Tag: rezumat carti

Disponibil la: Libris

Colectia: Literatura Universala

Traducerea: Petre Solomon

Numar pagini: 192

Sinopsis:

Fahrenheit 451 face parte din aceeasi familie cu romanele 1984 al lui George Orwell si Povestea cameristei al lui Margaret Atwood. Toate trei atrag atentia asupra pericolului reprezentat de un sistem totalitar. 

In plus, distopia creata de Bradbury evidentiaza efectul pe care il au evolutia tehnologica, societatea de consum si televiziunea asupra lumii moderne. Iar arderea cartilor este o metafora a pierderii identitatii omului.
Pentru multi, (re)citirea romanului va fi o surpriza. Iar intelesul pe care elementele din viata noastra de zi cu zi il vor da unor secvente considerate, pana in urma cu cativa ani, doar elemente de recuzita va fi adevarata revelatie a acestei capodopere a literaturii secolului XX.

In 2013 s-au implinesc 60 de ani de la aparitia editiei originale si 50 de ani de la aparitia primei editii in limba romana.
„Pentru ca Fahrenheit 451 este unul dintre marile romane ale lumii, iar acolo, la varf, nu mai exista granite intre gen si mainstream.” – Michael Haulica

Parerea mea:

In 1953 a fost scrisa aceasta carte. Mai mult de jumatate din ideile expuse in ea se aplica acum in realitate. Nu, inca nu construim case din materiale rezistente la foc, inca nu rezolvam probleme medicale grave in 15 minute, inca nu putem conduce cu 300 km/ora pe cele mai mici stradute din oras. Si pompierii inca mai sting incendii in loc sa dea foc la carti. Dar mentalitatea oamenilor si cultura din secolul acesta se apropie infiorator de mult de viitorul descris de Ray Bradbury.

Paine si circ – asta isi imagina autorul si cu asta suntem hraniti in prezent: televizorul care e cel mai apropiat prieten, spectacole scurte si triviale care iti capteaza toata atentia, jocuri si distractii continue ce nu iti mai lasa timp sa gandesti, concursuri in care trebuie sa retii mii de informatii lipsite de importanta, urechi acoperite de casti micute a caror muzica iti tine creierul in permanenta ocupat, creand totodata o bariera intre tine si ceilalti, filme, emisiuni, reclame recitate ca niste imnuri, lipsa legaturilor reale, profunde, dintre oameni, redirectionarea atentiei de la lucrurile importante, fericire falsa, permanenta si superficiala. Gandirea nu isi mai are loc in societate, iar cartile sunt ultimul instrument care ar mai fi putut impiedica prabusirea culturii, asa ca trebuie distruse. Insa si sfarsitul lor a provenit tot din prea mult: prea multe carti lipsite de valoare, apoi prea scurte, concentrand doar esenta, pentru ca mai tarziu acest trend sa cuprinda si romanele clasice, care initial nu se incadrau: volumele au fost reeditate in variante mai scurte si mai simple, apoi doar povestite in cateva pagini, pentru ca mai apoi sa ajunga numai cateva cuvinte pentru a le rezuma. Iar in final, nu numai ca a fost nevoie de ele, ci au devenit o amenintare. Iar arderea lor este simbolul faptului ca fac rau societatii, distrugand acea fericire continua, oprind oamenii de la sirul continuu de nimicuri cu care sunt asaltati si determinandu-i sa reflecteze si sa isi puna intrebari.

La fel ca in majoritatea distopiilor clasice pe care le-am citit pana acum, in Fahrenheit 451, atentia se concentreaza asupra protagonistului si asupra micului sau univers. Guy Montag este un pompier obisnuit: arde carti. In acea societate superficiala in care traieste, mai exista inca un numar mic de oameni ce pastreaza carti, impotriva legii. Iar pompierii ii detecteaza si sunt trimisi sa distruga acele relicve ale trecutului. Intalnirea dintre Montag si Clarisse, o adolescenta ce nu se incadreaza in tiparele obisnuite ale societatii incepe sa rastoarne treptat intreaga mentalitate a protagonistului. Dupa o scurta perioada, fata dispare, insa gandurile haotice ale lui Montag raman si incep sa dea roade.

Descoperim relatia rece cu sotia sa, care a devenit aproape o straina, le observam pe prietenele acesteia, la fel de oarbe ca si ea la ceea ce se intampla, ii cunoastem colegii de munca si in special pe Capitanul Beatty, superiorul protagonistului, care va deveni intruchiparea sistemului decis sa il readuca pe Montag “pe calea cea buna”, iar apoi cunoastem si micul grup de oameni care il vor ajuta sa se revolte impotriva societatii in care traieste. Dar in primul rand, suntem martori la evolutia lui Montag, vedem cum se transforma acesta dintr-un robotel cu mintea goala tipic lumii sale intr-un rebel dispus sa isi dea viata pentru a schimba cat de putin aceasta societate atat de gresita. Romanul are parti cu actiune mai lenta, mai ales la inceput, in care tot ce conteaza este transformarea protagonistului, apoi continua intr-un ritm din ce in ce mai accelerat, pe masura ce noul Montag iese la iveala din pielea celui vechi.

De-a dreptul fascinante mi s-au parut dialogurile lui Montag cu Capitanul Beatty. Descriu atat de bine modul in care s-a schimbat societatea si prezinta un sistem de distrugere a gandirii atat de bine pus la punct incat este imposibil sa nu faci o comparatie cu lumea reala si sa nu te intrebi cum este posibil ca o carte scrisa cu 60 ani in urma sa creioneze atat de fidel lumea din prezent. Mai ales ca spre deosebire de alte distopii, in Fahrenheit 451 nu dam peste un sistem totalitar, nu vedem oameni terorizati de guvern, iar interzicerea si arderea cartilor sunt singurele actiuni de forta pe care oamenii legii le intreprind. In rest, intreaga involutie a populatiei a fost determinata chiar de catre oamenii de rand. Evident, sistemul a influentat, sprijinit si incurajat aceasta decadere, insa oamenii sunt cei care pana la urma, au permis acest lucru, care nu s-au impotrivit, care au imbratisat lipsa de cultura, de progres, care au acceptat cu zambetul pe buze superficialitatea, prostia, ingroparea constiintei si a gandirii. Micutele grupuri de oameni care s-au eliberat de aceasta societate, evadand in salbaticie si sperand inca la o renastere a vechii lumi nu ar avea nici o sansa sa schimbe ceva singuri. Iar daca la final pot sa viseze cu adevarat la o schimbare, acest lucru nu li se datoreaza lor, ci chiar lumii pe care vor sa o schimbe. Pentru ca procesul de autodistrugere in care aceasta s-a antrenat o aduce acum intr-un punct critic, favorabil unei renasteri din propria cenusa.

Multumesc Libris – librarie online, pentru sansa de a citi acest roman. Imi doream de multa vreme sa il parcurg si a reusit sa imi intreaca toate asteptarile. Il puteti comanda in romana in lista de carti online sau daca doriti, il gasiti si in categoria de carti in engleza.

Bile albe:

Imaginatia autorului l-a condus pe acesta la crearea unei lumi care se aseamana extrem de mult cu cea in care traim astazi. Cred ca dintre toate distopiile pe care le-am citit, Fahrenheit 451 se apropie cel mai mult de realitatea noastra din prezent.

Bile negre:

Ceea ce conduce la “vanatoarea” atat de rapida a lui Montag sunt chiar propriile actiuni ale acestuia. Valul de ganduri haotice il determina sa se comporte nechibzuit, insa tinand cont ca tocmai se eliberase de acea presiune, descoperind un om dispus sa il ajute, ar fi trebuit sa fie capabil sa isi controleze actiunile in fata unor persoane pe care era evident ca nu are nici o sansa sa le schimbe si mai mult, care urmau sa il reclame cu siguranta.