Disponibil la: Editura Trei
Colectia: Eroscop
Traducerea: Doru Mares
Numar pagini: 184
Sinopsis:
„Cea mai indrazneata scrisoare de dragoste pe care un barbat a primit-o vreodata.” – Jean Paulhan
Aceasta capodopera a erotismului, care a starnit unul dintre cele mai puternice scandaluri literare ale secolului al XX-lea, nu s-a dorit a fi de la bun inceput o carte. Ci o simpla scrisoare de dragoste, o declaratie violenta de erotism, redactata noaptea si trimisa prin posta, zilnic, destinatarului: povestea unei tinere femei care, din iubire, se ofera si se supune celor mai rafinate, dar si crude capricii ale amantului sau.
Timp de cateva decenii, autorul acestui text a ramas necunoscut: „O femeie nu putea scrie asa ceva”, a declarat Albert Camus. Trebuie sa fie un barbat. Pe lista de suspecti au fost mentionati: Malraux, Montherland, Robbe-Grillet, Peyre de Mandiargues, Jean Paulhan.
Dupa ce obtine, in anul 1955, Prix des Deux Magots, „Povestea lui O” – pana atunci refuzata de editori, respinsa de librari si interzisa public pe „motiv de indecenta” – devine un bestseller, vandut in milioane de exemplare si tradus in peste 20 de limbi. François Mauriac condamna cartea, Georges Bataille si Graham Green o ridica in slavi.
Placere si infern, erotism si delir intr-o carte unica: romanul unei vieti, singurul roman scris de o autoare ce avea sa-si pastreze anonimatul pana la varsta de 86 de ani!
Parerea mea:
Am fost intotdeauna intrigata si curioasa cu privire la cartile care au starnit scandaluri si controverse in momentul in care au fost publicate. Cele mai multe romane de genul acesta sunt erotice, cu tente intunecate si exagerate, ce socheaza prin incalcarea unor coduri morale, a unor reguli de normalitate considerate ca fiind general valabile.
Cartea lui Pauline Reage ne spune povestea unei tinere femei care, din dragoste pentru iubitul sau, se lasa introdusa intr-o societate in care iubirea si sexualitatea se impletesc cu violenta, pedeapsa, sclavia si durerea. Altfel spus, avem parte de o lectura care ne permite sa aruncam o privire in ceea ce este definit prin conceptul de…CONTINUAREA AICI.
E o carte pe care am vrut de multe ori sa o citesc, dar niciodata nu am ajuns sa o fac efectiv. Nu stiu de ce, probabil mi-e teama de neverosimulul de care vorbesti si tu.
😀 Da, despre aceasta chiar se stie ca a fost scrisa special pentru a demonstra ceva. Si se simte, mai ales spre finalul cartii, unde deja mi s-a parut ca s-a exagerat atat de mult incat s-a cam pierdut orice urma de (eventuala) credibilitate..