Posted in Maggie Shayne

Mark of the Witch (seria The Portal, volumul 1) – Maggie Shayne

Mark of the Witch (seria The Portal, volumul 1) – Maggie Shayne

Editura: Harlequin

Data publicare: 18 septembrie 2012

Numar pagini: 400

 

Sinopsis:

Ea s-a nascut pentru a salva ceea ce el a jurat ca va distruge…

O fosta „vrajitoare” Wicca a renuntat sa mai creada in magie. Dar atunci cand o serie de vise ciudate in care e sacrificata unui zeu antic babilonian ajung sa o trezeasca pentru a-si descoperi  incheieturile pline de cicatrici reale datorate legaturilor, este fortata sa constientizeze ca e posibil sa se fi grabit cu respingerea necunoscutului. Apoi il cunoaste pe misteriosul si chipesul preot Tomas. Provenind dintr-o misterioasa secta gnostica, el o intampina cu povesti despre un demon, despre un trio de vrajitoare razboinice si despre chemarea secreta a Indirei. Totusi, exista ceva ce nici macar Tomas nu stie, un adevar ce il va obliga sa aleaga intre a salva viata femeii de care se indragosteste si a salva lumea.

Parerea mea:

Multumesc editurii Harlequin si autoarei, Maggie Shayne pentru ca mi-au oferit aceasta carte pentru recenzie.

Romanul Mark of the Witch abordeaza cu siguranta o gama noua de teme si idei. Spre deosebire de alte subiecte, cele propuse de  Maggie Shayne au fost destul de rar tratate in literatura fantasy. Acesta este si motivul pentru care am fost curioasa sa citesc romanul. Povestea se desfasoara in jurul Indirei, o fosta practicanta a religiei „vrajitoarelor” Wicca. Din cauza unor aspecte dezamagitoare, in urma cu cativa ani, Indira a renuntat sa mai creada in magie si in teoriile de baza ale religiei. Romanul incepe cu un cosmar ce o bantuie pe protagonista de ceva timp, cosmar ce incepe sa para infricosator de real. Indira descopera urme fizice ale intamplarilor din vis, iar singura persoana la care poate apela este o fosta prietena, preoteasa in cadrul comunitatii Wicca. Iar de la aceasta, Indira ajunge la Tomas, un preot gnostic, care ii spune o poveste incredibila despre reincarnare, vieti trecute, Babilon, vrajitorie, demoni si sfarsitul lumii. Si din pacate, episoadele fantastice de care are parte Indira tot mai des nu fac decat sa ii confirme spusele preotului. Relatia celor doi este la un pas de a depasi anumite limite permise, iar fiecare protagonist are de partea sa o persoana apropiata. Misterele se indesesc, amintiri infricosatoare din alte vieti incep sa revina, neicrederea creste si ea si tot felul de intamplari ciudate au loc din ce in ce mai frecvent. Iar adevarul Indirei este tot mai departe de cel al lui Tomas, insa este imposibil sa descoperi care este de fapt singurul adevar. Iar o greseala ar insemna distrugerea lumii.

In ciuda faptului ca intriga este bine construita, personajele atent creionate si  per ansamblu, nu poti spune ca povestii ii lipseste ceva, totusi nu am fost in totalitate cucerita de romanul Mark of the Witch. In prima parte, intamplarile se desfasoara intr-un ritm putin prea lent si chiar daca stiam importanta unui singur pas gresit, nu am reusit sa simt tensiunea asa cum ar fi trebuit. Pur si simplu, esti mereu constient ca citesti o poveste, nu esti transportat in lumea descrisa de autoare, nu rezonezi cu personajele, nu simti nici o emotie, nu detectezi tensiunea si suspansul.

Mi-a placut modul in care sunt construite personajele, chiar si cele negative. Indira accepta destul de dificil ceea ce i se dezvaluie, in ciuda semnelor pe care visele le lasa pe trupul ei si a diferitelor dovezi pe care le are ca totul este real. Am apreciat faptul ca nu se arunca in avalansa de informatii cu ochii inchisi, ci incearca sa constientizeze lent ceea ce i se intampla, de multe ori fiind la un pas sa refuze ceea ce afla. Prietena sa combina perfect discretia cu tendinta de a o incuraja sa creada in ceea ce se intampla, in fortele proprii si  in magie, fara a fi insa insistenta si fara a o impinge intr-o directie pe care nu si-o doreste. Lupta interioara a lui Tomas este si ea impecabil descrisa. Acesta este impartit intre principiile in care a crezut intreaga viata si o teorie noua, care le contrazice in intregime. Iar mentorul lui Tomas este exemplul perfect de persoana indoctrinata, ce refuza cu inversunare orice alta varianta a povestii pe care o stie el, indiferent de car de bine construita este aceasta sau cat de slabe ar fi argumentele sale proprii.

Bile albe:

– Mi-a placut ideea reincarnarii, am apreciat teoria conspiratiei transmisa de mii de ani si modul in care fiecare personaj isi apara cu indarjire scopul. Romanul se transforma la final mai mult intr-un thriller, iar dezvaluirile facute au exact doza necesara de dramatism si surpriza.

Bile negre:

– Prima parte a cartii este parca prea lenta, actiunea se tergiverseaza, iar visele si experientele paranormale ale protagonistei nu echilibreaza povestea.

English version:

Sinopsis:

She was born to save what he is sworn to destroy… 

A lapsed Wiccan, Indira Simon doesn’t believe in magic anymore. But when strange dreams of being sacrificed to an ancient Babylonian god have her waking up with real rope burns on her wrists, she’s forced to acknowledge that she may have been too hasty in her rejection of the unknown. Then she meets mysterious and handsome Father Tomas. Emerging from the secrecy of an obscure Gnostic sect, he arrives with stories of a demon, a trio of warrior witches-and Indira’s sacred calling. Yet there’s something even Tomas doesn’t know, an inescapable truth that will force him to choose between saving the life of the woman he’s come to love-and saving the world.

My opinion:

I received Mark of the Witch by courtesy of Harlequin publisher and Mrs. Maggie Shayne, the author of the book. Thank you for offering me the book for review! Because English is not my native language, please accept my excuses for the possible mistakes.

Mark of the Witch approaches a new set of themes and ideas. Unlike other subjects, the ones promoted by Maggie Shayne weren’t covered very often in the fantasy literature. This is one of the reasons why I was curious to read this book. The novel displays the story of Indira, a former Wiccan witch. Because of some disappointing angles, a few years ago she stopped believing in magic and in the Wiccan religion basis.  The book starts with a nightmare that haunts our heroine for a while and that starts being really scary. Indira finds physical evidences of the dream and the only person that can help her is an old friend, a Wiccan priestess. And because of her friend, Indira meets Tomas, a Gnostic priest, who tells her an incredible story about reincarnation, past lives, Babylon, witchcraft, demons and the end of the world. And unfortunately, the fantastic episodes that keep happening to Indira confirm what the priest tells her. The relation between Indi and Tomas starts exceeding some innocent limits and both characters have a close friend to support them, even if the directions the’re dragging them in are totaly different. The mysteries are thickening, scary memories from past lives keep coming back, the disbelief is raising and weird things start to happen more frequently. And Indira’s truth is more and more different of Tomas’s, but it’s impossible to discover which is in fact, the only truth. And a tiny mistake could mean the end of the world.

Despite the fact that the storyline is well built, the characters are described in a perfect manner and you can’t say that the story is missing something, I just wasn’t fascinated by the novel. In the first half of the book, the story has a slow rhythm and even if I knew the importance of any tiny mistake, I just didn’t feel the tension as I should have. You simply know all the time that you are reading a story, you’re not carried away in the world described by the author, you don’t feel the emotions, the tension and the suspense.

 I liked the way the characters were created  (even the negative ones). Indira accepts pretty hard what she finds out, despite the signs left by her dreams and other proof that show that what happens is real. I liked the fact that she is not throwing herself in the information avalanche, but she tries to slowly understand what’s happening and sometimes, she almost refuses to believe what she finds out. Her friend is perfectly mixing the discretion with the tendency to encourage her to believe again in magic and in herself, but she is not pushy or obtrusive. The interior fight of Tomas is also well written. He’s divided between the theories he believed in all his life and a new fact that contradicts everything he knows. And Tomas mentor is the perfect example of the ideologue character, which refuses any other version of the story he knows, no matter how well that version is built or how elusive his arguments are.

Pros:

– I liked the idea of reincarnation, the conspiracy theory carried through thousands of years and the way every character strongly believes in his aims. At the end, the novel becomes almost a thriller and the revelations are offering exactly the needed dose of drama and surprise.

Cons:

– The first part of the novel is a little too slow, the action is prolonged and the weird dreams and the paranormal experiences of the heroine are not able to balance the story.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Circle of Silence – Carol M. Tanzman

Pale – Chris Wooding

Posted in Sara Shepard

Twisted (seria Micutele Mincinoase, volumul 9) – Sara Shepard

Twisted

Seria Micutele Mincinoase, volumul 9

Sara Shepard

Numar pagini: 320

 

Sinopsis:

It’s been a year since the torturous notes from A stopped and the mystery of Alison DiLaurentis’s disappearance was finally put to rest. Now seniors in high school, Aria, Spencer, Hanna and Emily are older, but they’re not any wiser. The Pretty Little Liars have more secrets than ever – twisted secrets that could destroy the perfect lives they’ve worked so hard to rebuild. 

Aria’s jealous of her boyfriend’s new exchange student. Spencer’s getting a little too cozy with her soon-to-be-stepbrother. Hanna’s one scandalous photo away from ruining her dad’s Senate campaign. And Emily will do anything to get a swim scholarship. 

Worst of all: Last spring break in Jamaica, they did something unforgivable. The girls are desperate to forget that fateful night, but they should know better than anyone that all secrets wash ashore..eventually.

Parerea mea:

Dupa un volum atat de tulburator precum Wanted, mi-a fost imposibil sa nu ma apuc imediat de urmatorul. Intr-adevar, in finalul volumului 8, lucrurile se asaza in sfarsit asa cum trebuie, cele patru protagoniste par sa isi recapete linistea dupa o perioada atat de lunga in care A le-a terorizat. Dar bineinteles, este imposibil ca pacea aceasta sa dureze prea mult.

Twisted aduce noi secrete, noi mesaje si amenintari din partea lui A si o noua poveste. Insa de data aceasta, totul se intampla la un cu totul alt nivel. Volumul 9 al seriei Micutele Mincinoase pare sa puna in umbra romanele anterioare. Intamplarile din trecut par o gluma pe langa cele ce se petrec acum, iar secretele mai vechi ale fetelor sunt absolut inocente in comparatie cu cele din prezent.

Initial, romanul pare sa le aduca pe micutele mincinoase in sfarsit impreuna. Faptul ca s-au indepartat una de alta in trecut si ca nu au impartasit intre ele informatiile primite de la A – indiferent de identitatea acesteia – a fost una dintre cele mai mari greseli ale lor. Iar in primele pagini din Twisted, grupul pare reintregit. Insa dupa doar cateva pagini, descoperim ca vechile greseli sunt repetate iar si iar. Si de data aceasta, ceea ce le-a despartit pe fete e ceva mult mai grav. Traumele lasate de jocul nebun al lui A duc la o intamplare infinit mai periculoasa iar acum, fetele nu se mai pot considera nevinovate. Mesajele lui A si propriile erori nu le mai ameninta doar popularitatea si linistea familiala, ci libertatea si chiar viata, iar tot ce este in jurul lor se prabuseste cu o viteza alarmanta. Daca in alte volume singurul lucru pe care ar fi trebuit sa il faca fetele pentru a iesi din jocul lui A ar fi fost sa spuna adevarul, in Twisted lucrurile stau cu totul altfel. Adevarul le pune in pericol. Indiferent de cine ar fi spus. In ciuda faptului ca aflam acest adevar abia spre final, intensitatea acestuia este usor de sesizat pe tot parcursul cartii. Desi nu ai cum sa stii sigur pana cand nu ajungi la sfarsitul cartii, simti ca intamplarea prin care au trecut fetele si care le-a despartit din nou este cu mult mai diferita fata de ceea ce s-a intamplat in trecut. Povestea are o gravitate perceptibila, printre randuri se strecoara un aer amenintator, o senzatie de groaza, pericol si vinovatie. Iar aparitia lui A nu face decat sa inrautateasca lucrurile. Efectele torturii psihice si a socurilor de care au avut parte atat de des cele patru fete nu fac decat sa se reverse tot mai intens, iar personalitatile lor capata nuante de nebunie, influentele trecutului sapand in directii neasteptate.

Bile albe:

–  Sincer, dupa atatea volume si mai ales dupa un finalul volumului 8, ma asteptam ca autoarea sa ramana oarecum in pana de idei bune si sa revina la stilul “de umplutura”din cartile 5-7. Adica sa avem parte de intrigi marunte si prea putin interesante, de subiecte fade si de un fir narativ destul de plictisitor. Insa autoarea duce povestea intr-un plan diferit. Protagonistele nu mai sunt doar victime ci si calai, secretele lor nu mai sunt jocuri de copii, iar pedeapsa pentru ce au facut nu mai este echivalenta doar cu cearta din partea parintilor sau dezaprobarea colegilor. Iar intamplarile prin care incep sa treaca dupa aceea, sunt si ele mai profunde si mult, mult mai intunecate.

Bile negre:

– Mi-ar fi placut ca cel putin de data aceasta, dupa tot ceea ce li s-a intamplat, protagonistele sa fi invatat ceva din erorile pe care le-au facut in trecut si sa nu adopte aceeasi atitudine ca in urma cu 3-4 ani. Desi autoarea incearca parca sa le prezinte pe fete mai mature, din anumite puncte de vedere, comportamentul lor este la fel de naiv ca atunci cand aveau 13 ani.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Heartless (seria Micutele Mincinoase, volumul 7) – Sara Shepard

Wanted (seria Micutele Mincinoase, volumul 8) – Sara Shepard

Posted in Sara Shepard

Wanted (seria Micutele Mincinoase, volumul 8) – Sara Shepard

Disponibil la: Libris (in limba engleza)

Colectia: Carti in engleza

Numar pagini: 261

 

 

Sinospsis:

Former best friends Hanna, Aria, Spencer, and Emily, who lost their best friend and leader, Alison, years ago when she disappeared, find themselves in grave danger when they pursue the truth about Alison.

Parerea mea:

Cum am toata seria Micutele Mincinoase (exceptand ultimul volum, nepublicat inca, bineinteles) de ceva timp si ajunsesem pe la jumatatea acesteia, m-am gandit sa ma ambitionez sa o termin (sa scap de ea, mai bine zis) cat mai curand, in ciuda faptului ca ultimele 3 volume fusesera o dezamagire totala. Primele carti fusesera cu adevarat interesante si nu imi pierdusem total speranta ca poate autoarea va reveni la stilul acela captivant de la inceput. Dar in nici un caz nu pot spune ca aveam asteptari prea mari de la volumul 8. Ei bine, poate si de aceea a fost socata sa descopar ca da, se poate din nou! Dar asteptarile mele scazute nu reprezinta singurul motiv pentru care am devorat romanul acesta. Dragii mei, daca aveti rabdare sa treceti de volumele 5-7, asteptati-va sa fiti total luati prin surprindere de directia spre care se indreapta povestea micutelor mincinoase! Nici nu va puteti imagina ce se va intampla!

De data aceasta, autoarea nu mai asteapta pana la finalul cartii pentru a soca cititorul. Cea dintai dezvaluire incredibila este facuta chiar in primele pagini, iar de acolo lucrurile se deruleaza pe fast forward. Spre dezastru, spre o inlantuire de momente socante si spre un haos total. Nu imi dau seama daca as putea sa va povestesc ceva din actiunea cartii fara sa va stric surpriza. Asa ca prefer sa nu o fac. Ceea ce va pot spune in schimb este ca orice v-ati fi imaginat ca se va intampla..este nimic pe langa ceea ce se petrece de fapt. Suspectam toti ca Ali se va intoarce intr-un fel sau altul? Eh, se poate spune ca…intr-un fel sau altul se intoarce, intr-adevar. Oh, dar in ce fel! Poate ca la inceputul romanului o sa vi se para ca autoarea a gasit cea mai proasta metoda de a readuce in scena acest personaj. Mda, cand am citit prima data acele randuri, cam asa m-am gandit. Ma bufnise rasul cand am vazut o abordare atat de..disperata. Insa usor, usor, veti descoperi ca lucrurile sunt de fapt infinit mai incurcate. Si adevarul ce ni se divulga in volumul acesta schimba in totalitate povestea pe care o stiam si tot ceea ce am crezut ca stim in volumele anterioare.

Bile albe:

– Cursul povestii este frapant, iar toate intamplarile duc catre un final incredibil. Romanul te contrariaza inca de la inceput, insa abia atunci cand ajungi la ultimele capitole esti cu adevarat socat si iti dai seama ca in comparatie cu surpriza din primele pagini, cea de la final este izbitoare.

Bile negre:

– Nimic, de data asta aici. Pur si simplu nu am putut sa imi dezlipesc ochii de pe carte, asa ca daca cumva exista vreun aspect negativ, chiar nu am avut timp sa il remarc.

Hmm..de fapt..tocmai mi-am amintit. Hanna e teribil de enervanta in prima parte a cartii, asa ca asteptati-va sa va simtiti dezgustati. Isi mai revine intr-adevar dupa aceea, insa..asta nu o absolva prea mult.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Killer (seria Micutele Mincinoase, volumul 6) – Sara Shepard

Heartless (seria Micutele Mincinoase, volumul 7) – Sara Shepard

Posted in Sara Shepard

Heartless (seria Micutele Mincinoase, volumul 7) – Sara Shepard

Disponibil la: Libris (in limba engleza)

Colectia: Carti in engleza

Numar pagini: 274

 

 

Sinopsis:

The newest installment in Sara Shepard’s bestselling Pretty Little Liarsseries is packed with juicy drama and delicious surprises that will keep readers guessing to the very end.
Hanna, Aria, Emily, and Spencer have been telling some outrageous tales; only, the proof always seems to go missing. The friends insist they’re telling the truth, but all of Rosewood thinks they’re just out for attention—and nobody likes a girl who cries wolf. So when the big bad killer comes after them, will anyone believe the girls. . . or will they be the next to disappear?

Parerea mea:

Nu stiu sigur de ce mai continui sa citesc seria asta..cred ca astept inca sa vad cine va fi urmatorul si urmatorul si urmatorul A, as vrea totusi sa aflu ce s-a intamplat cu Ali cu adevarat si inca mai sper ca romanele se vor ridica din nou la un moment dat la nivelul primelor 2-3 din serie. Ah, si cred ca nici nu imi place sa las lucrurile neterminate. Ma simt vinovata atunci cand abandonez o carte sau o serie, chiar daca nu imi place prea mult. Dar asta nu inseamna ca nu ajung uneori (ca acum, de exemplu) sa citesc cartile respective mai mult din obligatie decat din placere.

Nu sunt foarte multe de spus despre acest volum. Cam de pe la volumul 4, romanele seriei Micutele Mincinoase au inceput sa fie construite pe o schema previzibila si cliseica: la inceputul cartii este prezentata o anumita scena la care au participat cele 4 prietene impreuna cu Ali, in anul in care se imprietenisera, apoi actiunea revine in prezent. Iar de acolo, intram din nou in jocul lui A. Jumatate din actiune este partial raportata la respectiva amintire si pe tot parcursul romanului se fac mereu referiri la ea. Si la alte momente din perioada Alison, insa in special la cel prezentat la inceput. Protagonistele cred fiecare indiciu primit de la A, in ciuda faptului ca de atata timp toate actiunile lor bazate pe informatiile primite de la A au dus la dezastru. Insa ele se incapataneaza sa continue asa, iar de data asta, nici macar nu isi impart intre ele indiciile, astfel ca ajung sa se scufunde tot mai mult. Nu e de mirare asadar nici ca la finalul romanului fiecare dintre ele are o teorie diferita cu privire la criminalul lui Ali si nici faptul ca de data aceasta ele ajung sa fie discreditate de intregul oras.

Romanul are acelasi stil care incearca sa te lase nerabdator si curios de la un capitol la altul, insa cumva, nimic din ceea ce afli parca nu iti mai trezeste interesul. Sau poate ca sunt eu atat de plictisita si enervata de tendinta asta de a lungi cat mai mult lucrurile, incat nu mai reactionez la nimic, iar suspansul, pentru mine a disparut in totalitate. Spre final, descoperim ca avem un nou criminal si un nou A, care ajunge sa fie prins de autoritati, iar lucrurile par sa se aseze din nou pentru eroine. Evident, cum mai urmeaza inca 5 volume in serie, e clar ca linistea aceasta este doar temporara.

Bile albe:

– Cele patru prietene ajung aproape sa isi piarda mintile, fiecare dintre ele actioneaza si gandeste haotic, devin isterice si lipsite de logica. Da, si putin enervante, insa asta conteaza mai putin. Important este ca in sfarsit ti se dezvaluie scopul lui A. Nu cred ca acesta sau aceasta isi doreste neaparat doar sa le distruga viata sociala sau de familie micutelor mincinoase, ci sa le distruga din punct de vedere psihic, sa le transforme in niste persoane bantuite de amintiri, de vina – justificata sau nu, de suspiciuni si neincredere.

Bile negre:

– Daca ati citit recenzia pe care am facut-o volumului 6, Killer, va amintiti probabil ca am scris ca finalul aduce o rasturnare de situatie spectaculoasa. Speram din suflet ca autoarea sa se hotarasca in sfarsit sa renunte la jocul acesta ce devine deja plictisitor si sa aduca o noua perspectiva in volumele urmatoare. Chiar imi doream ca finalul acela socant sa nu fie doar o strategie prin care autoarea sa convinga cititorii sa cumpere in continuare seria. Insa probabil s-ar fi pierdut prea multi bani daca s-ar fi intamplat ceea ce speram eu. Asa ca ne mai invartim cateva volume in jurul cozii.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Wicked (seria Micutele Mincinoase, volumul 5) – Sara Shepard

Killer (seria Micutele Mincinoase, volumul 6) – Sara Shepard

Posted in Richelle Mead

Sacrificiu final (seria Academia Vampirilor, volumul 6) – Richelle Mead

Disponibil la: Leda Books

Colectia: Fantasy Leda

Traducerea: Adrian Deliu

Numar pagini: 576

 

Sinopsis:

Ultimul episod cutremurator de la Academia Sf. Vladimir. Zarurile au fost aruncate.

Crima. Dragoste. Gelozie. Si sacrificiu final.

Regina a murit si lumea Moroilor nu va mai fi niciodata la fel. Pe Rose, victima unei inscenari, o asteapta o executie nedreapta – se pare ca nici chiar Dimitri nu o va mai putea salva acum… Iar Lissa este implicata intr-o lupta pe viata si pe moarte pentru tronul regal. 
Fetele se vad nevoite sa se bazeze pe dusmani si sa-i puna sub semnul intrebarii pe cei in care aveau incredere… 
Dar daca singura solutie ar fi de fapt sa jertfeasca ceea ce este mai important pentru ele? 
Sa se sacrifice una pe alta?

Parerea mea:

De fiecare data cand citesc o serie interesanta care m-a tinut cu sufletul la gura timp de mai multe zile sunt in egala masura entuziasmata si ingrozita atunci cand ajung la ultimul volum. Am vrut sa aman cat mai mult ultimul volum din Academia Vampirilor, insa pana la urma am cedat tentatiei. Se intamplasera prea multe in volumul 5, asa ca mi-a fost imposibil sa mai astept, desi stiam ca odata terminata si aceasta ultima carte voi incepe deja sa regret faptul ca povestea chiar s-a incheiat, ca nu mai am ce sa astept din partea personajelor si ca nu voi mai patrunde din nou in lumea lor.

Eram foarte pornita sa incep sa scriu cat de dezamagitor a fost finalul dintr-un anumit punct de vedere. Nici o grija, este intr-adevar un happy end, insa am fost foarte revoltata ca acest final fericit pentru Rose a insemnat de fapt – asa cum ii spune si Adrian protagonistei la un moment dat – si un numar mare de victime colaterale. In ciuda faptului ca pentru Rose, Dimitri si Lissa lucrurile se asaza cum nu se poate mai bine, viitorul celor mai multe personaje secundare este destul de intunecat. Pentru Eddie, Adrian, Jill, Sydney si chiar Robert Doru, lucrurile se anunta a fi destul de intunecate. Iar asta se intampla doar pentru ca au ajutat-o pe Rose. Totusi, inainte de a scrie recenzia aceasta, „rasfoiam” Goodreads-ul si am apucat sa citesc descrierile celor doua romane publicate deja, din seria Bloodlines. Serie ce continua aventurile moroilor si dhampirilor, chiar daca se indeparteaza destul de firul narativ din Academia Vampirilor. Si am observat ca Bloodlines pare sa se axeze exact pe intamplarile prin care trec personajele secundare mentionate mai sus. Deci pana la urma, autoarea nu lasa povestile lor in coada de peste si poate ca finalul acesta oarecum neclar are de fapt un scop bine definit.

Revenind la Sacrificiu Final. Da, romanul este perfect, exact asa cum speram sa fie. Alert, construit cu grija astfel incat fiecare amanunt sa se lege de anumite detalii din volumele anterioare, cu rasturnari de situatii si aventuri incredibile. De fiecare data cand am citit cate o serie mai lunga m-am intrebat oare cum se desfasoara procesul de creatie. Oare autorul stie de la inceput cum va evolua povestea pana la final, astfel ca reuseste sa ascunda sau sa scoata in evidenta unele detalii pe care cititorul le leaga intre ele abia la sfarsit? Sau in momentul in care scrie fiecare volum, incearca sa gaseasca in cartile anterioare anumite detalii pe care ar putea sa le transforme intr-o legatura cu ceea ce urmeaza sa se desfasoare in volumul pe care il scrie la momentul respectiv? Oricum ar fi, sunt in totalitate fascinata de abilitatea aceasta a unor autori de a crea povesti atat de complexe, in care lucruri carora abia daca le-ai dat importanta sunt de fapt exact amanuntul pe care se bazeaza una dintre intrigi sau  piesa care duce la rezolvarea misterului.

Din nou, un mare plus pentru personajele secundare. Sonya, Jill, Mihail si multi altii sunt construiti exemplar si au roluri extrem de importante in desfasurarea povestii. Rose nu ar fi reusit sa rezolve nici macar un sfert din ceea ce a rezolvat daca de-a lungul timpului nu ar fi primit constant ajutor din partea acestor personaje. Oricat de ciudat ar parea sa spun asta, mie mi-a placut de Victor Dashkov si de Robert Doru. Victor este extrem de inteligent, are o intuitie remarcabila, un stil elegant pe care si-l pastreaza in absolut orice situatie si in general, idei foarte bune pentru viitorul societatii moroilor. Din pacate, acestea sunt atinse de o nuanta de nebunie, iar Victor nu se da in laturi de la a face rau daca acesta este cel mai simplu mod pentru a-si atinge scopurile. Dar in ciuda trasaturilor malefice, nu am putut sa ma abtin sa nu il admir pentru toate calitatile. Si da, mi-a parut rau pentru modul in care se incheie povestea pentru el. Fata de Robert am avut sentimente chiar mai puternice de simpatie.   Nu il vad ca pe un personaj negativ, este doar grav afectat de efectele secundare ale spiritului si il urmeaza orbeste pe fratele sau, indiferent de ce ii cere acesta. Insa am simtit ca sub masca nebuniei se ascundea un suflet bun, dragoste pentru familie si dorinta de a face bine. Si nu cred ca merita sa fie abandonat ranit pe undeva si sa nu ii fie oferita sansa de a gasi cel putin cadavrul omului pe care l-a iubit pentru a-i aduce un ultim elogiu.

Despre personajele principale nu am prea multe de spus de data aceasta. Mi s-a parut ca autoarea incearca sa o faca pe Rose mai responsabila, mai matura si cu o gandire mai profunda. Insa parca era ceva fortat in aceasta incercare. Da, de data aceasta Rose nu prea mai actioneaza gresit, dar se inclina cam mult spre cealalta extrema. Pana la volumul acesta, era in continuare aproape la fel de exuberanta ca in primul, iar dintr-o data se transforma atat de mult. Dimitri..are parte de o revenire, insa din punctul meu de vedere, nu straluceste nici de data aceasta. Am tot asteptat sa fiu fermecata de el, insa banuiesc ca am cu totul alt gen de preferinte in materie de personaje principale. Pur si simplu ii lipseste magia, nu are nimic care sa te intrige si sa il faca  fascinant. Adrian, Christian si Lissa raman preferatii mei. Toti actioneaza in aceeasi maniera exemplara in care ne-am obisnuit, insa am avut senzatia ca ne-am bucurat mai putin de ei. Desi mare parte din intamplari se petrec la Curte si ii au pe ei ca protagonisti, cumva personalitatile nu le mai sunt la fel de bine scoase in evidenta ca in alte volume.

Mi-a placut mult increderea pe care o au personajele unele in altele. Aproape fiecare este pus la un moment dat intr-o situatie in care depinde in totalitate de cei din jur, iar modul in care isi pun practiv viata in mainile prietenilor este admirabil. In toate volumele relatiile de prietenie au avut o importanta majora, insa am simtit parca mai intens valoarea acestora in Sacrificiu final.

Dupa felul in care se incheiase volumul anterior, era evident ca acesta din urma nu avea cum sa dezamageasca. Intriga este foarte bine dezvoltata, se petrec o multime de lucruri surprinzatoare, iar misterul crimei este cel care adauga un plus de tensiune si te mentine in permanenta curios si atent, astfel incat este imposibil sa nu incerci sa descoperi vinovatul. Mi-a trecut la un moment dat prin minte numele acestuia, insa am alungat rapid ideea, convinsa ca nu este posibil asa ceva. Si pana sa realizez ca suspectul principal este prea..evident si ca descoperirea acestuia a fost prea facila, chiar impartaseam parerea personajelor cu privire la acesta. Asa ca adevarul a fost cu adevarat o surpriza.

Bile albe:

– Povestea se desfasoara pe mai multe fire narative, asa ca nici un moment nu este lipsit de adrenalina si emotii. Exista o multime de mistere ce trebuie rezolvate, iar dupa fiecare dezvaluire personajele sunt obligate sa o ia de la capat, sa treaca la urmatoarea incercare, fara sa aiba timp indeajuns pentru a se bucura de succesul obtinut sau sa isi traga sufletul. De cele mai multe ori, autoarea a construit atat de bine intrigile incat nu ai habar de ceea ce urmeaza sa se intample si esti in permanenta surprins de modul in care evolueaza lucrurile.

– Inca un lucru ce mi-a placut si pe care am uitat sa il mentionez pana acum se refera la mini rezumatele aventurilor prin care a trecut eroina, rezumate pe care autoarea le introduce in primele pagini din fiecare volum. Asadar, cei care isi cumpara seria in editie de chiosc si trebuie sa astepte una sau doua saptamani intre acestea, nu trebuie sa isi faca nici o grija ca ar exista sanse sa uite ceva important.

Bile negre:

– Din momentul in care Rose trece printr-un ultim moment extrem de dificil si pana cand depaseste acest obstacol, la Curte se intampla o multime de lucruri importante. Acestea ii sunt rezumate protagonistei de catre cei din jur, insa mi-ar fi placut ca relatarea sa fi fost mai ampla, sa dezvolte mai mult tensiunile care au existat cu siguranta, luptele interne si triumful final. Asa, am avut cumva senzatia unei incheieri grabite, ca si cum autoarea ar fi incercat sa ajunga cat mai repede la acel “Si au trait fericiti pana la adanci batraneti, etc, etc…”

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Juramant de sange (Academia Vampirilor, volumul 4) – Richelle Mead

Limitele spiritului (Academia Vampirilor, volumul 5) – Richelle Mead