Disponibil la: Editura TREI
Colectia: Young Fiction Connection
Traducerea: Sigrid Crasnean
Numar pagini: 232
Sinopsis:
Un thriller pentru adolescenti. Un succes international. Citeste primul volum al trilogiei Alba-ca-Zapada!
E cea mai grea iarna din ultimii ani; strazile din Tampere, Finlanda, sunt inghetate si acoperite de zapada. Si nimic nu contrasteaza mai tare cu albul zapezii decat sangele.
Lumikki Andersson, o adolescenta in varsta de 17 ani, locuieste singura si urmeaza cursurile unui liceu de arte. Si-a facut o regula din a nu se implica in lucruri ce nu o privesc. Totusi, aceasta regula este pusa la incercare in ziua in care Lumikki gaseste bancnote patate de sange in camera obscura a liceului. Dandu-si seama ca trei elevi de la liceul sau au un amestec in acest incident, Lumikki se trezeste prinsa in hatisul unei afaceri internationale cu droguri. Viata ii este pusa in pericol.
Acum si adolescentii au o Lisbeth Salander a lor!
Parerea mea:
Cred ca nimeni nu poate nega talentul autorilor nordici de a crea suspans si de a-si prinde cititorii in mrejele povestilor pe care le scriu. Salla Simukka nu face exceptie, desi romanul ei, Rosu ca sangele este unul pentru adolescenti, iesind deci din tiparele literaturii politiste scandinave cu care suntem obisnuiti.
Mi s-a parut foarte interesant mixul pe care il foloseste autoarea: pe de-o parte, utilizeaza elemente des intalnite in literatura de suspans nordica, insa pe de alta parte, traseaza o linie clara ce o diferentiaza de aceasta. Gandindu-ma la mai multe aspecte ale povestii, imi dau seama ca sunt tentata sa spun acelasi lucru despre fiecare: ca intr-un fel, seamana cu alte romane scrise de autori scandinavi dar ca in acelasi timp, parca sunt totusi foarte diferite. Sa o luam pe rand. In general, acest tip de literatura nu ma captiveaza total de la primele 2-3 capitole, desi elementul care declanseaza actiunea este prezentat inca de la inceput. La fel s-a intamplat si in cazul de fata. Dar totodata, faptul ca in aceasta carte personajele centrale sunt niste adolescenti, mi-a trezit interesul mai mult ca de obicei. Iar odata ce atentia mi-a fost acaparata, nu am mai lasat cartea din mana si nu am realizat cand au trecut orele pana cand am ajuns la ultima pagina. O alta dovada a acestui aspect ingenios legat de amestecul de elemente originale cu altele tipice este insasi protagonista. Daca de obicei dam peste politisti, detectivi, avocati sau ziaristi care investigheaza anumite cazuri, de data aceasta avem de-a face cu o eroina aflata inca la liceu, care ajunge sa fie prinsa intr-un complot fara sa vrea. Personaj cum nu se poate mai diferit asadar fata de gama de protagonisti preferati de obicei in acest gen literar. Insa in mod surprinzator, am regasit trasaturile eroilor din alte povesti in personalitatea lui Lumikki Andersson. La fel ca majoritatea acestor protagonisti clasici, eroina Sallei Simukka este o fire singuratica, misterioasa, destul de sarcastica si distanta. Cu o inteligenta peste medie, cu abilitati uimitoare de camuflare, de adaptare la situatii noi si de infruntare a primejdiilor (castigate insa in circumstante nu foarte fericite), Lumikki reuseste sa descurce itele unui mister mult mai complex decat se banuia la inceput. Ceea ce sta totusi la baza personalitatii protagonistei este o drama, asa cum se intampla adesea in cazul personajelor care investigheaza cazurile suspecte cu atat de mult succes. Daca pana acum eram obisnuiti cu drame ce tineau de familii destramate, crime in cadrul familiilor, pierderea vreunui coleg intr-o infruntare cu raufacatorii sau alte lucruri similare, de data aceasta descoperim ca ceea ce a modelat caracterul eroinei este un sir lung de ani traiti sub spectrul terorii.
Mi-a placut modul in care se imbina povestea unor adolescenti rasfatati cu aspectele intunecate ale societatii si cum protagonista reuseste sa faca trecerea dintr-o zona in alta atat de subtil. Autoarea ilustreaza cu abilitate atat scenele din viata de zi cu zi a liceenilor, cat si tablourile din lumea drogurilor, a traficantilor, a criminalilor, a politistilor corupti, etc. In plus, impleteste firele narative din trecut si prezent si mentine astfel un ritm alert, oferind cititorului flash-uri din trecutul personajelor si pastrand pana spre final nu doar un singur mister, ci mai multe taine ce trebuie descoperite. Am fost surprinsa de asemenea de realismul cu care au fost construite personajele secundare, adica cei trei adolescenti implicati in acelasi complot in care se trezeste si Lumikki . Desi la prima vedere pot parea cliseice, personaje-tip ce nu au cum sa iti rezerve vreo surpriza, in scurt timp incep sa ti se dezvaluie intr-un mod diferit, facandu-te sa intelegi ca invelisul acela cliseic nu era decat o masca, iar ceea ce se ascunde sub ea e diferit.
Rosu ca sangele este una dintre acele carti capabile sa cucereasca in egala masura publicul tanar ca si pe cel adult. Are toate elementele unui thriller bun, insa majoritatea scenelor sunt mai soft decat in alte romane similare, mai putin sangeroase sau socante. Romance-ul isi face simtita prezenta vag, insa intr-o maniera originala, deloc siropoasa si total iesita din tipare. Povestea contine destul de multe elemente atractive pentru ca adolescentii sa fie captivati de ea, iar intriga este indeajuns de inteligent construita incat sa provoace si un cititor adult, iubitor de literatura politista, suspans si rasturnari de situatie neasteptate.
Multumesc Editurii TREI pentru sansa de a citi acest roman.
Bile albe:
Atmosfera tipica literaturii nordice, un fir narativ surprinzator si o tensiune continua, care te face din ce in ce mai curios sa descoperi adevarurile ascunse, pe masura ce avansezi cu lectura.
Bile negre:
Desi surprinzatoare dintr-un anumit punct de vedere, identitatea Ursului Polar mi s-a parut ca nu a avut totusi efectul spectaculos pe care il anticipam. Imi imaginam ca va fi cineva cunoscut si probabil din acest motiv am fost vag dezamagita ca nu am aflat prea multe de fapt, in ciuda dezvaluirilor facute cu privire la acest personaj.
Alte recenzii care te-ar putea interesa:
Fete stralucitoare – Lauren Beukes Angelologia (seria Angelologia, volumul 1) – Danielle Trussoni |
Si mie mi-a placut cartea si sunt curioasa cum va continua seria.
Si eu! 😀 Mai ales ca am vazut din descrierile de pe net ca nu au prea mare legatura volumele intre ele.
Sper totusi sa aflam mai multe lucruri despre Lumikki, despre trecutul ei.
Daa, asta da. Chiar imi faceam griji la un moment dat ca ma apropiam de final si inca nu aflasem ce i s-a intamplat in copilarie si a marcat-o asa. Ma temeam sa nu pastreze misterul pana in volumul urmator! 🙂
Mi-a placut aspectul asta, a facut cartea mai originala. Asa ca acum chiar imi doresc sa citesc urmatoarele volume.
Sa speram ca vor ajunge repede si la noi 😀
Da, asta cam asa e…Asteptam ce sa facem.
Numai de la titlu am stiut ca trebuie sa o citesc!!!!! nici nu am citit recenzia :))
:)) vezi ca s-ar putea sa te induca un pic in eroare, ca e de fapt thriller
never mind:)) stai ca citesc si recenzia acum 😀
pai da…thriller, ma si gandeam…si autor nordic
Ah, pe mine prima data titlul ma dusese cu gandul la cu totul altceva. De asta ti-am zis sa nu te pacalesti gandindu-te la un fantasy ceva 🙂
Bine..recunosc 😀
:))
Mie mi-a placut foarte mult cartea. Pana la momentul cand am citit-o (noiembrie 2013) era cea mai buna carte din degasa de lectura din 2013. Si ca sa dau putin din casa cu ce am pescuit de la autoare la Gaudeamus – in urmatoarea carte, care o sa aiba actiunea in Praga (yeey!), o sa aflam mai multe despre trecutul lui Lumikki. Ursul Polar o sa apara iar, daca tin eu bine minte, si substituie cumva, pana la un punct, rolul clasic al mamei vitrege. Oricum abia astept restul cartilor din serie!
😀 Da, da, si mie! Cred ca am inceput-o intr-o dimineata pe drum spre serviciu si seara, cand am ajuns acasa, am zis ca mai citesc numai un pic. Ca apoi sa matrezesc dupa vreo 2-3 ore ca era gata! :))
Super, multumesc pentru informatii! Abia astept sa vad ce o sa se intample mai departe! Nu ma gandeam ca o sa mai apara Ursul Polar, tocmai pt ca in descrierile pe care le-am gasit pe net, parea ca volumele urmatoare au povesti diferite, fara legatura cu aceasta.
eu sunt off topic acum pentru că am decis să renunţ la blog motiv pentru care vreau să iti urez succes în continuare, cât mai multe articole frumoase şi vreau să iti multumesc pentru tot cu drag krisszu.
Nuu! De ce sa faci asta?? 😦
Macar nu il sterge, doar seteaza-l pe privat sau lasa-l asa, “abandonat pe perioada nedeterminata”, dar ar fi mare pacat sa pierzi tot ce ai scris pana acum…
nu stiu m-am trezit şi am simtit că nu ma defineşte, trec aşa printr-un vulcan de trăiri. Dar ,mai am adresa de pe blogspot poate voi face un alt blog, dar nu acum.
Eu zic sa il pui la pastrare pe acesta, pentru ca sunt sanse mari sa iti para rau daca il stergi. Il poti face privat sau uita de el pana cand o sa doresti sa te reintorci. Serios, chiar e pacat sa stergi tot, mai ales ca e o decizie atat de brusca… Oricum, indiferent de ce decizi, daca ai nevoie de orice vreodata, aici ma gasesti 🙂 Sper sa treci usor de perioada asta care pare a nu fi foarte placuta.. Te pup!
Ps, îti trimit cerere pe goodreads.Mi-am schimbat contul ieri, uitasem parola. Şi aşa voi mai vedea activitatea literara.
Ok 🙂 Plec acum de la birou, dau maine dimineata accept. :*
OK NUMAI BINE SI MYU.