Publicat în April Fernsby, Uncategorized

A Deadly Delivery (A Psychic Cafe Mystery #1) by April Fernsby

Synopsis:

Karis Booth has had psychic abilities for as long as she can remember. But this is the first time she’s used them to solve a murder. 

Things are changing rapidly for Karis. As well as filing for divorce from her unfaithful husband, she decides it’s time to make peace with her estranged sister, Erin. With trepidation, Karis visits the café which Erin owns. To her great relief, Erin welcomes Karis back into her life with open arms. 

During their reconciliation, a young woman, Carmel, calls into the café with a bread delivery. As Karis watches Carmel, she experiences a strong psychic vision. She sees two shadows following Carmel. Only one of the shadows belongs to Carmel — the other belongs to the person who is going to murder her later that day. 

With help from her sister and an old neighbour, Karis does all that she can to find out who murdered Carmel. It doesn’t help that the investigating officer is an ex-boyfriend who broke up with Karis because he couldn’t cope with her psychic abilities. Despite this, Karis won’t rest until she finds the killer. 

Review:

We all have guilty pleasures that we try and try to stay away from, but eventually we just give up to and succumb into temptation. Don’t we? One of this guilty pleasures of mine are chick lit books. I know, I know. The stories are more or less the same every time, there are no „wow” events that would blow your mind and the scenarios are not bringing anything challenging for your brain to digest. But still… every now and then I start missing chick lit so much that my kindle gets filled up in 2 hours with 137 books that will probably remain unread for the rest of my life. Pretty much like when you’re going to the supermarket while hungry and end up with a whole cart of useless products that will expire and die in your fridge, completely untouched. Do I ever learn my lesson? Nope. But the good part is that… well, at least books don’t expire. And honestly speaking, the pleasure with which I finally read that one chick lit book (from the hundred that I got) is priceless.
This time, my spark of joy was A Deadly Delivery: a crime/mystery novel, with a touch of paranormal. Fast, well executed, with a little bit of everything. The main storyline follows the suspicions death of one of the side characters but on the way, we discover a background family story full of guilt and regrets, a romance that was supposed to be dead and buried but seems to blossom unexpectedly and a lot of charming and heart warming characters. There’s literally not a single thing that I disliked during the whole reading time.
One of the things that surprised me is the age of the heroine. I’m used to this kind of books to have young and innocent main characters, whose naivety accentuates the humor of the uncanny situations they end up into. And considering how easily manipulated Karis was during her marriage, initially I thought she’s just a young chick, just discovering her new inner strength along with her psychic abilities. The surprise came later, when I found out that she’s a middle aged woman, with an adult daughter even and that she’s actually having this wakeup phase way later than expected. All of a sudden, the story caught new shades and I was forced to rethink everything in my mind, from the look of the characters to the relations between them and to the impact that every action has on them. And weirdly, the story became even better from that point on.
There’s not a lot to tell about the book if I don’t want to give spoilers that would ruin your reading. If you’re in the mood for something light that will put a smile on your face, A Deadly Delivery is a good choice. It’s not a shallow story, it has a good background, some heartwarming moments and follows some deep topics that are somehow avoided in this genre: abusive relationships, difficult choices when it comes to sick or old family members, the way past events that seemed unimportant actually leave scars that are never erased, asking for forgiveness and allowing you also to forgive yourself, etc. It’s a bittersweet read, leaving you with a warm feeling in the end, but carrying you through some areas that normally you might try to avoid thinking about.
Publicat în Abby McDonald

Jane Austen merge la Hollywood – Abby McDonald

Jane Austen merge la Hollywood - Abby McDonaldDisponibil la: Editura ALL

Colectia: Strada Fictiunii Bestseller

Traducerea: Sinziana Mihalache

Numar pagini: 264

*

Sinopsis:

Ramase pe drumuri dupa moartea tatalui lor, Grace si Hallie sunt nevoite sa se mute si sa ia viata de la capat in casa unui unchi bogat din Beverly Hills. In timp ce Grace cea matura si prudenta suspina in tacere dupa prietenul pe care l-a lasat in urma, Hallie cea exuberanta si nesabuita selasa sedusa de stralucirea Hollywoodului, aspira sa ajunga actrita si se indragosteste pana peste cap de solistul unei trupe de rock. Nu le ia insa mult sa descopere ca nici trecutul nu e atat de usor de idealizat, nici Hollywoodul nu e facut numai din faima si sclipici.

Aducandu-i un omagiu lui Jane Austen in acest „remix“ al celebrului roman Ratiune si simtire, Abby McDonald ne ofera o versiune contemporana, condimentata cu mult umor, a luptei dintre retinere si spontaneitate, dintre stapanirea de sine a unei firi chibzuite si furtuna emotionala in care se lasa antrenat un temperament ce nu cunoaste alta lege decat pasiunea. 

Parerea mea:

La un moment dat, in timp ce citeam Ratiune si simtire, mi-a trecut prin minte faptul ca genul acesta de romane au dat nastere probabil genului chick-lit, pentru ca imi este greu sa cred ca cititorii de sex masculin vor gasi tentanta o astfel de lectura ce ii poarta prin avalansa incontrolabila de emotii contradictorii prin care trec protagonistele.

Banuiesc ca exact acelasi lucru a fost si in mintea autoarei Abby McDonald. Aceasta a luat povestea scrisa de Jane Austen si a mutat-o 200 de ani mai tarziu, in zilele noastre. Ce a iesit este un… CONTINUAREA AICI.

Publicat în Jane Costello

Aproape casatoriti – Jane Costello

Aproape casatoriti - Jane CostelloDisponibil la: Litera 

Colectia: Lady

Traducerea: Simona Toroscai si Oana Cristea

Numar pagini: 460

*

Sinopsis:

Care este cel mai rau lucru care i se poate intampla in ziua nuntii unei mirese dragute si iubitoare? Parasita de logodnic in fata altarului, Zoe Moore se simte incapabila sa faca fata umilintei si privirilor compatimitoare ale prietenilor si familiei si se hotaraste sa se mute pentru o vreme in America. Odata ajunsa acolo, tanara devine bona copiilor unui vaduv nesuferit, dificil, dar extrem de atragator si de sexy. In timp ce le castiga pas cu pas inima copiilor, Zoe se simte din ce in ce mai frustrata de atitudinea tatalui lor, Ryan, pe care il considera un nemernic insensibil, dar de care se simte atrasa in mod inevitabil. Slava Domnului ca exista micul grup de bone englezoaice, devenite repede prietenele ei, care sa-i tempereze disperarea crescanda! Dar oare vor fi ele in stare sa o salveze pe Zoe atunci cand descopera ca trecutul nu este chiar atat de usor de uitat?

Parerea mea:

Cartea aceasta contine probabil toate cliseele posibile care iti vin in minte atunci cand citesti descrierea: o tanara dezamagita in dragoste care devine bona copiilor unui tip incredibil de nesuferit si de sexy in acelasi timp. Stii cu siguranta la ce sa te astepti in momentul in care o iei de pe raft, privesti coperta roz si citesti textul de pe spate. Dar lucrul la care nu cred ca te astepti atunci cand o deschizi este sa fie chiar atat de amuzanta pe cat se dovedeste a fi. Mi s-a parut ca reuseste sa intreaca toate asteptarile, pentru ca am…CONTINUAREA AICI.

Publicat în Dorina Georgescu

Weekend gratis – Dorina Georgescu

Weekend gratis - Dorina GeorgescuWeekend gratis

Dorina Georgescu

Disponibil la: Junimea 

 Numar pagini: 121

 

Sinopsis:

“Ai putea, gandeam, marsalui cu un prieten intreaga Europa, povestind, glumind si impartind o bucata de paine, dar daca dupa o mie de kilometri iti pune piedica de-ti julesti genunchii, nu cred ca ar mai fi cazul sa continui nici daca te-ar purta in brate tot restul drumului.. ”

Parerea mea:

Am fost destul de reticenta in momentul in care am auzit de cartea aceasta, in primul rand datorita copertei destul de neinspirate si in al doilea rand deoarece sinopsisul romanului nu spune nimic despre poveste. Sunt totusi de parere ca autorii romani incepatori chiar merita o sansa din partea cititorilor, cu atat mai mult cu cat debutul pe piata literara de la noi poate fi destul de dificil, asa ca am acceptat cu placere oferta de a recenza volumul.

Protagonista romanului este Natalia, o avocata din Bucuresti, proaspat ceruta in casatorie de iubitul sau, Ovidiu. Insa tocmai planurile de nunta sunt cele care isca o cearta apriga intre cei doi, astfel incat Natalia se trezeste brusc singura, nestiind daca despartirea se va dovedi temporara sau permanenta. Urmeaza un weekend in care protagonista analizeaza  in detaliu ultimii doi ani din viata sa, incercand sa priveasca intr-un mod cat mai obiectiv relatia cu Ovidiu, de la primele intalniri si pana la dezastrul din prezent.

Desi inceputul legaturii dintre cei doi a fost incendiar, treptat, au aparut momente – culmea, exact cele mai importante dintr-o relatie, in care Ovidiu a aratat ca sub masca de Fat Frumos ideal, se ascund trasaturi mult mai urate. Orbita de dragoste, Natalia prefera sa treaca prea usor peste acele intamplari, incercand sa ii gaseasca scuze subrede partenerului sau. Mai mult, incercarile de a discuta cu acesta despre acele evenimente duc la victimizarea lui Ovidiu, acesta avand talentul de a manipula sentimentele Nataliei astfel incat sa o faca pe ea sa para exagerata.

In timpul introspectiilor protagonistei, reusim sa cunoastem si personajele secundare ale romanului, adica oamenii dragi din viata ei si a lui Ovidiu. Un aspect interesant a fost intalnirea dintre eroina si familia iubitului sau. Cum in primele pagini aflam ca cearta izbucneste din cauza diferentelor de opinie dintre Natalia si viitoarea ei soacra, am avut tendinta de a mi-o imagina pe aceasta in cele mai intunecate culori. Iar rememorarea primei intalniri dintre cele doua femei ar putea fi o incercare de a o aseza pe mama lui Ovidiu in rolul personajului negativ. Personal insa, am considerat ca de fapt, in cazul acesta, Natalia chiar a fost cea care a exagerat, creandu-si poate asteptari prea mari si pastrand ranchiuna celor care nu i le-au indeplinit. Nu exista un conflict intre aceste parti, ceea ce sugereaza ca si motivul pentru care Natalia si Ovidiu se cearta nu este in realitate dorinta mamei lui. Aceasta motivatie este folosita doar ca un paravan pentru neintelegerile mai vechi din cuplu care s-au strans pana la punctul in care e imposibil sa nu explodeze.

Mi-a placut mult modul in care autoarea creioneaza mediile diferite din care provin protagonistii, eleganta stilului de viata boem al matusii Nataliei precum si autenticitatea mediului rural din care vine Ovidiu, atat de fidel conturat. Mai interesant este faptul ca diferentele se construiesc oarecum indirect, prin prezentarea ritualurilor, prin descrierea meselor, prin atitudinea personajelor, etc. De asemenea, am apreciat si prezentarea dificultatilor protagonistilor de a se adapta, atunci cand sunt pusi in acele medii cu care nu sunt familiarizati. Mi s-a parut ca se demonteaza cumva mitul acela conform careia un adult trebuie sa fie capabil sa se adapteze intr-o clipa la orice conditii, ca imposibilitatea de a te simti confortabil in orice situatie este semn de imaturitate. Desi sunt maturi si au ajuns intr-un punct al vietii in care se simt bine din toate punctele de vedere, atat Ovidiu cat si Natalia se straduiesc din rasputeri sa isi gaseasca locul in mijlocul familiilor celuilalt, insa incercarile lor sunt mai degraba sortite esecului.

Spre final, firul rupt pare ca se va reinnoda. Desi emotiile nu s-au asezat inca, ba dimpotriva, par chiar mai intense decat la inceput, Natalia accepta sa discute cu Ovidiu. Totusi, chiar si in acele momente, acesta continua sa se poarte ca un mitocan, insensibil la modul in care a ranit-o, dornic sa stearga totul cu buretele si cu cateva scuze aruncate doar pentru a-i distrage atentia si fara sa inteleaga de fapt cu ce a gresit. Natalia pare sa ramana cu picioarele pe pamant, intelegand ca ceea ce face Ovidiu pentru impacare este doar de suprafata, preferand sa ascunda gunoiul sub covor in loc sa lucreze sincer pentru a remedia problemele. Probleme care altfel, ar razbate probabil tot mai des in viitor daca ar ramane acum nerezolvate.

In acest punct, o admiram sincer pe Natalia, considerand ca in sfarsit, un autor a creionat portretul unei femei mature, cu capul pe umeri si nu al uneia care si-a pastrat comportamentul irational de adolescenta in ciuda anilor. Tinand cont de trendul acesta pornit de la 50 Shades, cu protagoniste dispuse sa treaca peste greselile partenerilor, oricat ar fi de grave sau abuzive, doar in numele dragostei, eram teribil de entuziasmata sa gasesc in sfarsit o eroina capabila sa separe albul de negru, sa puna in balanta toate aspectele si sa isi ia viata in maini atunci cand vede clar ca o relatie nu duce nicaieri si o face nefericita mult mai des decat ar trebui. Romanul se incheie cu aceasta sugestie, asa ca deja ma criticam in gand ca nu i-am acordat maximum de incredere de la inceput  si l-am judecat in baza unor criterii superficiale. Iar apoi, surpriza. Exista un epilog. Care epilog mi-a facut praf toata bucuria, intorcand povestea la 180 de grade si care, din pacate, reia aceleasi clisee din basmele cu printi si printese si din happy end-urile sclipitoare holliwoodiene. Rar am simtit o dezamagire atat de crunta si cred ca acest lucru este datorat exact rasturnarii de situatie. Daca gandurile Nataliei ar fi sugerat acest epilog, poate ca as fi avut timp sa ma obisnuiesc cu ideea si sa o accept, tocmai pentru ca deja atat de multe carti utilizeaza acest tip de incheieri incat au ajuns sa ma lase rece, desi mai demult ma intrigau si ma infuriau. Acum insa, ultimele capitole imi ridicasera deodata asteptarile la un nivel superior, doar ca epilogul sa ma arunce in aceleasi clisee agasante.

Per ansamblu, romanul a fost mai interesant si mai complex decat m-as fi asteptat, mai ales ca intriga nu este foarte spectaculoasa. In ciuda banalitatii povestii de dragoste, autoarea reuseste sa trateze intr-un mod destul de captivant relatia dintre Natalia si Ovidiu si sa te faca foarte curios sa afli cum va evolua aceasta. Din punctul meu de vedere, epilogul a scazut cel putin o stea din ratingul pe care intentionam sa il dau cartii, insa in acelasi timp, tinand cont de succesul povestilor in care totul se termina cu bine, indiferent de ce s-a intamplat pana atunci, cred ca majoritatea cititorilor se vor bucura de incheierea optimista.

Multumesc autoarei, Dorina Georgescu, pentru ca mi-a oferit acest roman pentru recenzie.

Bile albe:

Modul in care o poveste de iubire obisnuita, care ar putea fi povestea oricarui cititor, devine un subiect interesant, pe care iti doresti sa il analizezi in amanunt, cot la cot cu protagonista.

Bile negre:

– Paragrafele nesfarsite cu tenta filosofica. Mi se pare ca autorii romani au aceasta tendinta exagerata de a transmite cititorului meditatiile lor cu privire la viata, iubire, rolul omului pe pamant, relatiile care se nasc intre fiintele umane, samd, intr-o forma prea directa, care se vrea a fi citabila. Decat sa primesc noi si noi pasaje de genul acesta, as prefera ca textele sa transmita intrebari, sa te faca pe tine, cititorul, sa ajungi singur la acele concluzii, nu sa ti le ofere de-a gata, numai bune sa le citesti cu admiratie de doua ori si apoi sa le uiti la fel de repede, tocmai pentru ca nu a trebuit sa iti antrenezi nici un pic mintea sa patrunda sensurile ascunse printre randuri.

– Epilogul.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Inca o dorinta – Andres

Portbagaj – Ciprian Macesaru

Publicat în Andres

Inca o dorinta – Andres

Inca o dorinta - AndresInca o dorinta

Andres

Disponibil AICI 

Numar pagini: 269

 

Sinopsis:

O lectura usoara, agreabila, incitanta. O carte ce raspandeste, cumva, prin filele ei, un aer de destin.

Ana, prietenele ei si personajele masculine care li se alatura acestora pe parcurs contureaza, de fapt, o poveste de viata, tesuta simplu si captivant prin toate gandurile, replicile vii si intamplarile aproape incredibile prin care trec cu totii.

Multa dragoste, coincidente frumoase sau dureroase, un eveniment foarte nefericit urmat indeaproape de un accident, suferinta si ratacirea aduse de moartea celui iubit, intalniri spectaculoase, dorinte si sperante nerostite, o cautare neobosita a iubirii si nenumaratele intrebari, mai mult retorice, care o insotesc, locuri exotice, iar apoi Bucurestiul cu noptile lui seducatoare — toate sunt parte din acest roman ce se remarca in special prin spiritul lui antrenant si prin caracterul real al intamplarilor. O carte plina de surprize, la fel ca viata insasi!

Parerea mea:

Inca o dorinta este, asa cum reiese si din descriere, un amestec de povesti despre viata, prietenie, iubire, suferinta, speranta si da, multe, multe dorinte. Pentru ca pana la urma, „Inca o dorinta” ar putea fi motto-ul fiecaruia dintre noi. Intreaga noastra viata este un sir lung de „Inca o dorinta”, pentru ca oricat de fericiti am fi, mereu exista alte si alte vise si sperante spre care tindem pe parcursul vietii.

Am privit romanul ca pe un chick-lit foarte actual si realist insa mai putin amuzant decat volumele de acest gen scrise de autoarele din alte tari. Tocmai pentru ca realitatea este de fapt mai putin amuzanta decat viata prezentata de obicei in astfel de carti. In plus, desi ma asteptam la o lectura usurica, numai buna pentru vacanta de vara, am fost surprinsa sa descopar anumite rasturnari de situatie atat de dramatice, incat timp de cateva minute bune m-am tot asteptat sa aflu ca ceea ce citisem fusese poate doar un cosmar de-al protagonistei si in nici un caz adevarul.

Desi Ana este personajul principal al romanului, pe masura ce te adancesti in lectura incepi sa descoperi povestile de viata ale personajelor pe care aceasta le intalneste in drumul sau: cele patru prietene ale sale, Giulia, Simy, Daria si Lisa, colegii de la serviciu, cunostinte pe care si le face in decursul lunilor, etc. Fiecare dintre aceste povesti sunt in aceeasi masura de interesante, chiar daca atentia se centreaza asupra evenimentelor traite de Ana. Mi-a placut faptul ca toate aceste povesti sunt foarte bine ancorate in realitate. Daca in alte carti ai impresia ca personajele pur si simplu isi iau o pauza de la viata lor obisnuita, cu job, obligatii sociale si treburi casnice, pentru a trai intamplarile impresionante prezentate in romanele respective, in volumul Inca o dorinta, Ana si celelalte persoane pe care le cunoastem jongleaza printre toate aceste aspecte exact la fel cum o facem si noi in viata reala: uneori mai usor, alteori cu mai multa dificultate, uneori cerand ajutorul celor dragi iar alteori simtindu-ne depasiti de tot ceea ce se asteapta din partea noastra. Poate ca singurul aspect pe care mi l-as fi dorit putin diferit este cel legat de joburile fetelor. Desigur, fiecare personaj are uneori dificultati, insa am ramas cumva cu senzatia ca avem totusi un tablou ideal, in care Ana si restul prietenelor sale au ajuns fiecare exact pe drumul care le duce spre implinirea profesionala. Ori, in realitate, prea putini oameni resusesc sa ajunga acolo la varste sub 30 de ani. As fi vrut poate sa vad si unele personaje ratacite, care inca isi cauta locul si scopul in viata si nu doar oameni care si-au construit deja visul si acum nu fac decat sa lucreze la a-l aduce la perfectiune.

Ceea ce m-a surprins si m-a impresionat in mod placut este oralitatea cartii. Desigur, literatura contemporana a adus acest aspect la un nivel foarte inalt, deoarece rar mai intalnesti romane in care replicile sa para fortate sau sa sune „ca din carti”. Insa abia in volumul lui Andres am remarcat acest aspect si l-am apreciat pe tot parcursul cartii. Exista dialoguri atat de vii, atat de naturale, incat ai senzatia ca sunt transcrieri ale unor conversatii reale ale unui grup de prietene.

La fel de veridice mi s-au parut si alegerile protagonistei. Desigur, exista momente in care anumte decizii lipsite de logica sau comportamentul ei imatur te exaspereaza, insa pana la urma, trebuie sa recunoastem ca majoritatea dintre noi avem perioade in care ne purtam exact la fel. Oricat de intelept ai fi, oricat de adult te-ai simti, vor aparea mereu situatii in care instinctele iau locul logicii si in care ajungi sa te lasi luat de val, sa actionezi impulsiv, chiar daca un astfel de comportament este la polul opus fata de modul in care actionezi in mod normal. Asa ca in final, singurul defect pe care i-l gasesc Anei este doar tendinta de a numi „iubire” ceea ce se naste intre ea si barbatii din viata ei in doar cateva zile. Paragrafele respective m-au facut sa imi dau ochii peste cap si raman si acum, dupa ce am terminat cartea, singurul aspect pe care l-am gasit cu adevarat deranjant.

Am adorat relatiile Anei cu prietenele sale, am zambit in momentele in care prietenia lor devine tot mai solida si am apreciat si faptul ca autoarea nu ezita sa ne arate si certurile si neintelegerile care izbucnesc intre cinci personalitati atat de diferite. As fi fost probabil mult mai putin impresionata daca prietenia lor ar fi fost una lina, lipsita de asperitati si daca orice lucru ar fi fost rostit de una dintre fete ar fi fost aprobat pe loc de celelalte. La fel de mult mi-a placut si relatia ametitoare cu Victor. Ametitoare nu neaparat pentru intensitatea ei, ci mai degraba pentru viteza cu care personajele se apropiau si se indepartau continuu, fiind pentru multa vreme ca niste magneti pe care acum ii tii intr-o pozitie in care se atrag iremediabil, iar in clipa urmatoare ii intorci in pozitia in care se resping cu incapatanare.

Per ansamblu, Inca o dorinta a fost o lectura placuta, relaxanta, iar intamplarile prin care trece protagonista iti mentin curiozitatea la cote inalte, nelasandu-te sa faci pauze mari de la citit. Multumesc autoarei pentru acest cadou, pentru sansa de a-i citi romanul la doar cateva zile de la publicare.

Daca doriti sa parcurgeti povestea Anei, puteti intra pe acest site si veti avea ocazia sa descoperiti un sistem surprinzator de original. In primul rand, puteti plati oricat doriti pentru a avea cartea, intre 2 si 50  de EURO. In al doilea rand, voi hotarati modul in care suma va fi distribuita. Pentru ca Andres sustine asociatia Salvati Copiii, iar o parte din veniturile de pe urma vanzarii fiecarui exemplar al cartii va fi donata acestei asociatii. Puteti asadar sa alocati voi insiva procentul care va merge catre autoare si pe cel care va fi donat ONG-ului Salvati Copiii. Tot aici puteti descarca si un fragment gratuit din carte, in cazul in care inca nu sunteti convinsi ca va fi pe placul vostru.

Bile albe:

Oralitatea uimitoare a cartii, optimismul pe care ti-l insufla si modul in care autoarea reuseste sa imbine realitate cu imaginarul pentru a crea o poveste credibila si captivanta deopotriva.

Bile negre:

Cliseul iubirii la prima vedere. Nu ma intelegeti gresit, nu atractia la prima vedere m-a deranjat si nici modul in care protagonista se arunca fara nicio ezitare intr-o aventura ce nu pare a avea sanse sa devina altceva decat o simpla distractie de vacanta. Nici vorba! Chiar mi-a placut faptul ca nu se promoveaza vreun soi de moralitate excesiva, cum am vazut ca se poarta acum in romanele contemporane publicate prin alte tari. Doar concluzia ca „il iubeste” pe acest personaj dupa doar cateva zile petrecute impreuna m-a agasat.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Diavolul se imbraca de la Prada – Lauren Weisberger

Nici moarta, nici maritata (seria Betsy, Regina Vampirilor, volumul 1) – Maryjanice Davidson