Tag: recenzii

Posted in Stacey Kade

Queen of the Dead (seria Naluca si Naucul, volumul 2) – Stacey Kade

Posted on by roxtao

Queen of the Dead

Seria Naluca si Naucul, volumul  2

Stacey Kade

Numar pagini: 266

 

Sinopsis:

After being sent back from the light, Alona Dare – former homecoming queen, current Queen of the Dead – finds herself doing something she never expected: working. Instead of spending days perfecting her tan by the pool (her typical summer routine when she was, you know, alive), Alona must now cater to the needs of other lost spirits. By her side for all of this – ugh – “helping of others” is Will Killian: social outcast, seer of the dead, and someone Alona cares about more than she’d like. 

Before Alona can make a final ruling on Will’s “friend” or “more” status, though, she discovers trouble at home. Her mom is tossing out Alona’s most valuable possessions, and her dad is expecting a new daughter with his wicked wife. Is it possible her family is already moving on? Hello! She’s only been dead for two months! Thankfully, Alona knows just the guy who can put a stop to this mess.

Unfortunately for Alona, Will has other stuff on his mind, and Mina, a young (and beautiful) seer, is at the top of the list. She’s the first ghost-talker Will’s ever met—aside from his father—and she may hold answers to Will’s troubled past. But can she be trusted? Alona immediately puts a check mark in the “clearly not” column. But Will is – ahem – willing to find out, even if it means leaving a hurt and angry Alona to her own devices, which is never a good idea. 

Packed with romance, lovable characters, and a killer cliffhanger, Queen of the Dead is the out-of-this-world sequel to The Ghost and the Goth.

Parerea mea:

Povestea lui Will si a Alonei continua in volumul doi al seriei Naluca si Naucul intr-un mod total surprinzator. Inceputul cartii ni-i prezinta pe acestia exact cum era de asteptat: ajutand fantomele ramase pe pamant sa treaca dincolo. Avand in vedere ca Alona este ghidul spiritual al lui Will, restul fantomelor respecta regula de a ajunge la el abia dupa ce si-au expus problema in fata Alonei. Dar in momentul in care Will preia un „caz” pe cont propriu, situatia devine tensionata. Atunci cand cei doi incearca sa descopere care este lucrul nerezolvat al acelei fantome apare o problema care o desfiinteaza pe Alona pentru cateva minute si ii pune lui Will viata in pericol. Salvarea vine din partea unei fete, Mina, care are aceeasi abilitate ca Will, cea de a vedea spiritele ramase in lumea aceasta. Ulterior, cu ajutorul Minei, Will incepe sa afle lucruri din trecutul tatalui sau si despre un Ordin format din oameni ca el si ca Mina. Alona se confrunta in aceeasi perioada cu faptul ca parintii ei incep sa depaseasca moartea ei intr-un mod cu care ea nu este in nici un caz de acord. Iar faptul ca Will refuza sa o ajute sa le transmita parintilor sai un mesaj reprezinta cireasa de pe tort care va declansa o avalansa de probleme. Alona se trezeste intr-o „inchisoare” pe care o detesta, Will are propriile probleme cu Ordinul si in plus, din cauza faptelor necugetate ale fostei majorete, relatia dintre cei doi protagonisti este la un pas de a se destrama. Iar existenta Alonei este si ea amenintata.

Pana in momentul in care Alona hotaraste sa incerce sa se descurce singura am banuit ca toate actiunile din carte vor fi legate de Ordinul despre care a aflat Will. Iar faptul ca punctele culminante se indreapta catre „captivitatea” Alonei este cu totul surprinzator. Am oscilat intre a-i intelege actiunile si a fi total impotriva deciziilor ei. Iar odata cu descoperirea imposibilitatii eroinei de a se mai elibera, este imposibil sa nu devii din ce in ce mai captivat de poveste. Pe de alta parte, in ceea ce il priveste pe Will si Ordinul infiintat de cei care vad spiritele, cursul povestii evolueaza exact in sensul asteptat, dar lipsesc parca o serie de detalii care sa adauge doza de suspans actiunii. Ma asteptam la un conflict mai important, la o presiune mai mare sau la o lupta interioara mai puternica pentru alegerea celei mai bune hotarari.

Finalul este la fel de neasteptat. Pe de o parte, este destul de usor de banuit, dar pe de alta parte, vine cu o multime de incertitudini, aduce destule posibilitati ca ceva sa mearga prost si ridica si un set de chestiuni de moralitate.

Bile albe:

– Volumul doi al seriei Naluca si Naucul pastreaza acelasi stil accesibil si nostim, iar povestea este la fel de surprinzatoare ca si cea din primul volum, oferind un echilibru perfect de tensiune, umor, emotii si suspans. Este extrem de usor sa empatizezi cu personajele si sa le intelegi actiunile chiar si in momentele in care nu esti de acord cu ele.

Bile negre:

– Exista cateva capitole in care descrierile se intind parca prea mult, iar ritmul povestii devine putin plictisitor. As fi preferat ca autoarea sa treaca ceva mai repede peste portiunile acelea si sa dezvolte de exemplu detaliile despre Ordin si implicarea lui Will in relatia cu acesta.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Naluca si Naucul (Naluca si Naucul, vol. 1) – Stacey Kade

Mai las-o moale cu fantomele – Megan Crewe
Posted in Mellisa de la Cruz

Bloody Valentine (seria Sange Albastru, volum satelit) – Melissa de la Cruz

Posted on by roxtao

Disponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy Leda

Traducerea: Madalina Andrei

Numar pagini: 176

 

Sinopsis:

Trei povesti de iubire de Melissa de la Cruz, un volum-satelit al seriei Sange Albastru.

Pentru fanii Melissei de la Cruz si ai seriei Sange Albastru (din care Editura Leda a publicat deja primele trei volume: Sange Albastru, Bal mascat si Revelatii <recenzia mea aici>), iata trei povestiri tulburatoare, in care personaje indragite, vampiri sau nu,  traiesc momente romantice, isi impartasesc iubirea sau afla ce inseamna suferinta din dragoste. Oare va putea o tanara vrajitoare sa vindece inima franta a lui Oliver? Cum a ajuns Allegra sa se indragosteasca de o fiinta umana? Oare Schuyler si Jack, dupa atatea momente de cumpana, vor fi in cele din urma uniti?

Chiar daca cei cu Sange Albastru au puteri care merg dincolo de intelegerea umana, atunci cand vine vorba de dragoste, nimeni, nici chiar acesti vampiri nemuritori, nu detin un control deplin. Romantism, senzualitate, iubiri interzise, pasiuni care inving timpul – toate acestea se impletesc intr-un volum deosebit care va aparea in cel mai potrivit moment al anului – Ziua Indragostitilor! Pregatiti-va sa fiti iremediabil cuceriti!

Parerea mea:

Cele trei povestiri ale volumului satelit din seria Sange Albastru aduc o serie de explicatii cu privire la povestile de iubire ale unora dintre personajele seriei. Auzisem deja ca romanul ofera spoilere si ca este indicat sa il citesti abia dupa ce ai terminat volumul 5 al seriei, dar cum pana in acest moment in Romania au aparut doar trei volume, nu am putut sa ma abtin sa nu il citesc. Din fericire, cele trei povestiri clarifica doar unul dintre misterele seriei, si anume modul in care evolueaza relatia dintre Schuyler  Van Alen si Jack Force. Si cum dupa acest volum de povestiri mai urmeaza oricum inca unul sau doua, putem presupune ca nu se pierde nimic din farmecul si misterul seriei.

Prima povestire este cea a lui Oliver, care incearca sa isi revina din depresia indusa de plecarea lui Schuyler impreuna cu Jack. Oliver este la un pas de a face o greseala uriasa, dar primeste ajutor din partea unui personaj nou, vrajitoarea Freya. Finalul povestirii se leaga direct de cea de-a treia poveste, care ii surprinde pe Schuyler si pe Jack, care au fugit in Europa si planuiesc sa isi celebreze legatura, in ciuda tuturor obstacolelor care le stau in cale. In aceasta ultima povestire, ii descoperim pe acestia in ajunul ceremoniei, cand intampina o noua provocare. O serie de inamici sunt trimisi pentru a-i captura si in ciuda faptului ca protagonistii reusesc sa ii invinga, viitorul lor ramane incert. Cei doi, impreuna cu prietenii lor, Oliver si Bliss vor fi nevoiti sa porneasca fiecare in razboiul lui, deoarece aventurile lor si lupta pentru siguranta si fericire nu s-au incheiat. A doua povestire din volum ne-o prezinta pe Allegra Vam Alen in perioada adolescentei, in perioada in care se indragosteste de un om obisnuit, un Sange Rosu, care va deveni ulterior tatal lui Schuyler. Cred ca cel mai mult mi-a placut aceasta povestire, deoarece o prezinta pe mama lui Schuyler intr-o lumina noua, surprinzatoare si clarifica unele aspecte mai vagi cu privire la traditiile celor cu Sange Albastru.

Bile albe:

– Volumul pastreaza acelasi stil captivant cu care ne-a obisnuit autoarea. Se citeste rapid si te absoarbe complet in poveste, de la primele randuri. Nu lipsesc nici momentele tensionate, in care ajungi sa te intrebi daca povestirea va avea sau nu un final fericit.

Bile negre:

– Prima si a treia povestire, adica cea a lui Oliver si cea a cuplului Schuyler – Jack prezinta o latura importanta a actiunii din seria Sange Albastru. Destul de importante incat sa fi meritat sa fie incluse intr-unul din volumele seriei si nu intr-unul de povestiri, deoarece este posibil ca cititorii care rateaza aceasta carte sa ramana cu unele nelamuriri. Sunt foarte curioasa cum va fi prezentata actiunea in volumele urmatoare, deoarece aceste parti nu prea pot fi ignorate. Ramane deci de vazut daca vor fi omise sau daca autoarea va relata inca o data faptele descrise in aceasta carte.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Revelatii (Sange Albastru, vol. 3) – Mellisa de la Cruz

Ucigasul din umbra – Matthew Scott Hansen
Posted in Stacey Kade

Naluca si Naucul (seria Naluca si Naucul, volumul 1) – Stacey Kade

Posted on by roxtao

Disponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy Leda

Traducerea: Sorin Petrescu

Numar pagini: 288

 

Sinopsis:

Dupa o intalnire mult prea „intima” cu un autobuz, Alona Dare isi schimba statutul de Regina a Balului in… Regina a Mortilor. Prinsa sub forma de fantoma in lumea viilor, asteapta cu nerabdare, dar in zadar, lumina aceea orbitoare care sa vina sa o ia si sa o duca in paradis – o plaja cu nisip alb, unde totul e gratis, de la un mojito fara alcool  pana la o diversitate nesfarsita de pantofi. Din pacate, la scurt timp dupa moartea ei, descopera ca de fapt lumea nu o placea chiar atat de mult pe cat crezuse, iar prietena sa cea mai buna se grabise sa il consoleze pe iubitul ei intr-un fel cat mai… palpabil si mai public posibil! Si asta e momentul in care Will Killian, un ratat ciudat care se poarta ca un fraier, o vede si rade de ea.

Will pare intr-adevar ciudat, dar cine n-ar fi la fel daca ar putea sa auda si sa vada mortii tot timpul? Will a incercat mereu sa-si ascunda abilitatile, dar de data asta are de-a face cu o fantoma grozav de incapatanata si obisnuita sa obtina intotdeauna tot ce vrea. Si, pentru ca se pare ca el e singurul care o poate ajuta pe Alona sa ajunga in paradis, cei doi incheie un pact: in schimbul ajutorului lui, ea sa-i fie calauza-spirit in relatiile lui cu fantomele si sa-l ajute sa  reziste in confruntarile cu directorul liceului, pentru ca in final sa poata absolvi cu bine si sa plece departe, intr-un loc unde nu exista fantome si psihiatri.

Si astfel incepe povestea lor, spusa intr-un ritm alert si amuzant, si plina de situatii neprevazute, cu o poveste de dragoste „interzisa” si chiar cu o doza mister. Will are umor, Alona o minte ascutita si o limba inca si mai ascutita, ceea ce face un deliciu din dialogurile lor. Spusa din ambele perspective, cartea e minunat scrisa, intr-un fel inteligent si totodata emotionant.

Parerea mea:

De cand am auzit pentru prima data de cartea aceasta ma asteptam sa citesc doar o poveste amuzanta si incarcata intr-o masura destul de mare de clisee si stereotipuri. Am fost deci placut surprinsa sa constat ca romanul lui Stacey Kade este mai captivant decat ma asteptam.

Modul de expunere al intamplarilor este unul neobisnuit, primul capitol reprezentand punctul de vedere al unuia dintre cei doi protagonisti, urmand ca firul sa se reia din perspectiva celuilalt odata cu inceputul capitolului urmator. Devii astfel familiarizat in mod egal cu personajele, iar imaginea de ansamblu una este echilibrata si completa.

Personajele principale sunt extrem de bine conturate si pe masura ce inaintezi cu lectura descoperi ca sablonul pe care au fost construite este doar o masca si nu e de fapt reprezentativ pentru  personalitatile lor reale. Iar intriga in sine devine si ea mult mai complicata si avanseaza intr-un sens la care nu te-ai fi putut gandi. Recunosc ca pana in momentul in care Alona si-a impartasit suspiciunile cu privire la un personaj secundar, nici macar nu imi trecusera prin minte acele posibilitati. Si ulterior, desi primisem deja o serie de informatii ce dezvaluiau partial unul dintre aspectele misterului, tot nu am putut sa nu fiu extrem de surprinsa cand s-a ajuns la punctul culminant.  Spre final, banuiesti ca trebuie sa se mai intample ceva, dar povestea se mentine in acelasi stil misterios pana la ultimele randuri.

Mi s-a parut interesant ca desi este vorba de o serie, primul volum nu se incheie lasandu-te mai nedumerit decat la inceput. Cartea are un happy end care sugereaza intr-adevar posibilitatea unei continuari, dar care, la fel de bine ar putea fi luat ca atare. Autoarea a reusit sa creeze o poveste care te surprinde de la inceput pana la sfarsit si care iti mentine interesul si curiozitatea la cele mai ridicate nivele.

Bile albe:

– Adevarata poveste a Alonei este emotionanta si ofera o adevarata lectie cu privire la tendinta de a judeca lucrurile si persoanele dupa prima impresie.

– Mi-a placut mult faptul ca Will nu este atat de apropiat de imaginea „ciudatului” clasic si ca exista sansa ca intre el si Alona sa se dezvolte o poveste de dragoste. Este distractiv sa observi cum fiecare dintre cei doi protagonisti il descopera treptat pe celalalt si incet, incet, renunta la ideile preconcepute pe care le aveau unul fata de altul.

Bile negre:

– Ok, am stat sa ma gandesc o jumatate de ora la ce nu mi-a placut la cartea aceasta si pur si simplu nu gasesc nimic ce ar fi putut sa imi lase o impresie proasta. Nici in ceea ce priveste stilul, nici in privinta povestii. Este posibil ca acest lucru sa se intample si din cauza ca, asa cum am scris si la inceput, nu aveam asteptari foarte ridicate de la Naluca si Naucul. Credeam ca va fi doar o lectura amuzanta si usurica, dar am primit in schimb o poveste mai complexa decat imi imaginam.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Queen of the Dead (seria Naluca si Naucul, volumul 2) – Stacey Kade

Mai las-o moale cu fantomele – Megan Crewe
Posted in Scott Westerfeld

Uratii (seria Uratii, volumul 1) – Scott Westerfeld

Posted on by roxtao

Disponibil la: Corint

Colectia: CORINTeens

Traducerea: Julia Kretsch

Numar pagini: 416

 

Sinopsis:

Toata lumea vrea sa fie frumoasa! E ceva rau in asta?

Tally e pe cale sa implineasca saisprezece ani si… de-abia asteapta! Nu ca sa-si ia permisul de conducere, ci ca sa devina frumoasa. In lumea ei, cea de-a saisprezecea aniversare aduce cu ea o operatie care te transforma dintr-o persoana considerata ca fiind de o uratenie respingatoare intr-una uimitor de frumoasa. Dar noua ei prietena, Shay, nu vrea sa fie frumoasa. Mai degraba ar risca sa traiasca in afara acestei lumi. Cand Shay evadeaza, Tally afla care este de fapt adevarul in ceea ce-i priveste pe frumosi. Autoritatile o pun pe Tally in situatia de a alege intre doua variante la fel de rele: fie o va gasi pe prietena ei si o va spiona, fie nu va mai fi niciodata frumoasa. Ca urmare a alegerii pe care o va face Tally, lumea ei se va transforma pentru totdeauna.

Intr-o lume a oamenilor extrem de frumosi, cei normali sunt in pericol.

Cartea intai dintr-o serie captivanta!

Parerea mea:

Am atatea lucruri de spus in legatura cu aceasta carte! Cel mai pregnant gand care mi-a trecut prin minte de mai multe ori in timp ce citeam Uratii este ca ar iesi un film grozav bazat pe aceasta carte. Exista zeci de scene de actiune, care te tin cu sufletul la gura si cred ca este imposibil sa nu vizualizezi povestea in mintea ta exact ca pe un film. In plus, scenele de zbor pe placile zburatoare m-au dus cu gandul direct la Harry Potter si la maturile folosite ca mijloace de transport.

Povestea in sine este una destul de originala. Se bazeaza intr-o oarecare masura pe acelasi scenariu postapocaliptic des intalnit, creearea unei lumi perfecte pe ruinele celei imperfecte, pe care o cunoastem astazi. Dar modul in care autorul alege sa prezinte noua lume este total diferit de toate povestile pe care le-am mai citit pe aceasta tema. In lumea prezentata in Uratii, se pleaca de la ideea ca diferentele de ordin fizic sunt cele care aduc nefericirea oamenilor. Din cauza acestor nemultumiri oamenii sunt gelosi, rai, nefericiti, egoisti, invidiosi, etc, iar societatea in sine are de suferit si este defecta. Rezolvarea consta intr-o serie de operatii care ii transforma pe toti oamenii in niste exemplare perfecte, dupa standarde calculate minutios. Faptul ca toti seamana intre ei devine un avantaj, deoarece dispar astfel diferentele ce duc la nefericire. Prima operatie are loc la 16 ani si fiecare adolescent o asteapta cu nerabdare. Sau mai bine zis, majoritatea acestora.

Tally, protagonista seriei, afla de la noua sa prietena, Shay, de existenta unui grup de rebeli care refuza operatia si traiesc in afara oraselor. Atrasa fara sa vrea intr-un adevarat complot, dupa fuga prietenei sale, Tally este fortata sa plece dupa aceasta, ca spion al Circumstantelor Speciale. Ea trebuie sa gaseasca Tinutul de Fum, adica locul unde traiesc rebelii si sa anunte reprezentantii Circumstantelor Speciale in momentul in care afla locatia exacta a acestuia. Evident, odata ajunsa acolo, Tally incepe sa se ataseze de locuitorii Tinutului de Fum, le intelege motivatiile, se indragosteste de liderul acestora, David si in plus, afla un secret teribil despre ce inseamna de fapt operatiile de infrumusetare. Decide sa renunte la rolul de spion, dar declanseaza de fapt un dezastru prin hotararea ei. Urmeaza o serie de actiuni prin care incearca sa isi repare cel putin partial greseala, iar apoi in final ia o decizie surprinzatoare, extrem de riscanta, ce ar putea sa ii schimbe viata pentru totdeauna.

In ciuda secretului pe care il aflam cu privire la operatiile de infrumusetare, sunt totusi de acord cu aceasta modalitate de organizare a societatii. Daca as fi un personaj din carte, chiar stiind adevarul despre ce inseamna de fapt operatia, as accepta-o. Odata cu aceasta, fiecarui om i se ofera absolut tot ceea ce are nevoie pentru a fi fericit. Nu doar frumos, ci fericit. Dintotdeauna, 90% dintre oameni au reprezentat si reprezinta doar niste pioni in jocul celorlalti 10%. Oricine crede ca suntem in totalitate liberi, crede intr-un concept aberant. Faptul ca oamenii din conducerea unor orase decid ca populatia trebuie sa fie mai usor de manipulat nu este  de fapt un lucru surprinzator. Abia faptul ca ofera si ceva in schimb mi se pare uimitor, iar acesta este un avantaj de neegalat. Singurul lucru in neregula este pastrarea secretului asupra modalitatii pe care au ales-o. Oamenii ar fi trebuit sa aiba dreptul de a alege pentru ei insisi: sa mearga pe varianta propusa de conducere, care le asigura o viata cu adevarat fericita, sau sa incerce sa se descurce singuri, fara toate avantajele si fara singurul dezavantaj oferit de varianta celor ce ii conduc. In ciuda parerii pe care ti-o poti face la prima vedere, descoperi la o analiza mai profunda ca de fapt gradul de libertate este exact acelasi.

Bile albe:

– Am observat ca in ultimul timp sunt tot mai fascinata de tehnologia viitorului, de modul in care omenirea va avansa si de toate posibilitatile care se deschid, de faptul ca o multime de gadgeturi imaginate in filme sau carti au devenit sau vor deveni realitate. Cartea lui Scott Westerfeld contine o multime de detalii care mi-au satisfacut curiozitatea in privinta tehnologiilor posibile. Este fascinant sa descoperi o multime de idei noi si sa iti imaginezi cum ar fi sa traiesti intr-o astfel de lume.

Bile negre:

– Simteam la un moment dat ca o sa explodez de frustrare si de nervi ca Tally nu spune odata adevarul despre misiunea ei. Au fost zeci de momente potrivite, atat inainte cat si dupa dezastrul pe care il declanseaza, in care ar fi putut sa se elibereze de minciuna. Ar fi fost zeci de ocazii in care ar fi fost inteleasa probabil si ajutata si existau o multime de variante prin care putea sa spuna adevarul. Dintre toate, ea alege sa arunce adevarul in clipa finala, cand acesta nu avea cum sa mai aduca orice altceva in afara de suferinta si sa amplifice la maxim sentimentul de tradare.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Pretties (seria Uratii, volumul 2) – Scott Westerfeld

Specials (seria Uratii, volumul 3) – Scott Westerfeld
Posted in Anna Carey

Eve (seria Eve, volumul 1) – Anna Carey

Posted on by roxtao

Disponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy Leda

Traducerea: Alexandru Sasu si Shauki Al-Gareeb

Numar pagini: 288

 

Sinopsis:

O fascinanta aventura distopica, petrecuta in 2032, la saisprezece ani dupa ce un virus mortal a sters aproape intreaga populatie de pe fata pamantului. Evocativa, romantica si uneori inspaimantatoare, Eve este primul roman dintr-o noua trilogie captivanta, cu o eroina de neuitat.

In ultima noapte petrecuta in scoala de fete unde este eleva, Eve descopera ceea ce se intampla in realitate cu absolventele – si soarta cumplita care le asteapta. Evadand din singurul camin pe care il cunoscuse vreodata, ea porneste intr-o calatorie lunga, presarata cu piedici inselatoare, in cautarea unui loc in care sa poata supravietui. Pe drum il intalneste pe Caleb, un baiat rebel si dur, care traieste in salbaticie. Separata de barbati intreaga viata, Eve fusese invatata sa se teama de acestia, dar Caleb ii castiga treptat increderea… si inima. Cand soldatii incep sa ii vaneze, Eve trebuie sa aleaga intre adevarata dragoste si propria ei viata.

Parerea mea:

Continuand seria de lecturi distopice pe care le parcurg in prezent, dupa seria Jocurile Foamei si romanul Divergent, am ajuns in sfarsit si la Eve. Recunosc ca am inceput cartea cu oarecare indoieli. Sinopsisul nu mi-a trezit interesul decat prin misterul sugerat de „soarta cumplita” ce le asteapta pe absolvente, iar cele cateva recenzii pe care le citisem nu mi-au lasat impresia ca romanul Annei Carey ar fi extraordinar de bun. Deci faptul ca am terminat cartea cu lacrimi in ochi a fost o surpriza total neasteptata. Mi-a placut mult mai mult decat Divergent de exemplu, iar daca ar fi sa compar Eve cu Jocurile Foamei, mi-ar fi extrem de greu sa  ma hotarasc care mi-a placut mai mult. Probabil dupa ce voi citi si celelalte doua volume ale seriei imi voi putea face o parere mai completa.

Din punctul meu de vedere, principalul atu al romanului Eve consta in veridicitatea povestii. Este destul de credibila posibilitatea ca la un moment dat sa existe un virus care sa decimeze aproape toata populatia lumii. La fel de credibil este faptul ca in panica starnita ar putea aparea un lider care sa fie acceptat de oameni  la inceput, iar apoi situatia sa devina prea riscanta pentru a mai protesta daca deciziile lui nu sunt deloc cele corecte. Iar modul disperat, abrupt si imoral in care acel rege reorganizeaza o societate aflata inca in haos mi se pare la fel de posibil.  Fiecare aspect al cartii te poate infiora la cel mai profund nivel, tocmai pentru ca fiecare situatie este posibila, nimic nu pare exagerat, imposibil sau ireal. Cu cat te gandesti mai mult la o societate postapocaliptica si analizezi posibilitatile, cu atat mai clar devine faptul ca recladirea lumii asa cum o stim ar fi un proces de durata, incredibil de dificil, care ar isca lupte pentru putere, planuri aproape malefice si care ar cere sacrificii uriase.

La inceput nu mi-a placut deloc de Eve. Este genul de fetita perfecta, cu note bune, sefa de promotie, extrem de ascultatoare, nu incalca nici o regula si este apreciata si iubita atat de colegi cat si de profesori. Deci nu tocmai un personaj care sa ma cucereasca. In plus, educatia aproape victoriana de care a avut parte o face sa fie destul de dificila si enervanta la inceputul relatiei cu Caleb. Dar apoi mi-am dat seama ca protagonista este exact asa cum trebuie sa fie, asa cum ar fi oricine daca ar creste ascultand toate acele minciuni, daca ar invata ani la rand numai ceea ce vor altii ca ea sa invete, daca ar vedea lucrurile doar dintr-un anumit unghi pe care i-a fost permis sa il vada.

Povestea te surprinde constant, exista mereu momente in care lucrurile se intampla intr-un mod total diferit fata de cum te-ai astepta. Iar finalul te lasa pur si simplu blocat, fara aer, fara cuvinte si cu senzatia ca nu este posibil sa se incheie asa, ca probabil au disparut cateva pagini din carte si ca de fapt totul se va incheia cu bine, ca trebuie sa se incheie cu bine, in nici un caz asa..

Bile albe:

– Cartea te atinge intr-un mod diferit fata de cum ti-ai imagina. Ideea nu este extrem de originala, s-au facut zeci de filme sau carti ce au ca subiect lumea de dupa sfarsitul lumii. Odata stabilita intriga, nici situatiile prin care trec personajele ar putea sa nu para extrem de surprinzatoare, este de asteptat ca acestea sa fie nevoite sa treaca peste o multime de obstacole. Dar cartea te face sa te gandesti la ce inseamna de fapt fiecare lucru pe care il citesti. La cum ai reactiona tu daca ai fi acolo. La ce semnificatie are fiecare gest, fiecare cuvant, fiecare actiune. La cum e sa traiesti mereu cu teama, cu sentimentul ca esti vanat, la cum e sa nu ai nici o clipa de calm sau fericire completa. Sacrificiile pe care le fac o multime de personaje sunt induiosatoare. Iti dai seama cat de mult s-ar putea schimba modul de gandire al oamenilor, cat de diferit ar putea sa fie totul incepand din orice clipa, cum un intreg sistem de valori si principii s-ar putea transforma in ceva total diferit. Si la cat de diferit poti ajunge sa vezi deodata lucrurile sau sa tratezi fiecare zi.

Bile negre:

– Au fost cateva momente in care mi s-a parut ca Eve a procedat total gresit. Faptul ca nici macar nu incearca sa isi salveze prietenele atunci cand evadeaza, raspunsul pe care i-l ofera lui Caleb in momentul confruntarii cu Leif, etc. Iar momentul cu radioul din casa lui Marjorie si a lui Otis este socant de-a dreptul, esti aproape prea uimit pentru a te mai infuria. O multime de probleme i se trag protagonistei tocmai din cauza propriilor greseli, dar este deranjant faptul ca este vorba de greseli ridicole, care puteau fi extrem de usor evitate.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Divergent (Divergent, vol. 1) – Veronica Roth

Jocurile Foamei (Jocurile Foamei, vol. 1) – Suzanne Collins