzatia! Eu parca inca mai sper sa apara ceva: vreo carte de bucate sau una ce povesteste lucrurile din pdv al altor personaje, una care sa reia povestea celor 4 marauders, etc.. Oricum, pana una alta ma mai distrez cu pottermore.com sau cu hpotterfacts.tumblr.com.
Buna dimineata!
Hai sa scriu cateva cuvinte despre eroul meu preferat:…in primul rand, HP nu mi se pare deloc o poveste/un roman pentru copii.Nici macar primul volum.Eu m-am apucat sa le citesc la …hm…peste 30 de ani (te-am socat?!) si sunt de parereca un copil(nici chiar un adolescent) nu ar putea patrunde toate subtilitatile personajelor, a intamplarilor.
Cred ca mi-a placu in primul rand pentru ca m-am asemuit cu Harry: timid, loial prietenilor, curajos cand e cazul…Apoi, daca stai sa te gandesti, nimic nu ramane in carte neexplicat pana la final si toate evenimentele se imbina ca un puzzle perfect.
Ca un amuzament, singura scapare a autoarei mi se pare (desi, reusesc sa inteleg, oarecum de ce a facut-o), faptul ca i-a cuplat pe Hermy (vorba lui Grap) cu Ron. Puteau ramane cei mai buni prieteni, dar nu iubiti/soti. Hermione e sclipitoare, onesta, loiala, sensibila, curajoasa, pe cand Ron…este pur si simplu mediocru. Nu are nimic special. In fine, sunt multe alte aspecte de dezbatut dar am inceput cu aceasta idee fiindca a fost SINGURA care m-a nemultumit in toata seria:).
O zi faina!
Hey! Scuze pt intarziere, ieri nu prea am mai reusit sa imi fac timp de net 🙂 Eu m-am apucat de HP exact cu gandul ca este o serie pt copii, iar primele 2 volume exact asa mi s-au parut. Abia de la al treilea am fost convinsa ca nu, nu este o lectura pentru copii. Exact din aceleasi motive mentionate si de tine, la care insa se adauga si parerea mea despre mortile personajelor. Sirius a fost personajul meu preferat, iar atunci cand JK Rowling l-a ucis am plans nopti la rand. Si ma gandeam cat de deprimata as fi fost daca as fi avut cu vreo 7 ani mai putin si as fi citit asa ceva. Cred ca tot de atunci nu prea mai inghit finalurile triste. Intr-adevar, uneori acestea se potrivesc cel mai bine unor povesti, insa pur si simplu nu ma pot abtine sa nu ma gandesc ca mi-ar fi placut mult mai mult cartea respectiva daca ar fi avut o incheiere mai optimista.
Mda, nici mie nu mi s-a parut necesar sa ii cupleze pe Hermione si Ron. Probabil e o decizie din aceea influentata de dorintele publicului, s-o fi gandit ca multi cititori ii doreau impreuna si ..nu deranja cu nimic. Mie mi se pare ca nici nu strica, nici nu aduce cine stie ce beneficii povestii. Dar Ron chiar a avut momente cand era teribil de ..neplacut. De-a lungul timpului, nu intr-o singura situatie.
P.S. Nu, nu ma socheaza anii, insa parca ma fac sa fiu oarecum nesigura pe ce scriu 🙂 Si sa ma gandesc cum sa imi argumentez mai bine parerile, sa scriu mai frumos si mai atent. E mai usor sa scrii stiind ca cititorii sunt mai mici. Dar oricum, ma impulsioneaza, asa ca e de bine 😀 Ah, si sunt cu atat mai surprinsa (in mod placut!) ca ma urmaresti. It feels soooo good! 😀
Asa e! Practic, incepe cu Cedric Digory. Usor-usor, toate personajele prietene si de ajutor pentru Harry mor, pe rand. Cred ca ideea era ca el sa ajunga singur (fizic si sufletesc) sa il infrunte pe Voldemort. Pe mine m-a revoltat moartea lui Sirius, poate mai mult decat cea a lui Dumbledore. Pentru ca bucuria lui Harry de a-si regasi pe cineva din famile (nasul sau) a fost asa de scurta (2 ani). Mi-a placut si Gary Oldman cum l-a interpretat, cu toate ca eu il vedeam pe Sirius ceva mai chipes si mai inalt.
Nu imi place Ron. E mucalit, dar mediocru. Faptul ca era al 6-lea copil si mama lui l-ar fi vrut fata, il face sa fie vesnic nesigur , dar dorind sa se faca remarcat, intr-un fel. Totodata, de aici deriva si invidia fata de celebritatea lui Harry, Il tradeaza de 2 ori: in volumul 4 si in ultimul volum. Pe cand, Hermione ii sta permanent alaturi, chiar cand este pusa sa aleaga intre dragostea pentru Ron care ii paraseste in padure si prietenia pentru Harry si loialitatea fata de scopurile lor. (gasirea horcrux-urilor).
Rox, mi-a ramas un aspect neclar in ultimul volum: cand il omoara Vold. pe Harry (distrugandu-si si bucata de suflet aflata in inima lui Harry), de fapt Harry moare si se intoarce pe pamant (mi se pare chiar de poveste), sau practic, are un soc ce il aduce intr-o stare de coma, vecina cu moartea? Stii ca Dumblodore ii spune ca este alegerea lui daca se va intoarce sau nu…Ce parere ai?
Te rog, sa nu fi nesigura pe ceea ce scrii! Nu sunt decat o persoana careia i-a placut foarte mult sa citeasca inca din copilarie (cand nu aveam prea multe variante de distractie) si care a descoperit HP in concediul de maternitate :).
Am remarcat la tine un scris cursiv, capacitatea de sinteza si analiza a unui text, profunzime si nu in ultimul rand, dragoste pentru carti. Mi-as dori ca majoritatea tinerilor din ziua de azi sa fie capabili sa se exprime asa.
O zi, minunata!
Buna, Theodora! Scuze pentru intarziere, dar intrebarea ta din final mi-a dat de lucru 🙂 Pt ca am citit cartile cu destul de mult timp in urma si le-am citit si foarte repede, nu prea mai retin amanuntele. Asa ca, decat sa iti spun minciuni, am preferat sa intreb un expert 😀 Ti-am zis ca am o prietena care si-a facut teza de licenta cu subiectul asta? Si ca a citit cartile alea de zeci de ori? Eh, ma gandeam ca un raspuns mai sigur decat al ei nu o sa gasesc, asa ca am intrebat-o pe ea. Iar acum am primit si raspunsul:
“Pai, sufletul lui era legat de al lui Voldemort ( cand Harry era copil si Voldemort a incercat sa-l ucida, o parte din sufletul lui Harry s-a transferat la Voldemort si o parte din sufletul lui Voldemort s-a transferat la Harry) iar cand ultimul horcrux (talisman) moare atunci si Harry moare. Ori moare el pentru o bucata scurta de timp, ori moare chiar o bucata din sufletul lui. Nu prea e clara faza asta in carte.”
P.S. Pe Sirius…eu il vad cam asa:
http://www.zerochan.net/261508
sau
Intotdeauna tipii din anime-uri arata mai bine decat actorii, asa ca mi-e greu sa asociez vreun actor pe care l-as fi vazut in rolul lui. Pentru ca Sirius arata mai bine decat toti! 😀 Poate ca Johny Depp ar fi mers, dar cu ceva machiaj. Sau Nicholas Rogers, tot cu cateva ajustari. Si mie imi place Garry Oldman, insa nu arata deloc ca Sirius din mintea mea 🙂