Disponibil la: Editura TREI
Colectia: Eroscop
Traducerea: Cristina Jinga
Numar pagini: 288
Sinopsis:
Ticalosul seducator descrie cu senzualitate si umor tensiunea erotica dintre un barbat si o femeie a caror rivalitate se transforma intr-o atractie de nestavilit.
Inteligenta, ambitioasa si la un pas de absolvirea unui MBA, stagiara Chloe Mills are o singura problema: seful ei, Bennett Ryan. Exigent, fara scrupule si aparent lipsit de orice consideratie pentru munca subordonatilor, acesta este insa un barbat irezistibil. Un “ticalos seducator”, cum este numit pe ascuns in firma al carei director executiv este. Desi nu a fost niciodata adeptul unei relatii la serviciu, asistenta sa Chloe e atat de fermecatoare, incat Bennett devine din ce in ce mai tentat sa incalce regulile. La ce anume trebuie sa renunte cei doi pentru a se avea unul pe celalalt?
Disponibil initial online cu titlul The Office– ajungand la un numar de peste doua milioane de cititori pe site-urile fanfiction – romanul Ticalosul seducator este primul din seria omonima, fiind in curs de ecranizare.
Christina Lauren este pseudonimul literar al autoarelor Christina Hobbs si Lauren Billings, care au devenit celebre cu seria Beautiful Bastard, incadrata in categoria adult fiction. Christina Lauren a initiat o noua serie, Wild Seasons, odata cu lansarea romanului Sweet Filthy Boy, aparut in luna mai 2014.
Parerea mea:
Citind primul capitol al romanului Ticalosul seducator, eram pregatita sa il cataloghez din start ca pe o alta versiune prea putin diferita a celebrei serii 50 Shades care a dat nastere deja unui adevarat trend. Dar apoi, a inceput capitolul al doilea si am descoperit cu surprindere ca pentru prima data, avem si punctul de vedere al „Fat Frumosului” modern si nu doar al protagonistei. Mai mult, deodata, cartea devenise extrem de amuzanta. Dupa doar cateva randuri, aveam deja un zambet larg intins pe fata. Si la cum se anuntau lucrurile, nici nu urma sa mi se stearga prea curand.
Desi initial poti avea impresia ca este vorba despre tipica atractie fulgeratoare, pe masura ce citesti descoperi de fapt ca in spatele gesturilor aparent nesabuite ale protagonistilor, se afla luni intregi in care acestia au incercat sa isi nege emotiile. Asa ca povestea devine ceva mai plauzibila decat altele de acelasi gen. In plus, autoarele (Christina Lauren este pseudonimul literar al autoarelor Christina Hobbs si Lauren Billings) nu neglijeaza deloc aspectele mai putin romantice ale vietii personajelor. Le intalnim asadar la munca, descoperim detalii legate de cariera acestora, efortul necesar pentru a ajunge in varf, temerile si ambitiile referitoare la drumul lor. Faptul ca intre protagonisti este o relatie directa de subordonare la job nu este doar un prilej pentru scene erotice la birou ci mai degraba un mod de a oferi profunzime portretelor personajelor.
Ceea ce mi-a placut mult este nivelul relativ egal pe care autoarele au pozitionat protagonistii. Nu ma refer neaparat la cariera, unde Bennett este seful lui Chloe, ci la felul in care cei doi sunt construiti. Temperamentul amandurora este exploziv, Chloe nu ezita nici o clipa sa ii dea replica lui Bennett atunci cand acesta intrece masura si in general, Chloe reuseste sa para exact la fel de scorpie pe cat este Bennett de ticalos. Nu mai avem deci genul de relatie in care el, barbatul experimentat o domina pe ea, fata naiva, ci una in care rolurile se schimba in permanenta. In plus, tinand cont de faptul ca evenimentele sunt narate mai des din perspectiva protagonistului decat din cea a eroinei, intalnim cu amuzament nenumerate momente in care Bennett este de-a dreptul ingrozit de atitudinile lui Chloe sau de modul in care se asteapta ca aceasta sa reactioneze la diferitele vesti pe care urmeaza sa i le transmita.
Scenele de sex sunt exact atat de dese pe cat te-ai astepta deschizand o astfel de carte, insa raman in sfera normalului, fara artificii sau exagerari. Atractia dintre cei doi este indeajuns de mare pentru ca pana si cea mai banala atingere sa para mult mai erotica.
Mi-a placut mult ca se insista in mod egal pe aspecte diferite din viata protagonistilor si ca relatia nu devine tocmai centrul existentei lor. Desigur ca atentia se va indrepta in directia aceasta, insa romanul chiar este un exemplu bun in ceea ce priveste echilibrul de care este nevoie pentru ca povestea sa fie foarte credibila. Bineinteles, tot la veridicitate contribuie si faptul ca Bennett nu detine aproape orice loc in care paseste Chloe, asa cum se intampla in alte romane similare: firma la care lucreaza, cladirea in care locuieste, sala de sport, restaurantele in care intra, etc. Da, amandoi au o situatie de invidiat, insa departe de a se ajunge la penibilul intalnit in alte carti. Bennett isi datoreaza averea familiei, insa pozitia si-a castigat-o singur prin propriile eforturi iar Chloe isi asigura situatia materiala prin propria munca iar garderoba uimitoare i se datoreaza celei mai bune prietene, care lucreaza in domeniul modei 🙂 Fara avioane private, fara cumpararea a jumatate de oras si in general, fara exagerari care sa te faca sa ridici o spranceana.
Romanul a fost mult mai placut decat ma asteptam: amuzant, realist, senzual si captivant deopotriva. Multumesc Editurii TREI pentru sansa de a-l citi.
Bile albe:
Intriga veridica si personaje credibile, destul de complex creionate.
Bile negre:
Evident, exista cateva clisee de-a lungul lecturii, precum si cateva gesturi care se repeta pana in pragul ridicolului. Ce am apreciat totusi este ca spre final, autoarele au transformat acele gesturi intr-o gluma simpatica, asa ca nu ramai deloc cu o impresie neplacuta la sfarsit.
| Alte recenzii care te-ar putea interesa:
Atractia (seria Crossfire, volumul 1) – Sylvia Day Pe strada Dublin (seria Pe strada Dublin, volumul 1) – Samantha Young |
My Weekly Book 
Eu încă n-am citit-o, dar pare foarte drăguță 🙂 E prima recenzie a acestei cărți și îmi place ce citesc 🙂 Mulțumesc pentru recomandare! :*
Eu nu citisem nicio recenzie, chiar nu aveam idee despre ce e vorba, insa ma grabisem sa o judec dupa descrierea de pe spate ca pe o poveste erotica destul de superficiala si cliseica. Insa m-a surprins rapid si s-a dovedit a fi mult mai amuzanta si interesanta decat ma asteptam 🙂
Foarte frumoasa recenzia ta 🙂 Si eu vreau sa citesc in weekendul acesta Ticalosul Seducator si ma bucur ca nu o sa-mi provoace nervi si exasperare cum patesc de obicei cu volumele in genul FSoG, Crossfire sau Infernul lui Gabriel.
:)) Mai, stii ca eu sunt mai toleranta – in sensul ca uneori chiar nu observ anumite aspecte pe care apoi descopar ca tu le-ai gasit a fi super enervante :)) Deci nu te baza chiar 100% ca nu o sa ii gasesti ceva. In orice caz, chiar mi s-a parut mult mai buna decat ma asteptam. Chiar imi parea rau ca am judecat-o superficial atunci cand am citit sinopsisul :))
Chiar nu stiu ce e cu mine de un an sau doi incoace :))) Cred ca inainte nu observam lucrurile care acum ma enerveaza sau treceam peste ele mai usor. Acum, in schimb, nu pot sa-mi iau gandul de la ele. Probabil si pentru ca nu mi se pare logic sau normal ca o femeie sa-i permita sau sa-i ierte unui barbat cate lucruri (posesivitate si gelozie excesiva, abuz verbal si psihic, accese de manie, izbucniri violente fata de diverse persoane) permit si iarta aceste femei (desi, in cazul altor barbati, condamna aceleasi lucruri, in cazul eroului nu au probleme cu ele). Nu suport atitudinea asta umila pe care o au unele eroine, care nu doar ca accepta totul doar pentru ca tipul e sexy si bogat, dar se mai si invinovatesc ca l-ar fi provocat. Daca tipul e dezechilibrat, logic ca va lua drept provocare orice cuvant spus sau gest facut de biata femeie.
Sper din suflet ca Ticalosul Seducator sa fie diferit. Din recenziile citite pare mai mult un volum amuzant si vesel, nu unul dramatic si coplesitor.
:)) Poate ca ai citit multe carti din anumite genuri si incepi la un moment dat sa reactionezi la toate chestiile acestea pe care initial le ignorai doar pentru ca erai prea atrasa de poveste?
Bine, pe de alta parte, cred ca inteleg oarecum tendinta asta a autorilor de a crea astfel de personaje, pentru ca intr-o poveste cu un el si o ea, ca sa fie interesant scenariul, e nevoie de tensiune, de certuri, de neintelegeri, etc. Daca ar fi numai lapte si miere, nu ar mai citi nimeni probabil cartea aceea. Si cred ca de asta dam atat de des peste protagonisti cu comportament anormal – nu pt ca asta si-ar dori autoarele de la barbatii din viata lor, nu neaparat pentru ca asta e imaginea fat-frumos-ului modern si nu pentru ca si-ar indemna cititoarele sa aleaga sau sa caute astfel de barbati. Ci doar pentru ca niste personaje masculine fara probleme, care nu sunt posesive pana la nebunie, geloase pana la sufocare si obsedate de control probabil ca ar da nastere unor povesti nu la fel de captivante. Anyway, sa nu intelegi gresit. Pricem de ce sunt creionate astfel personajele, dar asta nu inseamna ca imi place :)) Intr-adevar, probabil ca ma deranjeaza mult mai putine lucruri decat pe tine (si aici cred ca intervine exact nr. de carti citite din genul acesta) deocamdata, insa cand se exagereaza, le remarc si eu :))
Da, sa stii ca mie Ticalosul Seducator asa mi s-a parut. Amuzanta, incitanta, fara drame si demoni ascunsi, etc. Doar doi oameni ambitiosi si muncitori carora dragostea le da viata peste cap.
Initial am vrut sa-mi cumpar si eu aceasta carte pana cand am citit “parti erotice” si am zis nu din start. M-a dus cu gandul la Fifty Shades la acele scene, and no thx. Nu sunt genul meu. Mai ales ca unele scriitoare au tendita de a exagera.
Exact la fel o catalogasem si eu citind descrierea de pe coperta a 4-a. Insa a fost diferita din multe puncte de vedere: amuzanta, vesela, realista, iti prezinta si alte aspecte din viata personajelor in afara de relatia ce se naste intre ele, etc. Iar scenele erotice desi sunt dese, sunt destul de soft. Anyway, ideea e ca daca genul acesta nu e pentru tine, nu o citi. Daca, in schimb, vrei sa incerci ceva dragut din genul acesta, insa fara sa dai peste exagerari si chestii prea hardcore, e romanul perfect. Mi s-a parut foarte echilibrat si destul de realist.
Hmm, o sa mai ma gandesc pana cand strang suficienti banuti pentru achitarea cartilor. ^^
🙂 Daca o iei, sunt curioasa sa imi lasi o parere daca ai chef.
Sigur, o sa fii prima! :))
Thank you! 😀 :*
Aaaaa, si ups! tendinta* din graba.
:)) Nici macar nu observasem pana nu ai scris acum
Nu stiu daca am citit neaparat foarte multe carti de genul acesta (am citit doar FSog, Crossfire si Infernul lui Gabriel), cred ca mai degraba toate autoarele incep sa construiasca acelasi gen de personaje, fie ca e vorba de volume contemporane, romance, young adult sau paranormal romance. Cu toate defectele lor, aceste volume sunt destul de captivante, daca nu m-ar enerva la culme ar fi chiar o lectura placuta. Din pacate pentru mine cred ca nu voi avea ocazia sa citesc un volum, de genul acesta, ale carui personaje sa nu ma faca sa ma urc pe pereti :)))
Sunt de acord cu faptul ca e nevoie de drama si de tensiune, dar personajele masculine nu sunt doar excesiv de posesive, geloase si dominate, ci sunt abuzive. Comportamentul asta dezechilibrat, izbucnirile violente, schimbarile bruste de atitudine, modul in care oscileaza de la buna dispozitie la furie de la o simpla replica a protagonistei, ma face sa cred ca sunt instabili psihic. In plus nici ele nu par mai normale avand o atitudine permisiva fata de comportamentul lor si chiar gasindu-le scuze. Ma exaspereaza cand un personaj masculin secundar, care are un comportament identic cu al protagonistului, e pus de autoare in rolul baiatului rau, in timp ce protagonistul e ridicat in slavi pentru acelasi tip de abuz emotional si verbal. Singura diferenta e ca respectivul personaj ori nu are contul bancar ca al protagonistului, ori e un fost iubit al eroinei, ori incearca sa o cucereasca pe aceasta si e rivalul protagonistului. Ar fi mai usor sa ni-i prezinte in antiteza daca nu ar fi la fel de rai amandoi.
Uh, nu esti singura.. dupa ce am citit ‘Fluturi’ genul asta de personaje feminine care se lasa calcate in picioare in numele “iubirii” , batute, injurate neluand niciun pic de atitudine.. desi ele se jura ca gata pun punct.. ei bine genul asta de personaje ma enerveaza cumplit, iar personajele masculine care o tin cu ‘vreau sa te fac fericita’ si fac contrariul, apoi drama, si o iau de la capat :)))))
Eu am citit cateva recenzii pentru Fluturi si in mod clar nu o sa citesc volumul asta. Cred ca ti-a fost foarte greu sa-l termini.
Eu nici nu stiu cum pot numi aceste femei ceea ce simt “iubire”. Pasiune, dorinta, obsesie, da, asta cred, dar nu e iubire (si e cu atat mai rau cu cat aceste femei sunt mature, nu adolescente care, poate, ar putea confunda atractia fizica cu dragostea). Abia il cunosc pe tip si intr-o saptamana vorbesc deja despre iubire, despre faptul ca el e cel mai special barbat din viata lor (si cel mai bun la toate), despre cum isi pierd controlul cand el e in preajma si cum nu ii pot rezista cand le atinge. Sa fim seriosi. Oricat ar fi de atragator un barbat, tot ii poti rezista. Suntem fiinte rationale in primul si-n primul rand, nu pustani de 14 ani condusi de hormoni. Cand un barbat trateaza rau o femeie, vreau sa cred ca acesta nu se uita la el si spune “eh, e bogat si frumos, ce mai conteaza ca urla la mine din nimic, ca ma umileste si ma insulta, ca nu ma respecta. ca nu-mi permite sa am prieteni sau o viata in afara relatiei cu el”. Am citit undeva ca primul semn ca un barbat e abuziv e incercarea acestuia de a te indeparta de familie, prieteni si de altii barbati (de regula prin crize de gelozie si posesivitate). Astfel, cand ar incepe sa te abuze, ai fi singura si lipsita de aparare si nici nu ai avea in jurul tau exemplul unui alt barbat care nu abuzeaza si care te-ar putea face sa-ti dai seama ca nu e normal ce se intampla.
Daca volumele astea ar avea la final un epilog realist, ar fi unul in care eroina divorteaza de “barbatul vietii ei” dupa cativa ani de abuzuri verbale si emotionale, care s-au transformat si in abuz fizic.
Mada, Andreea, asa e Fluturi? Eu tot auzisem de ea dar in general erau pareri pozitive, habar nu aveam ca e in stilul asta!
Mada, stiu ca ai dreptate, eu incercam doar sa gasesc o explicatie logica pentru copierea asta la infinit a aceluiasi model masculin. Nu-mi dau seama altfel ce motive ar avea autorii (sau mai degraba… autoarele) sa creeze genul asta de protagonisti. Oh si nu-mi aminti de faptul ca protagonistele acelea sunt adulte! I know it and I hate it! La fel ca si chestia cu virginitatea sau… aproape virginitatea. La 25 de ani! Sunt multe, multe chestii exagerate sau prea putin realiste, dar peste multe dintre ele trec exact pentru ca e literatura si nu poti cere neaparat un scenariu 100% realist. Evident ca daca as da peste o poveste veridica in totalitate, as fi super incantata :))
Oh, si am uitat sa mentionez. Cand am citit finalul comentariului tau, mi-a trecut prin minte ca exact aceea nu ar fi o incheiere realista. Pentru ca din pacate, chiar si in realitate, cazurile in care femeile abuzate au curaj sa plece, sa se rupa de acela care le-a torturat ani de zile sunt mult, mult mai rare decat cele in care femeia ramane, eventual se mai si considera vinovata ca ii starneste lui mania sau sunt de parere ca e normal ceea ce li se intampla, ca asta e, ti-o mai “iei” din cand in cand de la barbatul tau, ca trebuie sa stai sa induri pentru copii, ca si cum acestora le-ar fi mai bine cu un astfel de tata decat fara el, etc, etc. Nu stiu cum o fi la nivel mondial, insa in Romania, clar inca exista mentalitatea asta!
Pe mine deja nu ma mai surprinde nimic. Eu am senzatia ca autoarele incearca sa-si convinga cititoarele ca toate ar trebui sa fim virgine pana la 20 si ceva de ani. Ideal, din punctul lor de vedere, e sa asteptam pana intalnim un milionar, posesiv si gelos, cu grave probleme comportamentale, care sa ne mai si abuzeze. Practic, ce spun ele este ca mai bine iti pierzi virginitatea cu un tip matur (ce mai conteaza ca are iz de pedofilie toate relatia asta, cand tipul era deja la facultate in timp ce tu inca te jucai cu papusi [paranteza in paranteza :))) de ce nu au niciodata sociopatii astia relatii cu femei de varsta lor? pentru ca alea nu s-ar lasa manipulate si spalate pe creier sa creada ca e normal ce fac comportamentul asta abuziv? sau poate pentru ca femeile de varsta lor s-ar prinde ca tipul nu e cel mai bun la pat de pe planeta :)))?]) si plin de bani, decat cu un baiat de varsta ta, care munceste din greu, care nu are fonduri sa-ti ofere cadouri de firma si caruia nici nu i-ar trece prin minte sa incerce sa te controleze, sa te domine si sa te umileasca.
Da, tipii astia maturi, nesiguri si sunt plini de traume, sunt alegerea “perfecta” pentru o fata lipsita de experienta si influentabila.
Din moment ce autoarele ii ridica in slavi pe acesti barbati si nu le taxeaza comportamentul, ba chiar dau de inteles ca e absurd ca eroina sa se supere sau sa incerce sa puna punct relatiei (prin replicile bine plasate ale prietenelor sau rudelor eroinei, care culmea, in loc sa-i tina partea protagonistei, o conving sa se intoarca la iubitul abuziv) eu trag concluzia ca asta cred ele ca este normal, ca asa sunt sotii sau iubitii lor. Probabil de asta sunt suprinse si chiar indigntate cand sunt criticate si acuzate ca incurajeaza continuarea relatiilor abuzive. Doua autoare chiar si-au insultat pe facebook si pe blogul personal cititorii pentru ca si-au permis sa le critice (nu stiu daca ai citit pe Goodreads despre scandalul respectiv, dar eu fost o multime de postari ale cititorilor revoltati in urma cu ceva timp).
Nu, nu, nu stiu nimic despre asta :-O
Sincer, eu ma gandeam tocmai la varianta opusa. Ca in viata reala au niste parteneri atenti si draguti si ca isi pun in carti fanteziile – care fantezii nu ar trebui sub nici o forma sa fie confundate cu dorintele. Ceva in genul…. fanteziei cu violul. Nu mai retin daca era mai frecventa la femei sau la barbati, insa vazusem la un moment dat un documentar sau un studiu, nu mai stiu, legat de asta. Iar a avea o astfel de fantezie nu inseamna ca respectivul barbat o sa se apuce vreodata sa violeze femei pe strada si nici ca femeia care o are isi doreste sa fie violata. Mi-e foarte greu sa cred ca in realitate aceste autoare care scriu povestile acestea sau cititoarele care le citesc cu placere ar vrea sa aiba parte de astfel de barbati sau ca au deja parte de ei. Foarte, foarte greu. Probabil de aceea tot caut explicatii alternative, pentru ca ar fi extraordinar de trist sa existe cu adevarat atatea relatii construite pe modelul acesta…
Pe undeva Mada, are dreptatea ei…dar consider ca iei subiectul mult prea personal. Cartea iti ofera posibilitatea de a alege, atata timp cat lucrurile se schimba la final, nu cred ca ele, urmaresc abuzul femeii. Problema este alta copierea vorbelor, gesturilor de la o carte la alta. Pe mine nu ma deranjeaza ca personajele sunt virgine, ma deranjeaza daca nu evolueaza pe parcurs, daca nu arata nimic prin caracter. In rest este ca si cum as zice ca ma deranjeaza ca e blonda si o voiam bruneta. Nu te invata nimeni sa astepti un bogatas si sa ramai virgina, care sa te si abuzeze, Ca daca intr-o carte iti spune asa ceva, eu consider ca o face, ca tu sa faci fix invers, sa deschizi ochii. Asta nu include si ca fata e virgina, e o chestie ce depinde, e o alegere…etc, nu mai intru in amanunte.
Yup, se poate discuta la nesfarsit pe temele acestea. Pana la urma, depinde de fiecare persoana in parte cu ce ramane din carte, ce invataturi trage, cum isi modifica anumite convingeri in functie de ce citeste, etc. Pot doar sa sper ca nu e totusi nimeni care sa ajunga sa considere in viata reala ca e romantic ca iubitul sa nu o lase sa discute cu un coleg de scoala sau serviciu sau alte chestii de genul acesta de care mai dai prin cartile acestea.
Da, ar fi foarte trist. Nu ma refer la relatia pe care o au protagonistii din Ticalosul Seducator pentru ca relatia lor e chiar draguta si amuzanta (fara incercari de a domina partenerul, fara abuzuri, fara umilinte), ma refer mai mult la relatiile din volumele gen FSoG sau Infernul lui Gabriel.
Eu nu inteleg de ce si-ar dori cineva un barbat ca barbatii din aceste volume, fantezie sau nu. Daca ai un partener tandru, iubitor si care te respecta, cum sa ai fantezii despre un partener care te insulta, umileste, domina si abuzeaza? Cred ca fanteziile cu violuri se refera mai mult la dorinta respectivelor persoane de a avea parte de contacte sexuale ceva mai patimase si de a fi dominate in intimitate (nu si in alte aspecte ale relatiei de cuplu).
Chiar daca unele persoane isi doresc partidele de sex patimas, mi-e greu sa cred ca cineva si-ar putea dori un iubit sau un sot cu un comportament dominator si abuziv, care isi umileste, controleaza si raneste partenerul si care nu are legatura cu pasiunea exprimata in intimitate.
Din pacate, din recenziile pe care le citesc pe GR, se vede ca multe femei isi doresc un partener in genul lui Grey sau al lui Gabriel. Si mai trist e ca multe fete nici macar nu-si dau seama ca e ceva in neregula cu acel tip de comportament si sunt chiar surprinse cand citesc recenzii care il critica pe respectivul personaj (am vazut pana si comentarii care le reprosau autorilor recenziilor ca si-au permis sa-i critice pe protagonistii acelor volume).
Eu cred ca autoarele ar trebui sa fie foarte atente la modul in care isi creioneaza personajele pentru ca unele cititoare mai usor influentabile pot lua drept bune acele atitudini nefiresti si se pot ghida in alegerea partenerilor tocmai dupa acele caracteristici intalnite in respectivele volume. La un moment dat am citit postarea unei autoarea (referitoare la Beautiful Disaster) adresata colegelor de breasla, in care le ruga pe acestea sa nu mai promoveze acel gen de personaj si comportament drept ceva normal sau de dorit la un barbat. Unii dintre comentatori i-au dat dreptate, altii nu intelegeau la ce se refera si il aparau pe Travis. Am vazut si comentarii ale unor cititoare care spuneau ca pana sa nu citeasca o recenzie care il critica pe protagonist si care scotea in evidenta tot ce facea acesta rau, nu si-au dat seama de defectele lui.
Multe adolescente care citesc aceaste carti nu observa (probabil ca la varsta lor nici eu nu as fi observat, dar macar am avut norocul sa nu citesc genul acesta de volume aunci) abuzul si umilintele la care e supusa eroina, cat observa dovezile de iubire (indiferent cat de putine si rare sunt), cadourile scumpe oferite de protagonist, iesirile la restaurante selecte sau vacantele in tari exotice si ajung sa-si doreasca un astfel de barbat fara sa-si dea seama ca e ceva in neregula cu el din moment ce autoarea nu-i sanctioneaza comportamentul.
Scandalul cu autoarele a inceput cand o autoare a scris o postare in care ii ataca si ii jignea pe cititorii care i-au criticat cartile si personajele in recenzii si isi batea joc de acestia pentru ca au dat totusi bani pe cartile ei si ea si-a luat astfel nu stiu ce obiect scump (o masina parca). Madeline Sheehan (o alta autoare) i-a luat apararea pe GR si s-a certat cu cititorii si a fost atat de aspru criticata incat si-a sters contul de pe GR si a mai ramas doar un cont oficial al site-ului pe care sunt postate cartile ei. Acum, dupa cateva luni de la respectivul scandal, Madeline a publicat volumul 4 din seria ei cu bikeri, care a fost criticat de multi cititori, asa ca s-a pus si i-a insultat, pe facebook, pe cei care au scris recenzii negative. Bineinteles, a iesit alt scandal pe GR :)) La fel ca in cazul primei autoare, multe persoane au sters cartile ei din listele lor cu volume pe care vor sa le citeasca, i-au notat cartile deja citite cu un punct, etc. Cea mai mare nemultumire a cititorilor a fost ca aceste autoare au ales sa-i jigneasca si sa-si bata joc de ei, in loc sa le respecte dreptul de a-si spune parerea sincera, intr-o recenzie, fara sa fie atacati pentru asta.
Roxtao, da, e o telenovela ca acelea de pe acasa tv avand acelasi punct comun drama. Adica, personajul feminin indrazneste sa se intrebe, sa fie impulsiva cu ceilalti ca de ce ei ii se intampla ce ii se intampla.. paaai (si aici urmeaza aia cu iubirea imposibila de te scoate din sarite) daca tu bineinteles continui sa repeti aceasi greseala nonstop..stiind bine ca persoana aia nu e potrivita pentru tine.. e stupid si cum a spus si Mada la sfarsit urmeaza casatoria cu SPERANTA ca vor fi bine si ca se va schimba.. si dintr-o data apare alta problema..si buuf.
Ooo, ca tot e vorba de FSoG, atitudinea Anei cand era pregatita sa-si spuna punctul de vedere cu privire la relatia lor.. DAR atunci a atins-o Fat-Frumos si gata, a dat uitarii tot, doar el si ea existau pe pamant, nimic nu-i impiedica.. :))))) Cand te gandesti mai bine, fazele astea sunt de’a dreptul amuzante!
FSoG inca nu am citit-o, dar chiar o s-o fac la un moment dat, pentru ca asa am senzatia ca tot critic fara sa am o baza. Oricum, faza asta am observat-o si eu in alte carti si… ce sa zic, ma gandesc doar ca exagerarile de genul acesta sunt cele care probabil transforma povestile acestea in best-sellere…
Da, da, la acelea ma refeream si eu, pt ca Ticalosul Seducator chiar e diferita fata de acele povesti. Oricum, eu doar emit anumite ipoteze, tot incerc sa gasesc explicatii pentru fenomenul acesta atat de popular. Nu am idee ce o fi in mintea autoarelor si sincer, mi-e foarte greu sa inteleg ceea ce ai scris referitor la reactiile acelor cititori. Adica.. nu, nu, cum e posibil sa nu ti se para nimic in neregula?? :-O E socanta treaba asta. Ok, as intelege sa te lase rece poate, dar chiar sa nu le sesizezi?
O sa caut pe net numele autoarelor, sunt curioasa acum sa vad in ce mod au decurs discutiile. Oricum, cred ca autorii de genul acesta nu inteleg ca toate criticile pe care le primesc se refera la povestile lor si nu la persoanele lor, nu reusesc sa faca diferenta intre acestea si probabil de aceea se si simt atacate. Bine, eu zic ca in momentul in care publici o carte, probabil stii deja ca aceasta va fi primita ok de unii cititori si va fi de asemenea considerata ingrozitoare de catre altii. E imposibil sa fie altfel. Dar na, sunt oameni si oameni iar unii dintre ei se pare ca gandesc cu totul altfel :))
Imi pare rau ca nu mai tin minte si numele celeilalte autoare, dar sper sa gasesti articolul original unde este postat tot ce a scris ea. Daca vei cauta scandaluri in care a fost implicata Madeline Sheehan pe GR, sigur dai de el.
Am tot cautat postarea autoarei (mi-e ciuda ca nu mai tin minte cum se numea, tin minte doar ca scria volume contemporane) care le indemna pe colegele ei sa nu mai scrie carti despre personaje abuzive, dar nu am gasit-o. In schimb, am gasit o postare scrisa de Sarah Alderson, pe care am citit-o acum ceva timp, care face referire atat la personajele masculine abuzive din carti, dar si la Kanye si Chris Brown (https://www.goodreads.com/author_blog_posts/2997649-controlling-psychotic-men-the-new-hot).
Stai linistita, dau eu de ele 🙂 Multumesc mult pentru link, o sa citesc diseara postarea, dupa ce ajung acasa. Te pup! 🙂
Nu e o cartea rea.. (FSoG) dar evident, exista si cateva.. imperfectiuni.
:)) Sa vedem cand oi avea timp si de ea. Dar sunt hotarata sa o citesc, ma simt ciudat din cauza ca parca toata lumea a citit-o si numai eu nu.
Parerea mea e ca nu autoarele sunt de vina aici, ci oamenii care nu stiu sa faca diferenta dintre fictiune si realitate. Atata timp cat deschizi o carte si vezi ca scrie acolo “aceasta este o opera de fictiune”, e clar ca te poti astepta la orice, inclusiv la un astfel de comportament abuziv din partea personajului masculin, lucruri care de cele mai multe ori sunt fictiune (nu mi-o imaginez pe EL James intr-un bdsm cu sotul ei).
Nu mai e nicio noutate ca femeile (adolescente sau nu, de cele mai multe ori cu o situatie financiara precara) se dau in vant dupa milionari. E suficient sa deschidem un cancan sau un post de televiziune cu emisiuni tabloid si sa vedem tot felul de pitipoance tunate (sau nu) care apar acolo doar pentru ca si-au tras-o cu nush care milionar, tanar sau batran. Insa de un lucru nu putem fi siguri: ce se intampla in patul lor. Nu avem de unde sti ca milionarul x si pitipoanca y nu au si ei fantezii a la EL James. Asa ca… realitate, fictiune, mereu exista ceva la mijloc.
Dar, cum spuneam, trebuie sa ne gandim totusi ca autorul isi ambaleaza cartea intr-un strat protector din clipa in care pe coperta apare “Roman/A Novel”. Atunci tu poti sa ii spui vrute si nevrute, poti sa arunci cu pietre in autoare, sa faci ce vrei; autoarea vine si iti zice simplu “e o opera de fictiune”, deal with it.
Discutia asta ma duce cu gandul la parintii revoltati (the new parents, cum am auzit ca li se spune) care sunt extrem de furiosi ca nu se scot desenele animate de genul Tom si Jerry, Popeye marinarul sau celelalte desene care ne-au fermecat copilaria si care, mai nou, instiga la violenta. Atata timp cat noi am vizionat acele desene si nu am adoptat niciun comportament violent fata de animale, parinti, prieteni falsi, dusmani etc, stiind in tot acest timp ca e doar un desen/poveste, nu realitate, cred ca la fel se intampla si cu cei deschisi la minte care vor citi erotismele alea. Desigur, daca o parasuta ar citi Fifty Shades, nu ai putea avea pretentii, pentru ea cred ca ar fi ceva normal, dar daca Roxana ar citi Fifty Shades, poti sa fii sigur ca o sa trateze cartea cum le trateaza si pe celelalte: ca pe niste simple povesti.
😀 Minunata incheierea! Si la fel si paralela cu desenele, chiar nu ma gandisem la asta. Pe mine, sincer, doar Beautiful Disaster tin minte ca m-a infuriat de-a dreptul, tocmai pentru ca acel comportament obsesiv era prezentat ca fiind romantic si pentru gesturile acelea din final care mie mi s-au parut exagerate la varsta aceea (tatuajele, planurile de casatorie + copii + fericiti pana la adanci batraneti).
Altfel, cartile acestea erotice despre care vorbim acum, am gasit aspectele acestea doar agasante (mai mult din pricina faptului ca apar peste tot, iar si iar) si exagerate, insa asa cum ii spuneam si Madalinei, nu vad cum o astfel de carte ar mai putea fi la fel de antrenanta si captivanta daca nu ar contine exact actiuni sau evenimente duse la extrem.
Ah, si m-a surprins cu adevarat ce a citit Mada, ca foarte multe cititoare nici macar nu observa chestiile acestea. Eu ma gandeam ca toata lumea o face, atat ca le ignora, tocmai pe ideea ca e fictiune…
Nu mi-a placut. Consider ca dintr-o carte trebuie sa inveti ceva, Din asta nu ai ce, imi pare rau sa o spun dar pe mine nu ma incanta cu nimic. 😦
Mie mi se pare ca romanele erotice oricum nu sunt genul de carti pe care sa le citesti cu ideea ca inveti ceva din ele, ci doar pentru relaxare si amuzament. Iar dintre cartile erotice iesite in ultima perioada (majoritatea mult prea similare cu 50 Shades din cat am citit eu pana acum), Ticalosul seducator este mult mai buna, cel putin prin prisma faptului ca promoveaza modelul unei protagoniste indraznete, puternice, pe picioarele ei si egala cu partenerul sau.
Ai si tu dreptate…dar ma gandesc daca tot sunt niste carti erotice, ar putea macar sa vina cu niste sfaturi bune pentru un cuplu. Nu stiu sa fie ceva psihologic, un sfat…o chestie interesanta. Nu e nimic in schimb, parca sunt scrise de niste oameni nu prea dotati intelectual. Apreciez 50 Shades ca are putin din asta, putin, dar exista.
Cred ca s-a ajuns si cu cartile intr-un punct in care autorii nu se mai straduiesc neaparat sa aduca ceva in plus fata de ce e strict necesar sa scrie ca sa aiba profit. Ceva gen, asta cere publicul, asta ii ofer, nu are niciun rost sa ridic miza, din moment ce: 1. nu se stie daca stradania mea va avea vreun rost, va fi observata si 2. metoda veche e testata si da rezultate, de ce sa ma chinui sa fac altceva? Cred ca e valabil la mai multe genuri care au perioade din astea de boom, in care apar deodata zeci de povesti copy-paste dupa una care a avut un succes nebun, nu numai la erotic.
este o femeie,care citind un roman erotic ,sa se fi atins,voluntar sau involuntar?:)
Involuntar, nu stiu daca ai cum 🙂 Voluntar, probabil depinde de fiecare persoana in parte, pentru ca fiecare reactioneaza diferit la anumiti factori, informatii, etc.
alex, nu stiu daca vorbeai cu mine. Nu inteleg prea bine sa pot raspunde ceva concret…nu inteleg exact unde bati. As putea sa raspund ca si Rox in acest caz. 😉
Stie cineva cand apare la noi Beautiful Player? 🙂
Poate cei de la editura ar putea sa te ajute cu un raspuns daca ii intrebi pe pagina lor de FB.
Imi poti da link-ul te rog?
https://www.facebook.com/edituratrei.ro?fref=ts
Merci