Posted in Christopher Hitchens

Dumnezeu nu este mare. Cum otraveste religia totul – Christopher Hitchens

Dumnezeu nu este mare. Cum otraveste religia totul - Christopher HitchensDisponibil la: Libris

Colectia: Stiinta & Filosofie

Traducerea: Patricia Neculae

Numar pagini: 304

 

Sinopsis:

Cartea de fata nu este o lectura facila. Dimpotriva, socheaza la fiecare pagina, incercand sa ne scoata din conformismul caldut in care ne-am instalat si sa ne faca sa gandim. La fel ca Bertrand Russell in eseul De ce nu sunt crestin (1927), Hitchens incearca sa demonstreze ca religia este o inventie umana, un efect al fricii noastre de moarte si de neant. Mai mult, ea s-a dovedit un adversar al stiintei si al cercetarii, complice cu ignoranta, rasismul si tirania. Autorul vaneaza contradictiile cartilor sfinte”e;, indiferent ca apartin crestinismului, islamului sau iudaismului. Hitchens imbina argumente stiintifice si citate din marii filosofi cu descrierea unor evenimente sociale si politice sau chiar cu anecdote savuroase. Inteligenta argumentatiei si stilul plin de verva, chiar virulent pe alocuri, au transformat cartea intr-unul dintre textele canonice ale ateismului contemporan.

„Violenta, irationala, intoleranta, sustinatoare a rasismului, tribalismului si bigotismului, scufundata in ignoranta si ostila gandirii libere, dispretuitoare la adresa femeilor si coercitiva fata de copii ; religia organizata are multe pe constiinta. “- Christopher Hitchens

Parerea mea:

Candva, prin adolescenta, pre-adolescenta sau pe acolo, am incetat sa mai cred in dumnezeu. Nu a fost un eveniment brusc, nu si-a avut radacinile in vreo intamplare anume, ci a fost declansat numai de faptul ca am inceput sa analizez totul, sa trec prin prisma gandirii lucruri pe care pana atunci le luam probabil ca atare si sa imi pun intrebari. Iar raspunsurile sau, dupa caz, lipsa lor, m-au condus inevitabil catre aceasta cale. Am ajuns la concluzia ca religia si implicit dumnezeu, cel putin asa cum este el vazut in majoritatea credintelor, sunt inventii ale omului. Mai tarziu, am fost surprinsa – desi nu ar fi trebuit, dar cand esti adolescent ai tendinta de a considera ca esti primul care a descoperit cine stie ce adevar -sa descopar ca diferiti filozofi, scriitori sau intelepti au lansat de-a lungul timpului aceeasi idee in nenumarate carti: aceea ca nu dumnezeu a creat omul, ci omul l-a creat pe dumnezeu. Iar daca dumnezeu ar exista cu adevarat si ar fi exact asa cum se sustine ca este, atunci este categoric de o cruzime inimaginabila. Nu o sa ma lansez in teorii, nu incerc sa conving pe nimeni de nimic, nu ma intereseaza prea tare sa ma justific si nu am nici cea mai mica dorinta de a provoca pe cineva sau de a lansa vreo cearta si nu judec nici o persoana dupa credinta sau convingerile sale. Insa trebuie sa mentionez ca mi se pare aproape de la sine inteles acest lucru, mai ales daca iti oferi un pic de timp in care sa te gandesti logic la lume, la istorie, la univers si la omenire. Oricum, daca aveti chef sa dezbatem subiectul, aici ma gasiti 🙂

Cartea Dumnezeu nu este mare este intr-adevar cutremuratoare. De-a lungul vremii am avut ocazia si curiozitatea sa descopar multe informatii despre credinte, practici si obiceiuri din diferite religii, atat din prezent cat si din trecut. Asa ca pentru mine, mare parte din ceea ce am citit in volumul lui Christopher Hitchens nu a fost nou sau socant. Insa toate aceste informatii adunate la un loc si oferite deodata, nu au cum sa nu te marcheze. Insa in cazul cititorilor carora multe dintre lucrurile mentionate de autor le sunt inca necunoscute, lectura aceasta va fi cu siguranta un soc. Cititi-o, indiferent de convingerile voastre. Este o lucrare extrem de bine documentata, construita pe o structura solida si care atinge majoritatea punctelor importante. In ciuda faptului ca este mai degraba un eseu argumentativ, fara a avea o poveste, este usor de parcurs, iar autorul stie exact cat trebuie sa insiste asupra unui subiect si cand este cazul sa treaca mai departe, la urmatorul. Informatiile sunt oferite fara inflorituri, fara detalii inutile si mai important, in ciuda tonului adesea usor ironic, lipseste incercarea de a convinge. Nici o clipa nu mi s-a parut ca Hitchens se straduieste sa converteasca pe cineva la ateism. Dumnezeu nu este mare pare mai degraba un volum scris pentru cei care si-au format deja o opinie solida in directia asta si eventual, poate si pentru cei care sunt in cursul alegerii unei directii. Tot ce ofera Hitchens sunt informatii certe, fapte reale, lucruri care s-au petrecut si care pot fi oricand demonstrate. Ma indoiesc ca autorul si-a propus sa convinga un credincios sa renunte la religie, tocmai pentru ca din tonul lui poti banui usor ca este constient ca aceasta ar fi o incercare zadarnica. Unei persoane care crede in divinitate, nici un argument, oricat de logic, nu ii va zgudui convingerea. Probabil exact pe acest lucru s-au bazat si cei ce au promovat sintagma “crede si nu cerceta”. Pentru ca la o cercetare minima, s-ar spulbera altfel toate crezurile pe care biserica si-a construit puterea.

Hitchens sintetizeaza absolut toate aspectele asupra carora ajung probabil sa reflecteze toti cei care neaga existenta divinitatii. Se concentreaza asupra celor mai frecvente contraargumente, pune accentul pe intrebarile inevitabile si accentueaza si detaliile care pot fi scapate mai usor. Mi s-a parut surprinzator ca aproape toate intrebarile, toate ideile, temele si raspunsurile pe care le-a adunat in aceasta carte exista deja in mintea persoanelor care au ajuns sa nu mai creada in divinitate. Cumva, mi-a lasat impresia ca ateismul se naste individual in mintea fiecarui necredincios, ajungand insa la aceeasi forma comuna pentru toti cei care pasesc in aceasta directie. Ironic, este aproape ca o religie, avand o baza construita pe exact aceleasi elemente in cazul fiecarui om. Diferenta fata de o religie este insa reprezentata de faptul ca de data aceasta, e ceva nascut din propria fiinta, trecut prin filtrul gandirii si al unor analize ce se intind pe ani intregi si nu ceva impus de persoane, factori sau influente din exterior.

Un mare plus al cartii este faptul ca atentia este distribuita in mod egal asupra tuturor religiilor. Nu poate fi considerat asadar un atac asupra vreunui cult, ci trateaza fiecare credinta in aceeasi masura, cu obiectivitate si argumente pertinente, de bun simt. Ma indoiesc de faptul ca vreo religie ar putea veni cu o replica pe masura sau ca ar putea da nastere vreodata vreunei lucrari la fel de bine documentate.

Ceea ce ar putea crede unele persoane este ca autorul reproseaza in special fapte din trecut ale bisericii, eventuale ritualuri aproape primitive pe care le cunoaste probabil oricine, demersuri la scara larga, de o cruzime ametitoare, din secolele trecute sau anumite practici izolate, din cine stie ce comunitati restranse. Insa nu va puteti da seama in ce masura religia afecteaza si in prezent, in cele mai civilizate tari societatea. Este socant modul in care biserica reuseste inca sa aiba un impact atat de urias si de devastator intr-o societate moderna, in secolul 21. De aceea trebuie sa cititi cartea. Pentru ca unele lucruri le stiti poate, de altele veti auzi pentru prima data aici, insa abia cand le vedeti pe toate adunate puteti avea o imagine completa si reala.

Ceea ce trebuie sa mentionez ca volumul nu este neaparat o lectura facila. Necesita un grad mai ridicat de atentie, ceea ce e de la sine inteles, din moment ce este o lucrare ce nu face parte din beletristica insa cel mai important este faptul ca ai nevoie de o baza de informatii pentru a putea absorbi si intelege cat mai mult din scrierea lui Hitchens. Autorul face foarte des referiri la vietile si mai ales la scrierile a diferiti filozofi, scriitori sau personalitati din trecut, incepand de la cei din Antichitate si pana la cei din deceniile trecute, ajungand uneori pana la cei din prezent. De asemenea, trece printr-o serie de evenimente politice din diferite colturi ale lumii sau se opreste asupra unor evenimente sau obiceiuri marcante ce au socat intreaga lume la un moment dat. Dumnezeu nu este mare nu e o carte scrisa in cateva luni. Este probabil o lucrare care a prins forma destul de lent, al carui schelet s-a modelat de-a lungul anilor, la care s-au adaugat incet alte si alte fire. Nu mi-l imaginez pe autor luand brusc decizia de a scrie aceasta carte si incepand sa caute informatii pe care sa le poata folosi. Iar in final, Hitchens confirma el insusi acest lucru: „Am scris aceasta carte de cand ma stiu si intentionez sa continui scrierea ei…” Ceea ce vroiam sa subliniez este faptul ca ai nevoie, ca cititor, de o serie de cunostinte ca sa poti aprecia cartea la adevarata ei valoare. E nevoie ca o anumita curiozitate fata de tot ceea ce se intampla sau s-a intamplat vreodata in lume sa te anime sa acumulezi cat mai multe informatii generale, sa descoperi modul in care functioneaza omenirea. Desigur, autorul ofera un minim de explicatii necesare, pentru fiecare subiect pe care il abordeaza, insa intr-un mod percepi scrierea lui daca stii cine a fost Freud de exemplu, daca ai parcurs vreo lucrare de-a lui Toma d’Aquino sau daca stii ce teme trata Augustin, daca ai macar vag in minte ce a insemnat nazismul sau la ce ritualuri absurde si salbatice sunt supuse unele fetite musulmane in numele religiei chiar si in ziua de astazi. Cartea are deci un impact mult mai slab daca nu ai idee despre majoritatea lucrurilor la care face referire autorul. De aceea consider ca este necesar sa poti face legatura intre ceea ce stii deja si ceea ce este prezentat aici.

Asa cum spuneam si mai sus, cititi volumul, indiferent de convingerile voastre. In cazul in care sunteti credinciosi, probabil nu va va schimba cu nimic alegerea, pentru ca se presupune ca trebuie sa crezi fara sa cercetezi. Nu exista nici un risc deci. In cazul in care sunteti atei sau agnostici, va va confirma ceea ce probabil stiti deja si va va completa imaginea de ansamblu. Iar in cazul in care subiectul nu va starneste nici un interes, veti parcurge o lucrare extrem de bine documentata care cel putin va ofera o serie foarte larga de cunostinte utile.

Recunostinta mea se indreapta catre binecunoscuta librarie online Libris, datorita careia am avut sansa sa citesc aceasta minunata carte. Momentan exista reduceri mari, atat la colectia de carti in engleza, dar mai ales la cea de carti online in romana, asa ca ar trebui sa aruncati o privire pe site. Sigur nu veti pleca de acolo cu mana goala 😀

when i do good....

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Numele trandafirului – Umberto Eco

Jurnalul Zlatei – Zlata Filipovic

Posted in Sylvia Day

Atractia (seria Crossfire, volumul 1) – Sylvia Day

Atractia (seria Crossfire, volumul 1) - Sylvia DayDisponibil la: Editura Litera

Colectia: Fictiune Adulti

Traducerea: Florenta Simion

Numar pagini: 448

 

Sinopsis:

Gideon Cross a intrat in viata mea ca un fulger in intunericul noptii – impresionant si stralucitor, fierbinte si nelinistitor. Am fost atrasa de el, asa cum nu mi s-a mai intamplat vreodata in viata. Tanjeam dupa atingerea lui ca dupa un drog, chiar stiind ca ma secatuia de puteri.  Eram un suflet chinuit, iar el a patruns cu atata usurinta in cele mai adanci ascunzisuri ale inimii mele… 

Caci Gideon stia. Era bantuit de propriii demoni. Si fiecare a devenit pentru celalalt oglinda care ii reflecta cele mai profunde rani… si dorinte. 

Legaturile cu care m-a cuprins dragostea lui m-au transformat cu totul, si m-am abandonat in intregime lui, dorindu-mi doar ca trecutul nostru intunecat sa nu distruga pentru totdeauna singura sansa la fericire pe care o gasisem in sfarsit… 

Parerea mea:

De la Sandra Brown incoace, literatura erotica de consum a intrat intr-un con de umbra. Nu a disparut total de pe piata, insa nici nu s-a mai bucurat de popularitate din perioada aceea. Pana acum. Cand deja celebra serie Fifty Shades a redat gloria de altadata literaturii erotice soft, pentru femei. Odata ce aceasta serie a creat isterie, au inceput sa apara tot mai multe titluri ce pastreaza intr-o masura destul de mare aceleasi ingrediente de succes. La fel ca si alte genuri care au… CONTINUAREA AICI.

Posted in Radu Beligan

Intre acte – Radu Beligan

Intre acte - Radu BeliganDisponibil la: Editura ALL

Colectia: Literatura romana

Data aparitie: 28.05.2013

Numar pagini: 344

Sinopsis:

Cu o cariera de 75 de ani si o notorietate indiscutabila in lumea teatrala internationala, Radu Beligan poate fi considerat, fara indoiala, un caz unic in istoria teatrului. Insa originalitatea sa nu e data doar de aceste recorduri, ci mai degraba de viziunea patrunzatoare (care ii permite sa emita judecati esentiale privitoare la fenomenul teatral) si de o calitate care pentru multi s-ar putea sa fie o reala surpriza: aceea de intelectual si om de cultura, capabil sa emita un discurs foarte valoros privitor la intregul peisaj cultural european.

Intre acte este o culegere de insemnari, cugetari, rememorari si comemorari care constituie tot atatea documente ale istoriei si filosofiei teatrului. Fie ca istoriseste o anecdota, fie ca povesteste o intalnire cu Salvador Dali sau cu Eugen Ionescu, fie ca alcatuieste tablouri succinte si graitoare ale monstrilor sacri ai scenei romanesti, fie ca face subtile analize conceptuale ale fenomenului teatral, Radu Beligan ramane inconfundabil.

 Si poate ca nu exista o confirmare mai buna a acestui verdict (chiar daca in acest volum veti gasi astfel de confirmari din partea unor personalitati ale culturii universale) decat candida interpelare pe care ne-o dezvaluie autorul: „Un tiganus de vreo zece ani se apropie de mine in targ la Bolintin: «Nu esti dumneata artistul ala care a jucat in filmele alea?»“

Parerea mea:

Intre acte nu este un roman in adevaratul sens al cuvantului, nu are o poveste construita pe un fir epic, ci este o colectie de observatii – asupra teatrului si a lumii in general, de intamplari din viata lui Radu Beligan si de istorioare culese de acesta de-a lungul vremii. O scriere eleganta, calda, adesea incarcata de nuante filosofice dar surprinzator de usor de urmarit in acelasi… CONTINUAREA AICI.

Posted in Michael Grant

Minciunile (seria Disparuti, volumul 3) – Michael Grant

Minciunile (seria Disparuti, volumul 3) - Michael GrantDisponibil la: RAO Books

Colectia: Fantasy

Traducerea: Graal Soft

Numar pagini: 380

 

Sinopsis:

Au trecut sapte luni de cand toti adultii au disparut. Disparuti. 

S-a intamplat intr-o noapte. O fata care murise acum paseste din nou printre cei vii; Zil si echipa sa dau foc la Perdido Beach; iar printre flacari si fum, Sam vede figura baiatului de care se teme cel mai mult: Drake. Dar Drake a murit. Sam si Caine l-au infrant, ca si pe Intuneric, sau cel putin asa au crezut. In vreme ce Perdido Beach arde, batalia e in toi: Astrid impotriva Consiliului; Echipa Umana impotriva mutantilor si Sam impotriva lui Drake care s-a intors din morti si este gata sa termine ce au inceput Sam si cu el. Conditiile aici sunt mai proaste ca oricand, iar copiii sunt disperati sa scape.

Dar sunt oare suficient de disperati incat sa creada ca moartea ii va elibera?

Parerea mea:

Seria aceasta devine din ce in ce mai captivanta si mai surprinzatoare. In timp ce majoritatea povestilor fantasy sau a distopiilor young adult sunt construite pe un schelet comun si nu mai reusesc decat rar sa surprinda cititorii, seria Disparuti continua sa socheze la fiecare capitol. Autorul a creat o intriga atat de interesanta incat nu exista practic nici o limita de care sa se loveasca, iar povestea poate evolua in zeci de moduri neasteptate, se pot dezvolta nenumarate posibilitati. Bineinteles, e imposibil sa nu faci tot felul de… CONTINUAREA AICI.

Posted in Michael Grant

Foamea (seria Disparuti, volumul 2) – Michael Grant

Foamea (seria Disparuti, volumul 2) - Michael GrantDisponibil la: RAO Books

Colectia: Fantasy

Traducerea: Graal Soft

Numar pagini: 480

 

Sinopsis:

Au trecut trei luni de cand toti cei sub 15 ani au ramas captivi sub cupola cunoscuta drept FAYZ. Trei luni de cand toti adultii au disparut. Disparuti. Mancarea s-a terminat de mai multe saptamani. Toata lumea e infometata, dar nimeni nu vrea sa se gandeasca la o solutie. Si in fiecare zi tot mai multi copii evolueaza, dezvolta talente supranaturale care ii separa de copiii fara puteri. Tensiunea creste si haosul coboara asupra orasului. Fiecare copil trebuie sa si poarte singur de grija si toti cei buni devin rai.

Dar peste toate astea ameninta o problema mult mai mare. Intunericul, o creatura sinistra care a trait ingropata adanc in pamant, incepe sa-i cheme pe unii adolescenti din FAYZ. Sa-i cheme, sa-i indrume, sa-i manipuleze.

Intunericul s-a trezit. Si ii este foame.

Parerea mea:

Primul volum al seriei „Disparuti” s-a incheiat cu o mica victorie a personajelor pozitive, insa problemele sunt departe de a se fii rezolvat. Asa cum banuiam, gasca de antieroi nu a facut decat sa se pregateasca de o noua lupta, iar protagonistii au in fata un sir lung de probleme, ce par sa nu se mai termine si nici sa nu aiba vreo rezolvare. Pe langa amenintarea palpabila a grupului rival, Sam si cei cativa oameni de incredere ai sai incearca sa faca fata unor… CONTINUAREA AICI.