Disponibil la: Leda Books
Colectia: Fantasy Leda
Traducerea: Adrian Deliu
Numar pagini: 576
Sinopsis:
Ultimul episod cutremurator de la Academia Sf. Vladimir. Zarurile au fost aruncate.
Crima. Dragoste. Gelozie. Si sacrificiu final.
Regina a murit si lumea Moroilor nu va mai fi niciodata la fel. Pe Rose, victima unei inscenari, o asteapta o executie nedreapta – se pare ca nici chiar Dimitri nu o va mai putea salva acum… Iar Lissa este implicata intr-o lupta pe viata si pe moarte pentru tronul regal.
Fetele se vad nevoite sa se bazeze pe dusmani si sa-i puna sub semnul intrebarii pe cei in care aveau incredere…
Dar daca singura solutie ar fi de fapt sa jertfeasca ceea ce este mai important pentru ele?
Sa se sacrifice una pe alta?
Parerea mea:
De fiecare data cand citesc o serie interesanta care m-a tinut cu sufletul la gura timp de mai multe zile sunt in egala masura entuziasmata si ingrozita atunci cand ajung la ultimul volum. Am vrut sa aman cat mai mult ultimul volum din Academia Vampirilor, insa pana la urma am cedat tentatiei. Se intamplasera prea multe in volumul 5, asa ca mi-a fost imposibil sa mai astept, desi stiam ca odata terminata si aceasta ultima carte voi incepe deja sa regret faptul ca povestea chiar s-a incheiat, ca nu mai am ce sa astept din partea personajelor si ca nu voi mai patrunde din nou in lumea lor.
Eram foarte pornita sa incep sa scriu cat de dezamagitor a fost finalul dintr-un anumit punct de vedere. Nici o grija, este intr-adevar un happy end, insa am fost foarte revoltata ca acest final fericit pentru Rose a insemnat de fapt – asa cum ii spune si Adrian protagonistei la un moment dat – si un numar mare de victime colaterale. In ciuda faptului ca pentru Rose, Dimitri si Lissa lucrurile se asaza cum nu se poate mai bine, viitorul celor mai multe personaje secundare este destul de intunecat. Pentru Eddie, Adrian, Jill, Sydney si chiar Robert Doru, lucrurile se anunta a fi destul de intunecate. Iar asta se intampla doar pentru ca au ajutat-o pe Rose. Totusi, inainte de a scrie recenzia aceasta, „rasfoiam” Goodreads-ul si am apucat sa citesc descrierile celor doua romane publicate deja, din seria Bloodlines. Serie ce continua aventurile moroilor si dhampirilor, chiar daca se indeparteaza destul de firul narativ din Academia Vampirilor. Si am observat ca Bloodlines pare sa se axeze exact pe intamplarile prin care trec personajele secundare mentionate mai sus. Deci pana la urma, autoarea nu lasa povestile lor in coada de peste si poate ca finalul acesta oarecum neclar are de fapt un scop bine definit.
Revenind la Sacrificiu Final. Da, romanul este perfect, exact asa cum speram sa fie. Alert, construit cu grija astfel incat fiecare amanunt sa se lege de anumite detalii din volumele anterioare, cu rasturnari de situatii si aventuri incredibile. De fiecare data cand am citit cate o serie mai lunga m-am intrebat oare cum se desfasoara procesul de creatie. Oare autorul stie de la inceput cum va evolua povestea pana la final, astfel ca reuseste sa ascunda sau sa scoata in evidenta unele detalii pe care cititorul le leaga intre ele abia la sfarsit? Sau in momentul in care scrie fiecare volum, incearca sa gaseasca in cartile anterioare anumite detalii pe care ar putea sa le transforme intr-o legatura cu ceea ce urmeaza sa se desfasoare in volumul pe care il scrie la momentul respectiv? Oricum ar fi, sunt in totalitate fascinata de abilitatea aceasta a unor autori de a crea povesti atat de complexe, in care lucruri carora abia daca le-ai dat importanta sunt de fapt exact amanuntul pe care se bazeaza una dintre intrigi sau piesa care duce la rezolvarea misterului.
Din nou, un mare plus pentru personajele secundare. Sonya, Jill, Mihail si multi altii sunt construiti exemplar si au roluri extrem de importante in desfasurarea povestii. Rose nu ar fi reusit sa rezolve nici macar un sfert din ceea ce a rezolvat daca de-a lungul timpului nu ar fi primit constant ajutor din partea acestor personaje. Oricat de ciudat ar parea sa spun asta, mie mi-a placut de Victor Dashkov si de Robert Doru. Victor este extrem de inteligent, are o intuitie remarcabila, un stil elegant pe care si-l pastreaza in absolut orice situatie si in general, idei foarte bune pentru viitorul societatii moroilor. Din pacate, acestea sunt atinse de o nuanta de nebunie, iar Victor nu se da in laturi de la a face rau daca acesta este cel mai simplu mod pentru a-si atinge scopurile. Dar in ciuda trasaturilor malefice, nu am putut sa ma abtin sa nu il admir pentru toate calitatile. Si da, mi-a parut rau pentru modul in care se incheie povestea pentru el. Fata de Robert am avut sentimente chiar mai puternice de simpatie. Nu il vad ca pe un personaj negativ, este doar grav afectat de efectele secundare ale spiritului si il urmeaza orbeste pe fratele sau, indiferent de ce ii cere acesta. Insa am simtit ca sub masca nebuniei se ascundea un suflet bun, dragoste pentru familie si dorinta de a face bine. Si nu cred ca merita sa fie abandonat ranit pe undeva si sa nu ii fie oferita sansa de a gasi cel putin cadavrul omului pe care l-a iubit pentru a-i aduce un ultim elogiu.
Despre personajele principale nu am prea multe de spus de data aceasta. Mi s-a parut ca autoarea incearca sa o faca pe Rose mai responsabila, mai matura si cu o gandire mai profunda. Insa parca era ceva fortat in aceasta incercare. Da, de data aceasta Rose nu prea mai actioneaza gresit, dar se inclina cam mult spre cealalta extrema. Pana la volumul acesta, era in continuare aproape la fel de exuberanta ca in primul, iar dintr-o data se transforma atat de mult. Dimitri..are parte de o revenire, insa din punctul meu de vedere, nu straluceste nici de data aceasta. Am tot asteptat sa fiu fermecata de el, insa banuiesc ca am cu totul alt gen de preferinte in materie de personaje principale. Pur si simplu ii lipseste magia, nu are nimic care sa te intrige si sa il faca fascinant. Adrian, Christian si Lissa raman preferatii mei. Toti actioneaza in aceeasi maniera exemplara in care ne-am obisnuit, insa am avut senzatia ca ne-am bucurat mai putin de ei. Desi mare parte din intamplari se petrec la Curte si ii au pe ei ca protagonisti, cumva personalitatile nu le mai sunt la fel de bine scoase in evidenta ca in alte volume.
Mi-a placut mult increderea pe care o au personajele unele in altele. Aproape fiecare este pus la un moment dat intr-o situatie in care depinde in totalitate de cei din jur, iar modul in care isi pun practiv viata in mainile prietenilor este admirabil. In toate volumele relatiile de prietenie au avut o importanta majora, insa am simtit parca mai intens valoarea acestora in Sacrificiu final.
Dupa felul in care se incheiase volumul anterior, era evident ca acesta din urma nu avea cum sa dezamageasca. Intriga este foarte bine dezvoltata, se petrec o multime de lucruri surprinzatoare, iar misterul crimei este cel care adauga un plus de tensiune si te mentine in permanenta curios si atent, astfel incat este imposibil sa nu incerci sa descoperi vinovatul. Mi-a trecut la un moment dat prin minte numele acestuia, insa am alungat rapid ideea, convinsa ca nu este posibil asa ceva. Si pana sa realizez ca suspectul principal este prea..evident si ca descoperirea acestuia a fost prea facila, chiar impartaseam parerea personajelor cu privire la acesta. Asa ca adevarul a fost cu adevarat o surpriza.
Bile albe:
– Povestea se desfasoara pe mai multe fire narative, asa ca nici un moment nu este lipsit de adrenalina si emotii. Exista o multime de mistere ce trebuie rezolvate, iar dupa fiecare dezvaluire personajele sunt obligate sa o ia de la capat, sa treaca la urmatoarea incercare, fara sa aiba timp indeajuns pentru a se bucura de succesul obtinut sau sa isi traga sufletul. De cele mai multe ori, autoarea a construit atat de bine intrigile incat nu ai habar de ceea ce urmeaza sa se intample si esti in permanenta surprins de modul in care evolueaza lucrurile.
– Inca un lucru ce mi-a placut si pe care am uitat sa il mentionez pana acum se refera la mini rezumatele aventurilor prin care a trecut eroina, rezumate pe care autoarea le introduce in primele pagini din fiecare volum. Asadar, cei care isi cumpara seria in editie de chiosc si trebuie sa astepte una sau doua saptamani intre acestea, nu trebuie sa isi faca nici o grija ca ar exista sanse sa uite ceva important.
Bile negre:
– Din momentul in care Rose trece printr-un ultim moment extrem de dificil si pana cand depaseste acest obstacol, la Curte se intampla o multime de lucruri importante. Acestea ii sunt rezumate protagonistei de catre cei din jur, insa mi-ar fi placut ca relatarea sa fi fost mai ampla, sa dezvolte mai mult tensiunile care au existat cu siguranta, luptele interne si triumful final. Asa, am avut cumva senzatia unei incheieri grabite, ca si cum autoarea ar fi incercat sa ajunga cat mai repede la acel “Si au trait fericiti pana la adanci batraneti, etc, etc…”
| Alte recenzii care te-ar putea interesa:
Juramant de sange (Academia Vampirilor, volumul 4) – Richelle Mead Limitele spiritului (Academia Vampirilor, volumul 5) – Richelle Mead |
My Weekly Book 
:)) Eu nu invidiez pe nimeni care cumpără volumele în format chişc care unele sunt divizate în câte 2 cărţi. Parcă îmi şi pare rău. Am aşteptat atâta timp să le bage la Bravo ca să mi le cumpăr şi eu şi acuma parcă sunt dezamăgită de ideea cu divizatul. O să mi le iau totuşi cândva în format hardcover, că doar e seria mea preferată şi aş reciti printre rânduri cărţile oricând 🙂
Oricum a fost interesant volumul ăsta în care am tot analizat cine ar putea fi asasinul / asasina.. Până la urmă am cedat şi am citit sfârşitul mai devreme :)) Oricum rămâneau acţiunea şi misterul rudei pierdute care aveau să mă ţină în priză 🙂
Mda..partea cu impartirea e cam ciudata intr-adevar. Dar tot nu ma pot abtine. Imi amintesc cand timp de 10 saptamani am tot cumparat volumele din Vampirii Sudului. Si a fost atat de draguta perioada aia, stiam ca in fiecare marti urmeaza sa intru iar in lumea descrisa acolo si asteptam cu nerabdare sa treaca zilele. Cand s-a terminat, am fost cumva descumpanita, ma obisnuisem atat de mult sa ma infiintez in fiecare marti la 9 dimineata la chioscul de ziare incat parca imi fusese furat un hobby sau asa ceva :))
Si eu am citit ultimele 2-3 randuri!! 😀 Nu mai mult, nu vroiam sa aflu chiar totul, dar nu puteam sa ma abtin sa nu vad macar tonul in care se incheie seria. Ah, si imagineaza-ti ca atunci cand am ajuns la pagina unde urma sa se afle cine e ..ruda Lissei, zarisem cu coada ochiului ca ultimul rand era exact dezvaluirea. Insa nu apucasem si sa vad numele, mi-am dat seama dupa cum era asezata propozitia aia si cred ca avea si un semn al exclamarii. Si a trebuit sa acopar cu palma randul acela pana sa citesc toata pagina, pentru ca altfel nu as fi putut sa nu imi arunc ochii direct pe randul acela! 😀
Eu îmi păstrez răbdarea pentru alte situaţii din viaţ, de care am parte zilnic, la filme şi cărţi n-am răbdare să le citesc treptat 🙂
Am citit volumele AV de parcă eram în transă. La fel mi se întâmplă şi cu câte un serial. Mă apuc de vizionat când sunt deja vreo 3-4 sezoane filmate şi sunt în transă până termin lista respectivă de episoade … parcă mă obsedează. Apoi când încep să aştept după episoade, parcă şi uit ce-am vizionat înainte
Ah, eu urmaream la un moment dat vreo 6-8 seriale cred. Si mi-am dat seama cat timp imi mancau (in cateva zile ajunsesem la zi cu toate si urmaream apoi aproape zilnic episoadele noi, pt ca aveau zile diferite de aparitie) si am renuntat. Acum as vrea parca sa ma reapuc cel putin de Jurnalele Vampirilor si Pretty Little Liars, pt ca am ramas in urma cu un sezon sau doua, dar imi e groaza cand ma gandesc ca o saptamana sau doua o sa stau serile lipite de calculator..
ce dragut. Of…parca retraiesc sentimentul acela de atunci cand am terminat seria.,..nu mai zic nimic…
Dupa ce termin vreo 2 carti deja incepute, vreau sa ma apuc de Bloodlines. Si sunt extaziata ca deocamdata nu sunt decat 2 carti publicate si ca mi se prelungeste astfel perioada de lectura si ca nu o sa termin si seria asta intr-o saptamana 🙂 Mereu sunt indecisa daca imi place sau nu sa astept un volum viitor. Cand termin prima carte si stiu ca urmatoarea nu o sa apara decat peste cateva luni, pe de-o parte sunt extrem de nerabdatoare, dar pe de alta ma bucur ca o sa mai am ocazia sa intru iar in lumea aia dupa o perioada mai lunga de timp..
Am impresia ca au un numar de pagini pe care trebuie sa il resprecte… Nu sunt sigura. Ca spuneai ca la final ii sunt povestite intamplarile asa pe repede inainte. Poate tu stii mai multe.
Hmm..nu, chiar nu stiu nimic despre asta, insa o sa ma interesez. Chiar sunt curioasa acum 🙂 Dar intr-adevar, am remarcat ca in cazul multor carti (serii, de fapt), exista adesea zeci de pagini ce par a fi scrise acolo doar ca sa se ajunga la un anumit numar sau invers, o multime de intamplari sunt inghesuite intr-un numar prea mic de pagini. Deci cred ca e foarte posibil sa ai dreptate. Ah, si sa nu mai spun cat de ciudat mi se pare ca de obicei, romanele dintr-o serie au cam acelasi numar de pagini. Cu diferente de maxim 50, cam asa..
Exact. Daca te uiti la Sange Albastru, cele trei carti care au aprut pana acum au toate in jur de 380 de pagini.
Totusi AV, are ultimul volum baban.
Din cate stiu Richele Mead, a fost contractata cu 6 volume de la inceput, ma gandesc ca ultima carte trebuia sa fie doua sau asa ceva.
Abia asteptam sa citesc recenzia ta pentru Sacrificiu Final pentru ca eram curioasa ce team esti, Dimitri sau Adrian :). Nici eu nu am fost fermecata de Dimitri. E un personaj interesant, dar Christian a fost intotdeauna preferatul meu, iar mai apoi Adrian. Cred ca o sa ador Bloodlines pentru ca mi-am dorit foarte mult ca Adrian sa-si gaseasca fericirea si sa fiu iubit cu adevarat. Cu Rose am avut intotdeauna impresia ca era cu Adrian doar ca sa aiba un motiv din cauza caruia sa se victimizeze ca nu poate fi cu Dimitri.
Aceeasi ordine a preferintelor o am si eu: Christian, Adrian si abia apoi Dimitri. Dar na, cum Christian nu intra in aceeasi categorie, nu il pot compara cu ceilalti doi.
Si eu sunt curioasa sa citesc Bloodlines. Pe parcursul seriei, de foarte multe ori mi-au placut mai tare personajele secundare decat cele principale, asa ca o serie axata pe acestea nu poate decat sa ma incante. Am un feeling ca e posibil ca un personaj pe care il cunoastem deja sa fie cel care il va ajuta pe Adrian sa o uite pe Rose.
Uite, ii scrisesem ieri lui Legaturi Primejdioase (nu stiu daca ai vazut comentariul, era parca la recenzia vol 5) despre un capitolas care nu e inclus in nici una dintre serii. Am inteles ca atunci cand s-a apucat autoarea de Bloodlines, prima data planuia sa scrie fiecare capitol din punctul de vedere al altui personaj. Si abia apoi s-a razgandit, asa ca a ramas un prim capitol nepublicat, scris dpv al lui Adrian. Il gasesti aici: http://www.scribd.com/fullscreen/61386961?access_key=key-1yvnf3x8sdormdn4s0j4
Sau poti sa dai click pe linkul ce apare pe Goodreads: http://www.goodreads.com/book/show/12365189-adrian-s-lost-chapter O sa te duca pe o pagina (parca pe blogul autoarei sau asa ceva) unde se explica exact aparitia lui si apoi te trimite pe linkul ala de scribd de mai sus.
Ma bucur ca s-a razgandit. Am citit Dearly, Departed saptamanile trecute si mi s-a parut prea mult faptul ca avea cinci naratori (unele capitole m-au cam plictisit). Volumul e frumos, emotionant si captivant, dar cred ca ma puteam lipsi de unele perspective 😀 .
Abia astept sa citesc capitolul dpdv al lui Adrian. Multumesc :).
Da, acelasi sentiment il am si eu (spoilere de pe Goodreads mai mult decat un sentiment 😀 ). Din cate am inteles, Rose si Dimitri isi fac aparitia si in Bloodlines. Sper ca pana in acel moment Adrian sa o fi uitat pe Rose. As vrea sa o vada geloasa pe noua iubita a lui Adrian 😀 . Mda, e cam limpede ca m-a enervat rau Rose il ultimul volum din AV 😀 .
Hmm…eu chiar nu cred ca am citit vreodata vreo carte scrisa asa..Cum e Dearly Departed? Mie mi-a placut tare mult coperta, ma tenta sa mi-o iau numai din motivul asta :))
Mda, banuiam ca Adrian o sa sufere din cauza Rosei, cred ca ar fi fost o chestie prea…curajoasa din partea autoarei sa renunte la cuplul Rose-Dimitri si sa o ia intr-o directie neasteptata. Din cate am observat, aproape niciodata autorii noi nu trec anumite limite, mereu cartile/seriile au parte exact de finalul pe care il doresc probabil majoritatea cititorilor.
E frumoasa, dar la inceput mi-a fost putin cam greu sa trec peste aversiunea fata de zombie. Personajele zombie sunt in diverse stadii de putrefactie, le lipsesc diverse parti ale fetei sau corpului (Bram e singurul care face exceptie, pare viu, exceptand culoarea ochilor si paloarea), dar sunt personaje extraordinare. Puternice, curajoase, amuzante, nu ai cum sa nu te atasezi de ele.
Iar povestea si locul in care se desfasoare actiunea e ceva destul de nou pentru mine. Mi-a placut ideea de epoca Victoriana intr-o societate distopica. Mi-ar fi placut sa aflu mai multe despre catastrofa care a distrus lumea, despre motivele pe care le-au avut supravietuitorii sa aleaga sa traiasca conform normelor din secolul XVIII, despre motivele care au declansat razboiul dintre punks si noii victorieni.
Eu chiar mi-as dori sa o mai ia autorii intr-o directie neasteptata pentru ca foarte des mi se intampla sa ma atasez de membrul triunghiului amoros care ramane singur, sau si mai rau, care moare :(. Urasc cand autorii il ucid pe cel care este considerat o amenintare la adresa cuplului. Ar putea sa-l lase in viata, sa ne inchipuim macar ca o va uita pe fata si-si va gasi fericirea.
Uuu, suna chiar mai bine decat ma asteptam! Atat pentru ideile originale pe care pare sa le dezvolte, cat si pt faptul ca e distopie totusi. Sunt absolut fermecata in ultima vreme de genul asta de carti, chiar am si inceput sa visez noaptea tot felul de apocalipse si scenarii de astea! :))
Da, ai dreptate, insa prea curand nu cred ca se va schimba directia asta. Triunghiul amoros din care personajul mai putin preferat nu iese mereu bine e probabil una dintre cele mai populare tendinte in ultima vreme. Asa ca pana cand nu va fi explorat la maxim sau pana cand nu aduce cineva un trend nou pe care sa il urmeze mai apoi majoritatea autorilor, cred ca nu ne putem face sperante prea mari..
Si eu ador distopiile :). Am citit si Under the Never Sky, care mi-a placut enorm de mult, Partials, care e interesanta, dar personajul meu preferat moare la finalul volumului (foarte multe personaje mor in cartea asta si marea majoritate fara rost) si nu cred ca mai citesc continuarea din pura si copilareasca ciuda :))). Vreau sa citesc Legend (sper sa o publice Leda curand) si Article 5. Sunt foarte apreciate in recenziile de pe Goodreads.
Poate va fi publicata secolul asta si continuarea de la Gazda de Stephenie Meyer (nu prea mai e preocupata de scris carti de cand cu succesul Twilight). Si bineinteles abia astept ultimul volum din seria Eve.
Daca ar incepe si Litera si Rao sa publice mai multe distopii as fi fericita.
Ah, Article 5 o am de nu stiu cand in format e-book si tot nu reusesc sa ma apuc si de ea. O vrei?
Gazda va avea continuare?? Am citit-o mai demult, imediat dupa ce a aparut, dar habar nu aveam ca o sa fie continuata. Asa a fost planul de la inceput sau e o decizie ulterioara?
Salut! Sunt o mare fana a seriei VA! Am terminat si cele doua volume Bloodlines si nu stiu cum o sa rezist pana in 2013, cand va aparea volumul 3 ! Desi, trebuie sa recunosc, aceasta serie nu este la fel de interesanta, ma bucur ca Richelle Mead s-a hotarat sa continue povestea, mai ales ca ramasesem cu un gust amar dupa ce am terminat volumul 6 din VA. Imi parea asa rau pentru Adrian, desi ma rugam ca Rose sa ramana cu Dimitri! Ma bucur ca l-a “cuplat” cu Sydney, si sper ca pana la sfarsitul seriei, Sydney sa treaca peste doctrina Alchimistilor.
Eu inca mai aman sa ma apuc de Bloodlines, exact din aceleasi motive. Ah, nu-mi spune, nu-mi spune, nu vreau sa aflu dinainte cine cu cine ajunge 😀 Si eu am avut cateva nemultumiri dupa volumul 6 din AV si chiar ma bucur ca Bloodlines se axeaza pe personajele secundare din AV. In seria asta imi placusera mai mult acestea decat cele principale. Nu mi se intampla foarte des asta.. Exceptiile fiind Lissa si Christian, desi Christian cred ca intra totusi la categoria secundare..Dar oricum, ideea e ca m-au intrigat mai mult alte personaje, Rose si Dimitri parca nu m-au cucerit..
Eu dimpotriva, i-am adorat pe Rose si pe Dimitri din prima clipa! Nu as fi vazut un final mai bun pentru cei doi decat acela. Chiar nu mi-as fi dorit ca Dimitri sa “revina” la Tasha (asta a fost unul din scenariile mele legate de finalul povestii).
Eu initial nu stiam de seria Bloodlines, iar cand am aflat, am sarit ca musca la bec :)))) Cred ca esti o persoana foarte rabdatoare, eu n-as fi rezistat sa nu vad despre ce este vorba. Legat de detaliile pe care le-am dezvaluit, tin sa precizez ca este de-abia volumul 2, pana la sfarsitul seriei se pot intampla multe. Deja mi-am facut cateva scenarii :)) Ramane de vazut daca autoarea va reusi sa ma surprinda.
Intr-adevar, fiecare era exact ceea ce ii trebuia celuilalt, cu oricine altcineva ar fi fost oricare dintre ei, nu le-ar fi fost la fel de bine.
Da, da, cred ca sunt 🙂 Imi aman uneori anumite volume tocmai pt ca stiu ca daca le citesc repede, cand se termina o sa imi fie dor de poveste. Asa, cred ca imi place starea aceea de expectativa, stiu ca pot sa ma reintorc oricand in lumea aia si ca povestea continua. Stiu ca as putea sa recitesc oricand povestile care mi-au placut, insa parca nu mai au chiar acelasi farmec. Ooo, sunt sigura ca o sa fim surprinse si nu numai o data. Adica..daca te gandesti numai la ce i-a facut lui Dimitri, deja e clar ca e posibil orice si ca autoarea nu o sa ezite sa puna personajele in tot felul de situatii incredibile!
Daaa, la cate i-a facut lui Dimitri, trebuie sa ne asteptam la ce este mai rau! Apropo, volumul 4 mi s-a parut cel mai profund. In timp ce citeam acea parte in care Rose era captiva in casa aceea, imi doream ca ea sa devina Strigoi, numai ca sa fie pentru eternitate cu el. Este o iubire mult prea puternica ca sa fie invinsa!
Si sunt convinsa ca autoarea ii va face zile negre si lui Sydney… Nu o sa poata fugii la nesfarsit de ce se teme cel mai mult… ramane de vazut ce se va intampla in continuare 🙂
Hehehe! Si mie imi trecuse prin cap ca ar putea sa devina si ea asa 😀
Imi place de Adrian dar sincer il ador pe Dimitri. Nu se potrivea cu Rose. Ea are un temperament foarte puternic, exploziv chiar, iar Dimitri este cel care, dupa parerea mea, o mai tempereaza. Datorita lui ,Rose s-a maturizat. Va dati seama ce ar fi iesit daca ramanea cu Adrian? Petreceri la greu. Sa nu uitam ca la inceput, inainte sa plece cu Lissa si sa inceapa antrenamentele cu Dimitri, si ea le cam avea cu petrecerile si cu bautura in cadrul lor. Asa ca e bine ca macar unul din cuplu sa fie mai cu capul pe umeri. Si cu Adrian ,din seria Bloodline am inteles ca se cupleaza cu alchimista. Super , pentru ca ea este ca Dimitri pentru Rose, un calmant. Eu ii ador pe toti
Da, stiu ca doar Dimitri era in stare sa echilibreze personalitatea vulcanica a Rosei 😀 Insa eu personal l-am preferat pe Adrian. Nu neaparat ca partener al Rosei, ci doar asa, ca personaj unic si independent. Bineinteles, imi pare rau ca el a picat prost in toata povestea asta, insa, la fel ca si tine, am auzit ca in Bloodlines incep sa se aseze lucrurile si pt el. Deci sper sa isi revina. Si oricum, chiar daca Dimitri nu ar fi revenit in tabara personajelor pozitive si daca Rose ar fi ramas cu Adrian doar pt ca l-ar pierdut definitiv pe D, cred ca oricum la un moment dat si-ar fi dat seama ca nici unul dintre ei nu e fericit..
Mai am eu cateva observatii de facut:
1. Rose este o fire mai vulcanica din cauza Lisei (dovezi: in vol 3, inainte de momentul din cabana si in vol 6, cand s-a intamplat acel “incident” nefericit cu Victor; plus ca pe parcursul celor 6 volume se spune in nenumarate randuri ca cei atinsi de umbra preiau energia negativa de la cei care i-au salvat)
2. Chiar intamplarea cu Maison a demonstat ca Rose n-ar fi putut fi cu nimeni altcineva, in afara de Dimitri; desi Adrian a incercat sa se schimbe ca sa o impresioneze, Rose n-ar fi putut niciodata sa renunte la Dimitri (viu sau mort, ar fi fost mereu in calea fericii sale); pe langa asta, nu cred ca Rose ar fi renuntat vreodata la misiunea sa de gardian pentru Adrian
3. Chiar daca inainte ii placea lui Rose sa se distreze, Adrian nu ar fi putut sa o retransforme intr-o fire rebela, Rose maturizandu-se foarte mult pe parcursul celor 6 volume
4. Cititi cele doua volume Bloodlines si o sa vedeti ca si Adrian se schimba (nu va spun daca in bine sau in rau, desi cred ca deduceti inainte si singure:D)
Mersi, Gabriela! Sunt de acord cu tot ce ai scris, sunt foarte multi factori care influenteaza atat caracterul unei persoane, cat si relatiile acesteia cu cei din jur.
Doamne, trebuie sa ma apuc si eu mai repede de Bloodlines. Pana acum amanam doar ca sa scurtez perioada de asteptare pana la publicarea volumului 3, ca sa nu trebuiasca sa imi rod unghiile de nerabdare nu stiu cate luni dupa ce termin vol 2. Acum insa, tocmai mi-am luat vreo 2-3 carti publicate in septembrie/octombrie, pe care le asteptam de nu stiu cand si parca nu pot rezista sa nu le citesc pe acestea mai intai. Cred ca iar o sa ajung sa citesc 3-4 carti in acelasi timp, desi am tot incercat in ultima vreme sa nu mai fac asa 😀
😀 Stai sa ajungi la vol 5 si 6! Le intrec pe toate celelalte.
Da, am vazut ca parerile sunt destul de impartite, la fel ca in cazul oricarui triunghi amoros din cartile fantasy. Dar team Dimitri cred ca strange intr-adevar mai multe fane 🙂
Wow, 3-4 carti in acelasi timp? Mult spor! Abia astept sa iti citesc recenziille!
:)) Da, cateodata chiar nu ma pot decide. Dar nu e o idee foarte buna, pentru ca de obicei asta inseamna ca timp de vreo cateva zile – o saptamana nu postez nimic, pentru ca apoi sa vin cu 2-3 recenzii in aceeasi zi. Asa se explica de fapt zilele (rare, intr-adevar) in care am mai mult de o postare 😀 Si deci nu e foarte ok, incerc sa evit obiceiul asta pe cat posibil. Dar oricum, o sa ma grabesc cu cartile astea, sunt super entuziasmata de ele!
lol…e clar…dak mai dureaza mult pana apar si celelalte volume la Brovo Girl cred k o sa mor! :((
😀 Eh, incearca sa vezi partea buna, iti prelungesti “perioada de vizita” in lumea aceea. Altfel, le-ai fi terminat intr-o saptamana – doua si apoi ti-ar fi fost dor de personaje si de povestile lor.
Eu una n-am rezistat si am gasit pdf-urile in engleaza si le-am citit :)) Dar tot imi cumpar cartile de la revista, le vreau in biblioteca mea, sa le recitesc de cate ori am placerea 😀
:)) I do that too, sometimes! Bine, de obicei doar cand e aparut la noi un singur volum de exemplu si stiu ca va dura cateva luni pana sa ajunga si urmatorul. Dar exact asa cum ai spus si tu, de cele mai multe ori imi iau si cartile in editia printata atunci cand sunt traduse in sfarsit, parca nu ma simt bine sa am seriile incomplete in biblioteca..
Buna ,Roxtao!
Voiam doar sa iti spun ca am ter,inat vol. 6…mi s-a parut destul de previzibil finalul…cu happy end, mai putin pentru dragul nostru Adrian.
Au fost cateva momente cand mi s-a parut cam trasa de par: nu mi s-a parut normal ca Rose sa il omoare pe Victor. Ea a comis o crima, nu? Si totusi a ramas asa…stii, e mult prea grav ce a facut ea, ca sa nu existe si niste consecinte. In viata reala asa ar fi fost. Apoi, cum a disparut netam-nesam Robert Doru, personaj-cheie. Cum statea ea, Sonia-strigoaica, intr-o casa cu curte plina cu flori…In fine, nu se numara printre volumele mele favorite. Raman la volumul 4, el mi-a placut cel mai mult. Sa vedem care va fi soarta lui Adrian…
Hey! 😀
Si eu am avut sentimente mixte fata de finalul seriei. Oricum, cititorii care i-au adorat pe Rose si Dimitri banuiesc ca au fost in culmea fericirii 🙂 Sincer, la chestia cu Victor si Rose nu ma gandisem pana acum, dar ai mare dreptate! Mie mi-a parut rau de el pentru ca era totusi un personaj interesant si in ambitia aia nebuna a lui avea totusi niste idei bune. Plus ca mi s-a parut foarte foarte naspa ca Robert nici macar nu a primit sansa sa ii ingroape trupul fratelui sau, la care tinea atat de mult.. Happy end-ul asta al cuplului Rose-Dimitri a fost foarte incorect pentru majoritatea celorlalte personaje.
Oricum, despre Eddie, Adrian, Jill si Sydney aflam mai multe in seria Bloodlines care e inca in curs de scriere. Am terminat zilele trecute primul volum – care, sincer, e destul de dezamagitor. Insa imi pun sperantele in volumele urmatoare, poate poate autoarea revine la stilul acela care da dependenta..
Sa stii ca…nici eu nu l-am gasit pe Victor asa malefic. Din contra! Mi s-a parut foarte inteligent, o domina pe Rose, iar ea chiar asta nu suporta.Chiar si Christian a fost lasat de izbeliste.Apoi…mi s-a parut interesanta, dar insuficient exploatata, comunitatea moroilor salbatici.Era interesant sa vedem cum luptau ei cu strigoii. In fine!
Am citit recenzia primului volum Bloodlines.Hm…˝sunt confuz/pe autobuz˝. O voi incerca.Macar pentru Adrian si Sidney.
Am citit si eu 2 volume din Georgina Kincaid. Stiu si eu ce sa spun? Alerta, gen roman politist, cu personaje secundare foarte interesante ca structura, dar despre care nu aflam mai nimic (vampirii Peter si Cody), Demonul Jerome, ingerul Carter, dracul Hugh…mi-ar fi placut sa detalieze…despre insusirile fiecaruia. In schimb aveeeem sex cu duiumul. Prea porno cateodata, dupa parerea mea. Cartea nu exceleaza in profunzime, nu e nici simpatica precum Sookie, dar captiveaza.Pe moment.Nu iti ramane in suflet.
Da, da, cred ca asta a fost motivul pentru care si eu am avut o slabiciune fata de Victor: faptul ca era unul dintre cele mai inteligente personaje. Plus..elegant, ironic, cumva.. şic asa 🙂
Despre moroii salbatici s-ar putea sa mai aflam cate ceva in Bloodlines (vol 2). Dar nu stiu sigur, deocamdata vad ca a fost introdus un singur personaj din comunitatea aceea.
Pai, desi Georgina Kincaid e incadrata cica la noi la cartile astea YA sau teens sau cum o fi..ea e de fapt pentru adulti. Ma rog, nu in sensul de “filme pt adulti”, ci doar se adreseaza unei categorii de varsta diferite fata de AV. O s-o testez si pe asta cu siguranta, doar ca nu foarte curand, pentru ca am altele pe lista mai urgente 😀
Nu. Georgina Kincaid e chiar pentru adulti. Pe cand Vampirii din Morganville?;)
Eu am fost surprinsa sa o gasesc in categoria pentru publicul foarte tanar pe site-urile editurii sau al distribuitorilor.. Eh, se mai intampla si de astea…
Mmm..am citit mai demult (inainte sa fac blogul) primul volum din Vampirii din Morganville, insa nu prea m-a impresionat..Si pe urma am descoperit cu uimire ca toata lumea lauda seria. Asa ca mi-am mai luat cateva volume in format electronic si planuiesc sa reiau si vol 1 la un moment dat si sa ma tin de serie pana o termin. Poate treceam eu printr-o perioada proasta de nu mi-a transmis nimic, habar nu am. Dar o sa ii mai dau o sansa, prea o lauda lumea. Oricum, pana atunci cred ca trebuie sa citesc mai intai cartile Cassandrei Clare, ca indata iese filmul si eu tot nu m-am apucat de ele 😀 Inca o serie super laudata pe care imi e rusine ca inca nu am citit-o 🙂
Am citit ce ati spus despre Victor.. Da, si eu am avut o parere de rau pentru el.. A avut un sfarsit prea tragic… Daaaar, asta arata cat de mult rau poate sa faca atingerea umbrei… Iar la sfarsit, Rose este eliberata de aceasta povara, ceea ce explica intr-o oarecare masura decizia autoarei de a “il omori” pe Victor.. Totodata, Rose trebuia sa treaca prin acest episod, pentru a simti – intr-o mai mica masura – ceea ce simtea Dimitri. Ca si el, nici ea nu alesese in mod voit sa omoare pe cineva… Revenind la Victor, cred ca personajul a fost special “construit” pentru un asemenea sfarsit. Ma duce cu gandul la “conducatorii” lumii reale (Ceasescu, Hitler, etc), si mai exact la ceea ce numeau ei “binele absolut” (sper ca intelegeti comparatia).
Doamne cat imi plac discutiile astea! 😀 M-a lasat fara cuvinte asocierea cu liderii lumii reale! Si cred ca ai perfecta dreptate. Intotdeauna mi s-a parut ca genul acela de societati pornesc de la idei bune, insa la un moment dat o iau intr-o directie total gresita. Si cred ca la fel a fost si evolutia lui Victor. Oricum, de Robert tot imi pare foarte foarte rau.. Am tendinta sa devin foarte empatica in cele mai ciudate momente, asa ca aspectul asta mi s-a parut cel mai trist si mai nedrept din toata seria.
Cat despre Rose, stiu ca implicatiile morale au logica, insa daca e sa faci o paralela intre cum s-au desfasurat lucrurile in poveste fata de cum s-ar fi desfasurat in realitate, constiinta incarcata parca nu e ceea ce se numeste o pedeapsa corecta. Oricum, la Rose a fost mereu ceva ce nu mi-a placut, in ciuda tuturor calitatilor sale de care sunt constienta, asa ca imi e greu sa o privesc obiectiv. Sunt uneori superficiala in privinta asta si daca nu mi-a placut un personaj de la inceput, nu pot scapa de senzatia aceea, oricat de mult ar evolua sau s-ar schimba ulterior 😀
Sunt de acord cu tine, Roxtao. Nici mie nu mi-a placut Rose, in ciuda calitatilor ei. In schimb, mi-a placut Sidney: echilibrata, rationala si curajoasa (cand era cazul). Parca s-a grabit autoarea sa termine volumul 6.
off topic, Vampirii din Morganville nu mi se pare asa profunda si nici nu are o actiune bine definita. Se intampla foarte multe, in fiecare capitol, in fiecare volum, dar daca ai vrea sa faci un rezumat per volum…cred ca ti se va parea prea incarcat totul.
Asta e si impresia cu care am ramas eu dupa primul volum din Vampirii din Morganville: ca se intampla foarte multe, insa intriga parca nu e foarte bine inchegata. Parca nu m-a atras povestea, nu m-a facut sa ma atasez de personaje si sa imi doresc sa stiu ce se va intampla mai departe. Dar cum spuneam..probabil la un moment dat voi continua si volumul urmator, altfel ma simt vinovata ca nu am mai dat o sansa seriei :)) Daca nici dupa vol. 2 nu o sa simt altfel, o sa abandonez atunci, insa o sa am constiinta impacata 😀 Pana una alta sunt la al doilea volum din Bloodlines, pe urma mai am o lista de vreo 8 carti pe care trebuie sa le citesc, unele cu termene pt recenzii, altele pur si simplu pt ca au aparut recent si la cat le-am asteptat, nu ma pot abtine sa nu le citesc cat de curand posibil 🙂
Rox, stii cumva cand apare Vampirii Sudului 12?
Nu, am vazut ca cei de la Leda au anuntat o multime de aparitii noi in toamna asta, insa despre VS 12 nu s-a spus nimic. Ultima data cand verificasem, nu se daduse nici macar o data aproximativa (gen..trimestrul 1 din 2013, toamna 2012, etc). Ai putea sa intri pe blogul celor de la Leda (http://www.ledabooks.ro/blog/) pe oricare postare si sa il intrebi pe Admin, poate are noutati. De obicei raspunde destul de repede.
In primul rand, imi plac recenziile tale. 🙂 Trecand la subiect: Mi-a fost greu sa aleg daca sunt team Dimitri sau Adrian. Se pare ca pana la urma compasiunea mea si-a castigat-o Dimitri, intr-un razboi al minti complex. Citisem pe un site (nu pot sa cred ca am uitat sa-l bag la favorites), si inca regret ca am aflat dinainte ce o sa se intample in volumul 6, cum ca Jill, Eddie, Adrian si Sidney vor aveau un sfarsit extrem bun. Nu as vrea sa va spun exact care de care se indragosteste, desi cred ca e cam evident. Am citit partea cand Rose a fost capturata, cam ciudat spus, de Dimitri, cand eram bolnava -> Ceea ce a dus la multe lacrimi varsate de mine fara sa-mi dau seama exact cum si ce. Mama nu a fost niciodata de acord sa-mi cumpere carti de autori straini. De mica ea a citit o groaza de carti superbe de autori romani si credea ca aceste “mirifice” carti cu vampiri, vrajitoare, varcolaci, necromati s.a.m.d. nu sunt o influenta buna asupra imaginatiei mele. Si am fost nevoita sa citesc toate cartile pe scribd. Nu se poate compara aceea placere divina cand rasfoiesti o carte cu datul pe scroll al unui mouse. Sincer, Christian este pentru mine pe primul loc. Pentru unele fete ar insemna un defect imens ca el sa fie atat de sincer. Pentru mine, nu inseamna decat mai multa compasiune. Dimtri… este Dimitri. Traind prin prespectiva lui Rose, n-ai cum sa nu te indragostesti de Dimtri. Adrian este … o tentatie majora. Dar stau si ma gandesc cat de grijuliu a fost cu Rose in aproape prima lor seara. In schimb Dimtri nu i-a pus multe semne de intrebare. Si nici Rose nu dorea sa-si puna. N-am citit foarte multe carti fanstasy-romance (sau cum s-or numi mai concret toate acestea), dar pana acum aceasta este o carte care s-a jucat cu emotiile mele.
Totusi, nu stiu de ce, mi-as fi dor ca la final, ultima propozitie din volumul 6, sa fie ceva gen:
“Oh. Mai tineti minte cand ziceam de infertilitatea dintre dhampiri? Nu mai e valabila.”
Dar aceasta fraza inserandu-se aici ar fi insemnat un final total pentru aceasta serie. Si asta nu vreau. Nu m-am apucat inca sa citesc din seria Bloodlines pentru ca si acum sunt deja debusolata. Parca am vazut un film de 2 ore si ravnesc dupa partea a 2-a. Ah, pana atunci, ma linistesc stiind ca toate conceptiile mele asupra tuturor aceste relatiile ciudate, va fi pana la urma una buna.
Si care ma mangaie mult la inimioara.
Ignorati lipsa “i”-urilor, repetetia si aceea cacofonie care, cu tot cu serpuielile mele, vizibila.
Nici o grija, si eu cand scriu mult si entuziasmat mai gresesc cate ceva. De cele mai multe ori ma gandesc la doua formulari si ce pun pe foaie e o combinatie a acestora din care nu se intelege nimic :)) Plus ca daca incerc sa corectez un text imediat dupa ce l-am scris, nu sesizez nici o greseala, tocmai pentru ca inca am prea proaspat in minte ceea ce intentionam de fapt sa spun si nu observ daca ceea ce am scris coincide exact cu ceea ce am gandit.
Buna Alexandra, multumesc pentru vizita! 😀
Eu am fost team Adrian, pentru ca Dimitri mi s-a parut parca prea..perfect! Era prea bun in orice situatie, nu aveai nimic ce sa ii reprosezi. Adrian in schimb e o provocare, are o parte intunecata ce te intriga, e mai imprevizibil, mai interesant. Si nu cred ca tine neaparat de efectele spiritului! Insa sunt constienta ca Dimitri era mai potrivit pentru Rose, pentru ca sunt destul de diferiti cat sa se echilibreze unul pe celalalt. Cu Adrian, cred ca ar fi fost un haos mereu 🙂
Inca nu as baga mana in foc ca Jill, Eddie, Adrian si Sidney vor avea si ei parte de un happy end. In AV, clar nu il au, iar seria Bloodlines va avea 6 volume, din care sunt scrise pana acum doar 2. Deci se mai pot intampla muulte de tot pana la final.
Si la mine personajul masculin preferat a fost Christian. Din toate cartile seriei, scena mea preferata ramane cea de la finalul volumului 3, cand el si Rose decid sa lupte impreuna. Am citit si recitit paginile alea de nu stiu cate ori, nu imi mai venea sa trec mai departe! Mi-a placut enorm de el!
Sincer, cred ca e grozav ca ai citit multe romane clasice. Intr-adevar, exista si romane contemporane foarte bune, la fel cum exista si carti vechi la fel de bune si exista si volume..slabe, in ambele categorii. De asta e bine sa le incerci pe toate. La noi genul fantasy a inceput sa ia amploare cam de prin 2009 daca nu ma insel, dupa ce s-a vazut succesul seriei Twilight. Asa ca pana atunci, vreo 15 ani si eu am citit clasici (si romani si straini) si am descoperit povesti minunate. Poate de aceea am si senzatia ca un roman clasic e de obicei mai bun decat unul modern. Adica..am dat peste mult mai multe carti noi proaste in ultimii cativa ani decat am dat in toata copilaria si adolescenta cand citeam povesti scrise acum zeci sau sute de ani. Poate de aceea tind sa am parerea asta. Intr-adevar, in ultimul timp am citit mai mult fantasy, yound adult, paranormal sau distopii, dar asta este pentru ca am marcat deja pe lista multe romane vechi. Daca nu as fi facut-o, as fi incercat sa imi iau revansa. Inca mai exista cateva “must-read” pe care, cumva, le-am ratat, dar incerc sa imi fac timp si pentru ele. Oricum, avantajul acestor carti noi este ca au un limbaj mai accesibil, nu ai senzatia ca citesti ceva antic deci, au o actiune mai alerta si te tin in suspans de la primele pagini aproape. Si mai important este ca parca incurajeaza totusi lectura in cazul adolescentilor. Adica..cei mai multi tineri care nu sunt pasionati de lectura ar da probabil mai multe sanse unei povesti de genul AV sau Twilight sau orice altceva publicat in ultima vreme fata de.. Morometii sa zicem. Deci..avantaje si dezavantaje gasesti de obicei in orice situatie 🙂
EU la calculator nu prea am stare sa citesc de obicei. Inainte sa imi iau kindle, citeam de pe telefon. Asa ca daca ai un smartphone cu ecran destul de mare, poti cauta niste aplicatii cu interfata prietenoasa, sa iti descarci cartile de pe Scribd si sa le pui pe telefon. Eu m-am obisnuit deja cu e-book-urile, asa ca nu ma mai deranjeaza ca dau click sau apas pe un buton in loc sa dau pagina 😀 In plus, e si chestia ca o multime de carti interesante inca nu au fost traduse in romana, asa ca citind e-book-uri ai deja o gama mult mai larga de romane din care sa alegi. Si nu mai spun de seriile la care trebuie sa astepti cate un an pana sa apara si la noi continuarile!
*Acestor relatii ………………….
Este seria pe care am recitit-o de cele mai multe ori…poate de prea multe ori! :))). O serie grozava , o serie de suflet, o serie cu personaje care m-au insotit peste tot si cu care am trait intens fiecare moment. Daaaa! Astept seria asta si-n cinematografe si f mult n-o sa am de asteptat…2014 prima parte. N-o ratati!
Ah, abia asteeept filmul! Sunt destul de multumita de actorii alesi pana acum. Tie cum ti se par?
Of, eu vad ca in loc sa scada, lista mea de lecturi pe care vreau sa le citesc nu face decat sa creasca continuu. Bine, pe de alta parte, in afara de Harry Potter, nu sunt sigura daca am mai recitit vreodata ceva.. Chiar si in anii cand citeam doar clasici (pentru ca nici nu prea gaseam altceva in biblioteca alor mei si in cea publica) tot nu epuizam cartile care intrau in lista de “to read” 😀
Roxtao, nu pot inca sa ma pronunt in privinta alegerii actorilor pt minunata serie…nu e drept 🙂 Si cred ca simtiti ca mine…noi ne-am creionat personajele asa bine incat e aproape “periculos” daca nu se ridica bietii copii la nivelul asteptarilor noastre. Oricum ei sunt in perioada de “antrenament” si transformare. Am inteles ca sunt bagati pe mult sport, arte martiale, etc. Asta nu face decat sa ma bucure. Staff-ul e istet. Echipa stie ce atarna pe umerii lor. Mi-a placut faptul ca au tinut legatura cu fanii si ca au ascultat si dorintele lor. Fenomenul e unul f mare si e de speculat. Abia astept! Intre timp vreau sa merg la “the host” pt ca ideea cartii mi-a placut mult.
🙂 Tocmai pentru ca in mod normal imi imaginez personajele intr-un fel si actorii ales sunt foarte diferiti, de data aceasta am fost surprinsa in mod placut. Bine, e imposibil sa arate exact asa cum ii vedeam, insa parca sunt alesi cu mai multa atentie la detalii. Abia astept sa inceapa sa se filmeze si sa ii vedem si in actiune! Nu stiam ca au inceput deja antrenamente. Banuiesc ca va iesi foarte ok filmul. Exact cum ai spus si tu, se stie ca lumea asteapta de atata timp o ecranizare, asa ca acum cand in sfarsit va avea loc, trebuie sa fie cat mai aproape de ideal 😀
Si mie mi-a placut The host, mi s-a parut mult mai buna decat seria Twilight. Dar apropo… eu am ramas cu impresia ca era un stand alone. De curand am aflat ca va fi de fapt tot serie. E drept ca am si citit-o acum cativa ani (inainte sa descopar GoodReads ^_^) si poate nu mai tin minte bine. Tu cand ai citit-o?
Roxtao, “the host” e citita cam de cand a aparut. Da, mult mai buna ca seria Twilight. Si asa stiam si eu despre ea…stand alone. Sper in acest weekend sa ajung sa vad filmul. Probabil vor trage cat vor putea de subiect 🙂 O sa povestesc.
Si uitasem ce era mai important…apropos de serii bune/geniale chiar: Circul Damnatilor – Laurell K. Hamilton ( sunt multe, e drept, dar tari…hardcore :))) ) Le-a avut la preturi bune ed Tritonic.
Stiiiiiu, imi place tare mult seria asta! Mi se pare ca vampirii ei seamana cel mai mult cu cei ai autoarei Anne Rice – care raman probabil modelul de vampir ideal din punctul meu de vedere. Pacat ca seria a cam fost abandonata. Afara s-a ajuns la peste 20 de volume daca nu ma insel si are mare succes. La noi in schimb…
Ma frustreaza groaznic faptul ca o multime de serii bune nu sunt promovate mai deloc si implicit nu sunt nici vandute. Iar apoi editurile intrerup publicarea spunand ca nu prinde la public! Avand in vedere ca incep usor usor sa fie publicate si carti paranormal pentru adulti (care pana acum lipseau de pe piata de la noi), chiar sper ca Leda sa preia si seria aceasta de la Tritonic, mai ales ca au preluat si Femei din cealalta lume..
Ha, deci nu ma inselam! 😀 Probabil cand s-a terminat si cu filmele Twilight s-or fi hotarat sa transforme The host in trilogie, ca sa continue sa scoata bani :)) Oricum, e buna cartea, mi-a placut, asa ca daca va fi continuata in acelasi stil, cu atat mai bine! Dap, astept impresiile 😀
Buna:)
Am si eu o rugaminte mare la tine.Am imprumutat toate volumele in afara de ultimul de la biblioteca,iar pe acesta chiar nu il pot gasi.Cred ca l-a luat altcineva,probabil mai dureaza pana il returneaza..si cum e o biblioteca putin cam micuta nu am mai gasit altul.Problema este ca nu mai am rabdare si trebuie neaparat sa pun mana pe ultimul volum.Am reusit intr-un final sa il descarc de aici :http://fisierulmeu.ro/31GD6Q1ED6SN/128919473-Academia-Vampirilor-6-pdf.html
Te poti uita tu la inceput si la final sa imi spui daca este intreg?Eu nu pot sa imi dau seama pentru ca ar fi trebuit sa aiba 5 sute si ceva de pagini,iar aici sunt mai multe.Acum imi pare rau ca nu le-am cumparat,dar pentru ultimul volum zic ca nu prea se mai merita,mai ales ca nu am obiceiul sa reiau inca odata vreo serie.Aceasta a fost favorita mea si as aprecia tare mult daca ai putea sa-mi zici daca este ok si o pot citi in format e-book,chiar am ajuns la capatul rabdarii:)).
P.S.:Foarte buna recenzia ta,ca si celelalte,vreau sa zic ca inainte de a incepe un nou volum mai intai treceam pe la tine sa vad ce parere ai.Mie cel mai mult mi-a placut volumul 3 cred,dar egaleaza intr-un fel cu 4.Nici 5 nu a fost lipsit de actiune,dar parca nu a avut acel ceva,a dat exact ceea la ce se astepta toata lumea,si toata povestea cu Dimitri..mi-a parut umpic fortata.Acum cine stie,poate 6 va fi intr-adevar cel mai bun.Cat despre seria Blodliness,ce zici,merita citita?:)
Buna Ali,
Scuze, comentariul tau a intrat in Spam, acum l-am vazut abia. Verific diseara si iti spun.
Eu sunt la zi cu Bloodlines. Ce sa zic… parca nu are aceeasi magie ca AV, dar nici nu imi displace. Si partea buna e ca parca fiecare volum e mai bun decat anteriorul. Cel putin, mie asa mi s-a parut, mi-au placut tot mai mult pe masura ce am avansat cu lectura. Acum abia astept urmatoarea carte din serie sa vad ce se va intampla 😀
Buna.
Au fost super interesant cartile dar as fi vrut sa nu se termine .De cate ori citeam aveam impresia ca sunt acolo ,in catre, si totusi e bine ca am mai scos nasul din carti.