Posted in Kiera Cass

The One (seria Alegerea, volumul 3) – Kiera Cass

The One (seria Alegerea, volumul 3) - Kiera CassThe One (seria Alegerea, volumul 3)

Kiera Cass

Data aparitie: 6 mai 2014

Numar pagini: 323

 

Sinopsis:

Alegerea a schimbat vietile a treizeci si cinci de fete pentru totdeauna. Iar acum, a venit timpul ca invingatoarea sa fie aleasa.

America nu a visat niciodata ca ar putea sa se apropie vreodata de coroana – sau de inima printului Maxon. Dar pe masura ce competitia se apropie de final iar amenintarile din afara palatului devin tot mai violente, America realizeaza cat de multe poate sa piarda – si cat de mult va trebui sa lupte pentru viitorul pe care si-l doreste.

De la primele pagini ale volumului Alegerea, aceasta serie a cucerit inimile cititorilor si i-a atras intr-o calatorie captivanta… Acum, in The One, Kiera Cass ofera o incheiere incantatoare si de neuitat  care ii va face pe cititori sa suspine indelung dupa acest basm emotionant din momentul in care vor intoarce ultima pagina.

Parerea mea:

Sincer, imi era teama sa ma apuc de cartea aceasta. O asteptasem de luni intregi, insa in momentul in care a aparut, parca imi venea sa aman lectura. Primul volum al seriei, Alegerea, mi-a placut extrem de mult, iar cele doua povestiri satelit de pana acum au fost si ele frumoase. Cel de-al doilea volum insa, Elita, a fost probabil una dintre cele mai dezamagitoare continuari pe care le-am citit. Asa ca in The One imi puneam sperantele sa ridice din nou povestea la nivelul initial, insa in acelasi timp, imi era parca teama sa ma mai entuziasmez prea tare.

Sincer, The One mi s-a parut undeva la mijloc: nu atat de captivant precum Alegerea, insa nici atat de slab ca Elita. Trebuie sa recunosc ca in primele zece capitole ale romanului, America mi s-a parut la fel de enervanta ca in volumul anterior. Dar apoi face in sfarsit cateva alegeri mai inspirate iar de acolo, incepe parca sa fie din nou protagonista interesanta din prima carte. Ba mai mult, la un moment dat se simte foarte pregnant ca America a evoluat, devenind mai puternica, mai inteleapta, controlandu-si firea impulsiva, infruntand cu demnitate momentele dificile si in general, avand un comportament demn de o potentiala printesa. Cu mici exceptii, desigur. Pentru ca daca nu ar mai da din cand in cand cu bata in balta nu ar mai fi America. Aspen si Maxon raman aceleasi personaje placute, evolutia lor fiind una frumos creionata, insa nu am mai simtit ca sunt cu adevarat fermecatori (mai ales Maxon), asa cum mi-i aminteam din cartile anterioare ale seriei.

Personajele secundare mi-au placut si ele mult: regina ramane unul dintre oamenii pe care iti doresti cu disperare sa ii cunosti mai bine (good news: urmeaza si o nuvela satelit din perspectiva ei!), fetele din Elita au personalitati foarte bine conturate, menajerele Americii isi dezvaluie si ele cateva secrete. Pana si personajele negative apar acum intr-o lumina noua iar granita dintre alb si negru nu mai este la fel de clara. Aici a aparut insa si unul dintre aspectele despre care inca nu am reusit inca sa imi dau seama daca imi place sau nu: transformarea unui personaj negativ intr-unul pozitiv. Schimbarea te lasa cu zambetul pe buze, insa in acelasi timp, pare fortata si scade intr-o oarecare masura realismul povestii.

Asa cum asteptam de la inceputul povestii, firele secundare sunt in sfarsit dezvoltate si aflam acum mai multe despre cele doua tabere de rebeli, iar acestea vor juca un rol mult mai important decat pana acum. Totusi, personajele nou introduse sunt prezente mult prea putin de-a lungul povestii, motivatiile parand cumva lipsite de substanta iar conflictul este tratat distant, starnindu-ti interesul, insa nereusind sa ofere o abordare si o evolutie satisfacatoare.

Romanul se incheie cu happy end si as minti daca as spune ca nu am citit ultimele pagini zambind larg. Problema este ca autoarea nu ofera solutii istete si interesante problemelor pe care ar fi trebuit sa le infrunte protagonistii. Alege in schimb o rasturnare de situatie dramatica pentru personaje, insa usurica probabil pentru ea, cea care creeaza si dezvolta cursul povestii. Lucrurile se asaza cum nu se poate mai potrivit pentru protagonisti in doar cateva randuri, apoi in doua propozitii trecem si peste sacrificiile implicite ale unor personaje importante iar dupa aceea suntem deja martori la finalul glorios si stralucitor. Fara a lupta pentru idei, fara a raspunde provocarilor, fara straduinta de a invinge obstacolele prin efort, inteligenta, curaj si daruire. Pur si simplu totul se intampla de la sine, personajele primindu-si finalul fericit ambalat rapid intr-un ambalaj frumos. Intr-adevar, incheierea a fost cea pe care mi-am dorit-o, insa modul in care s-a ajuns la ea este dezamagitor. Povestea avea inca de la inceput un aer usurel, insa primul volum al seriei mi-a placut enorm. Avea potential, existau indicii care promiteau o evolutie mai complexa si lipsita de superficialitate si eram sigura ca seria va deveni mai buna cu fiecare volum nou. Nu pot sa spun ca The One nu mi-a placut. Dimpotriva, am citit cu sete romanul, bucuroasa sa revin in lumea creata de Kiera Cass, am fost placut surprinsa de cateva ori, dar senzatia finala a fost un gust mai degraba amarui decat dulce.

Bile albe:

– Faptul ca America redevine protagonista fermecatoare din primul volum iar lamentatiile penibile din cel de-al doilea sunt acum mult mai rare.

– Cateva evenimente si dezvaluiri total neasteptate ce ridica mult nivelul cartii.

Bile negre:

– Finalul grabit si rezolvarea pe calea cea mai simpla a problemelor.

– Tratarea superficiala a tuturor aspectelor legate de societatea din Ilea – adica exact a celor care ofereau un grad mai ridicat de profunzime.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Alegerea (seria Alegerea, volumul 1) – Kiera Cass

The Elite (seria Alegerea, volumul 2) – Kiera Cass

Posted in Lissa Price

Enders (seria Starters and Enders, volumul 2) – Lissa Price

Enders (seria Starters and Enders, volumul 2) – Lissa PriceDisponibil la: Editura TREI

Colectia: Young Fiction Connection

Traducerea: Mihai-Dan Pavelescu

Numar pagini: 312

 

Sinopsis:

Cititi continuarea romanului Starters!

STARTERS: In urma razboiului biologic care a decimat locuitorii de varstă medie, Los Angeles-ul a ramas populat doar de tineri si… batrani.
Ca sa faca rost de bani pentru a-si ajuta fratele bolnav, Callie, in varsta de saisprezece ani, face un pact periculos: merge la Banca de Corpuri si accepta sa isi inchirieze trupul unor batrani instariti care platesc pentru a redeveni, chiar si pentru scurt timp, tineri.

ENDERS: Aceasta diabolica Banca de Corpuri este distrusă acum!
Dar tinerii carora li s-au implantat cipuri continua să fie controlati şi manipulati de Enderi. Callie este urmarita de o fiintă sinistra! Nu mai stie ce e real si ce e fabricat in existenta ei, dar este pregatita sa lupte pentru adevar si o viata normala. Cu orice pret!

“O poveste inteligenta, inventiva, care te tine in alerta!” – Dean Koontz

“Rasturnarile de situatie se tin lant, nu veti avea timp sa respirati. O lectura intensa, superba, tulburatoare… cu un final care va rasplati cititorii.” – Kirkus Reviews

“Plin de adrenalina! Fanii Starters vor fi inrobiti!” – Booklist

Parerea mea:

In recenzia primului volum din seria Starters and Enders spuneam ca romanul nu a fost deloc previzibil. Da, este o distopie, asa ca evident, urmeaza o parte din criteriile acestui gen, insa autoarea reuseste sa se indeparteze mult de la scenariile tipice si sa creeze un fir narativ pe care chiar nu prea ai cum sa il anticipezi. Ei bine, in cel de-al doilea volum, acest aspect este dus la un nivel maxim. Intriga este incalcita, exista extrem de multe rasturnari de situatie iar autoarea intoarce de nenumarate ori lucrurile in directii total neasteptate. Iar rezultatul se traduce prin faptul ca in nici o clipa nu ai nici cea mai vaga idee ce se va intampla mai departe. Credeti-ma, nimic din ceea ce stiti nu este sigur si cel mai probabil, nimic din ceea ce va veti imagina pe parcursul lecturii nu se va dovedi a fi real! Mi se pare uimitor modul in care autoarea si-a construit povestea, cum fiecare detaliu din primul volum se leaga atat de strans de un altul din cea de-a doua carte pentru a crea un lant solid, insa in acelasi timp, toate aceste detalii au si rolul de a te pacali pana spre final, cand iti sunt in sfarsit dezvaluite toate adevarurile socante.

Am fost incantata de fiecare pagina a cartii, nu am avut deloc senzatia ca ar exista vreun pasaj plictisitor sau ca autoarea ar fi introdus vreo pagina de umplutura. Poate ca pe alocuri, in special in prima parte a cartii, povestea are un ritm neuniform: alert in unele capitole, pentru ca apoi sa se mai tempereze; linistit de-a lungul a cateva pagini, doar pentru ca ulterior toata curgerea aceasta lina sa se transforme intr-o cascada vijelioasa. Iar de la un anumit punct, nu mai exista nici o clipa de repaos. Actiunea prinde viteza, tensiunea se acumuleaza intr-un ritm ametitor, iar personajele trec din situatii si asa destul de dificile in altele aproape imposibil de rezolvat. Si tot de aici, autoarea incepe sa ofere cititorului tot mai multe indicii conform carora nimic din ceea ce se stia pana atunci nu este de fapt ceva sigur.

Apar personaje noi, complicatii noi, adevaruri pana acum ascunse, inamici si amenintari proaspete, iar de data aceasta, ajutorul pe care il primesc protagonistii nu mai este unul constant, ca in primul volum. In Starters, rolul lui Callie ia sfarsit la un moment dat, pentru ca situatia se cere rezolvata de niste persoane cu experienta, care stiu extrem de bine ceea ce fac si care pot trage anumite corzi ce ii sunt inaccesibile unui Starter, oricat de special ar fi el. Insa in volumul acesta, desi sprijinita de mai multe persoane, in momentele de criza, intamplarea face ca eroina sa nu aiba alaturi decat niste persoane de varsta ei. Alti Starteri, la fel de lipsiti de resurse si de posibilitatea de a castiga un astfel de razboi. Dar asta nu inseamna ca nu vor lupta cu tot ce au.

Lipseste si triunghiul amoros, ceea ce pe mine m-a incantat mult, iar romance-ul desi exista, este pastrat la un nivel minim, mai mult sugerat decat prezent cu adevarat. Iar acesta este un alt aspect pentru care am apreciat-o pe autoare. Pentru ca o astfel de abordare aduce un plus de realism povestii. Sa fim seriosi, personajele trec dintr-un infern in altul, sunt mereu in primejdie, nu au niciodata siguranta ca se indreapta in directia corecta, ca vor reusi sa scape cu bine sau ca au vreo sansa sa isi duca telul la bun sfarsit. O poveste excesiv de romantica sau pasaje intregi incarcate de momente de dragoste s-ar fi potrivit ca nuca in perete cu tot restul lucrurilor care li se intampla protagonistilor.

Multumesc Editurii TREI pentru aceasta carte incredibila!

Bile albe:

Un singur aspect m-a nemultumit putin si il voi mentiona mai jos, asa ca tot restul povestii poate fi incadrat cu usurinta la bile albe, intrucat l-am devorat cu entuziasm maxim. Daca m-as apuca sa enumar tot ce mi-a placut, nu as face decat sa repet exact ceea ce am scris pana acum.

Bile negre:

In centrul atentiei povestii ii avem pe Callie, Michael si Hyden, unul dintre personajele noi despre care va spuneam mai devreme. Daca portretele lui Callie si Hyden sunt foarte bine construite, personalitatea lui Michael pare in schimb mai slab conturata. Mi-ar fi placut sa il pot cunoaste mai mult, mai ales ca este alaturi de eroina de la inceput pana la final si are adesea un rol foarte important.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Starters (seria Starters and Enders, volumul 1) – Lissa Price

Carcera (seria Carcera, volumul 1) – Catherine Fisher

Posted in Kiera Cass

The Guard (seria Alegerea, volum satelit 2.5#) – Kiera Cass

The Guard (seria Alegerea, volum satelit 2.5#) - Kiera CassThe Guard – seria Alegerea, volum satelit 2.5#

Kiera Cass

Numar pagini: 64

Data aparitie: 4 februarie 2014

 

Sinopsis:

Inainte ca America Singer sa il intalneasca pe printul Maxon…

Inainte sa intre in Alegere…

A fost indragostita de un baiat numit Aspen Leger.

Nu ratati aceasta nuvela din lumea captivanta a trilogiei Alegerea, scrisa de Kiera Cass. Aceasta noua poveste de 64 de pagini incepe din momentul in care numarul fetelor din Alegere s-a restrans la cele 5 din Elita si este narata din punctul de vedere al lui Aspen. The Guard contine si un teaser din The One, finalul uimitor al seriei Alegerea.

Parerea mea:

Inca de cand am citit primul volum al seriei Alegerea, am fost in team Maxon. Nu din cauza faptului ca este print si nici macar pentru ca Aspen a fost cel care a rupt relatia cu America, aceasta decizie fiind cea care a declansat intrarea protagonistei in competitie. Am inteles intr-o oarecare masura motivele pentru care Aspen a facut acest lucru, iar faptul ca mai tarziu a incercat sa isi repare greseala l-au transformat intr-un personaj destul de placut. Totusi, in timp ce Aspen era doar un personaj ok, Maxon avea un farmec aparte.

La un moment dat, poate ca urmare a reactiilor sutelor de cititoare care il preferau pe Maxon, autoarea a scris un articol pe pagina ei, referitor la Aspen, la ce inseamna el pentru America si la legatura dintre ei care nu ar trebui deloc ignorata. Puteti citi postarea autoarei aici. Am fost relativ intrigata de acest text, pentru ca intr-adevar, nu ma gandisem niciodata la aceste aspecte. Si m-am bucurat sa aflu ca cea de-a doua nuvela satelit a seriei va fi narata din perspectiva lui Aspen, pentru ca eram curioasa sa vad daca imi va schimba parerea despre acest triunghi amoros. Iar raspunsul, acum dupa ce am terminat The Guard, este negativ. Da, am avut ocazia sa descopar ce este in mintea lui Aspen, cat de mult o iubeste pe America si sa il privesc cum exceleaza in aproape tot ce face. Am fost surprinsa sa observ si faptul ca nu ii poarta printului ranchiuna (acum sa nu intelegeti nici ca l-ar simpatiza prea tare 😀 ), ca lupta corect, fara trucuri murdare, ca intelege si accepta ideea ca America are sentimente si pt Maxon si ca lupta pentru ea fara a incerca sa isi submineze rivalul. Dupa comportamentul dezamagitor si enervant al Americii din volumul al doilea, The Elite, as putea spune chiar ca imi place mai tare Aspen decat insasi eroina. Cred ca “lupta” dintre cei doi protagonisti a devenit mai stransa, pentru ca Aspen are potentialul sa il egaleze pe Maxon: este corect, rabdator, are un suflet nobil, ajunge sa fie rapid apreciat de toti cei care il cunosc. Insa pentru mine, Maxon ramane cu un pas inainte. Nu stiu daca neaparat pentru ca suma calitatilor sale ar fi mai mare decat cea a lui Aspen, ci mai degraba pentru ca are acel ceva care il transforma intr-un personaj irezistibil.

Nuvela The Guard nu vine neaparat cu ceva nou din punct de vedere al firului narativ, fata de ceea ce s-a spus deja in volumele anterioare ale seriei, ci doar ofera perspectiva lui Aspen asupra acestora. Avem parte intr-adevar de cateva detalii privitoare la actiunile regelui privitoare la soarta tinutului pe care il conduce, insa partea acessta a povestii nu a fost niciodata foarte accentuata de catre autoare si deci nu este nici acum creionata decat foarte vag. Nuvela nu este asadar o lectura care sa te impresioneze in mod deosebit, dar reuseste totusi sa ofere o imagine mai detaliata asupra lui Aspen si sa il transforme pe acesta intr-unul dintre acele personaje placute si bine construite. De asemenea, prin ochii lui Aspen reusim sa privim mai atent cateva personaje secundare pe care nu am avut ocazia sa le analizam prea bine pana acum.

Bile albe:

Cred ca acest volum satelit si-a indeplinit cu succes scopul. Autoarea reuseste sa consolideze trasaturile protagonistului pe care le banuiai deja din volumele celelalte si ofera acum un portret atent creionat al lui Aspen.

Bile negre:

Nu ar fi stricat totusi un strop de tensiune de-a lungul povestii. Chiar daca este scurta, tinde sa devina usor monotona din cauza faptului ca deja stim cursul evenimentelor narate.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Alegerea (seria Alegerea, volumul 1) – Kiera Cass

The Prince (seria Alegerea, volum satelit) – Kiera Cass

Posted in James Dashner

Captiv in labirint (seria Captiv in labirint, volumul 1) – James Dashner

Captiv in labirint (seria Captiv in labirint, volumul 1) - James DashnerDisponibil la: Libris

Colectia: Literatura Universala

Traducerea: Simona Toroscai

Numar pagini: 368

 

Sinopsis:

Cand Thomas se trezeste intr-un loc necunoscut, nu-si aminteste decat cum il cheama. Mintea ii este ca o foaie alba. In jurul lui se afla mai multi baieti, care ii ureaza bun-venit in Poiana – un loc inconjurat de ziduri de piatra. La fel ca Thomas, Poienarii nu au nici o idee despre felul in care au ajuns acolo si nici din ce motiv. Tot ceea ce stiu este ca, in fiecare dimineata, portile de piatra catre labirintul care ii inconjoara se deschid si ca in fiecare seara se inchid la loc. Si, la fiecare treizeci de zile, un nou baiat apare acolo, adus cu un lift. Asadar, Thomas era asteptat.

Cu totul neasteptat, a doua zi este trimisa acolo si o fata – prima fata din grup. Si mai surprinzator decat sosirea ei este mesajul pe care il aduce. Thomas ar putea fi mai important decat ar fi crezut vreodata. Numai de-ar putea sa scoata la iveala secretele intunecate ingropate inauntrul mintii sale.

Fanii seriei Jocurile foamei sau ai romanului Imparatul muştelor vor fi incantaţi sa descopere o noua aventura.

Parerea mea:

Am pus ochii pe aceasta carte inca dinainte sa fie tradusa si in Romania. In primul rand datorita faptului ca am o slabiciune pentru distopii si in al doilea rand pentru ca romanele YA de acest gen scrise de autori barbati sunt parca mai rare, insa totodata, din ce am citit eu pana acum, sunt si mai spectaculoase, mai intense, scrise cu mai multa atentie pentru detalii si fara a se pune accentul pe partea de romance a povestii.

Romanul lui James Dashner nu m-a dezamagit deloc. Recunosc ca primele 2-3 capitole m-au prins mai greu, cred ca din doua motive. Primul ar fi ca spre deosebire de alte carti distopice, in Captiv in labirint nu descoperim o lume postapocaliptica, un regim totalitar si nenumarate tehnologii noi, ci dam peste o comunitate mica, ce se conduce dupa aceleasi reguli simple ale vietii pe care o cunoastem si noi, in ciuda conditiilor total diferite. Iar al doilea motiv pentru care nu am fost cucerita chiar de la primele pagini a fost limbajul putin neobisnuit. Exista cateva cuvinte (verdeata, pleosc, etc) folosite extrem de des in comunitatea adolescentilor captivi, cuvinte care inlocuiesc altele obisnuite si care mi se pareau extrem de ciudate, creandu-mi o senzatie neplacuta. Nu stiam daca este traducerea de vina, asa ca am cautat cateva fragmente si citate din carte in engleza si am descoperit astfel ca in original, cartea ar fi fost probabil si mai greu de parcurs din punctul acesta de vedere. Insa odata ce m-am obisnuit cu ambele aspecte, povestea m-a cucerit si m-am indurat destul de greu sa intrerup lectura atunci cand era nevoie.

Asa cum se mentioneaza si in sinopsis, atentia se indreapta catre Thomas, care se trezeste deodata intr-un loc ciudat, fara amintiri si fara nici o idee cu privire la motivul pentru care se afla acolo. Cele cateva zeci de persoane pe care le intalneste sunt in aceeasi situatie: baieti adolescenti, cu o amnezie selectiva neobisnuita si aruncati intr-un labirint fara iesire, in care primejdii ingrozitoare pandesc dupa fiecare colt. Insa treptat, Thomas incepe sa aiba senzatia ca ceva este diferit in legatura cu el. Iar cand incep sa se petreaca lucruri iesite din comun, care distrug rutina si tiparele de pana atunci, cei din jur ajung sa gandeasca acelasi lucru, iar aceasta concluzie nu este neaparat una buna.

Ceea ce m-a contrariat extrem de mult la inceput a fost stilul de viata al copiilor din labirint. Acestia sunt extrem de bine organizati, fiecare aspect al convietuirii este gandit atent, certurile sunt aproape inexistente, rolurile fiecarui membru al comunitatii perfect stabilite. Cum la inceput romanul mi-a amintit de Imparatul Mustelor, ma asteptam ca lucrurile sa se desfasoare oarecum similar, tocmai pentru ca regresul mi se pare mai posibil decat evolutia intr-o astfel de situatie extrema ca cea prezentata in Captiv in labirint. Abia spre final aflam in sfarsit un lucru care explica de ce acesti adolescenti au reusit sa pastreze un mod de viata ireprosabil in timpul captivitatii lor.

Indiciile despre motivele pentru care a fost creat acest proiect in care sunt prinsi copiii incep sa fie introduse treptat, oferindu-i ocazia cititorului sa inceapa sa creeze diferite scenarii si teorii cu privire la ce se intampla de fapt. Insa acest lucru nu diminueaza deloc intensitatea dezvaluiriloc ce au loc spre final. Mai mult, afland conjunctura prin care a fost creat labirintul, incepi sa ai convingerea ca povestea abia acum incepe. Pentru ca incercarile din labirint, oricat de teribile ar fi fost, se vor dovedi probabil aproape nesemnificative fata de cele care urmeaza in viitor. Avem parte de un mister in interiorul unui alt mister. Evadarea din labirint este primul nivel, insa acesta nu ofera decat indicii foarte vagi cu privire la descalcirea situatiei de ansamblu, a noului mister care incepe sa se contureze din ce in ce mai clar. Insa ceea ce este evident este ca seria promite sa devina tot mai interesanta. Pentru ca apar acum intrezariri ale mai multe fire care se impletesc intre ele si este sugerata o intriga mult mai spectaculoasa decat cea pe care o banuiai probabil atunci cand ai inceput acest prim volum. Mai mult, autorul reuseste sa rastoarne si mai neasteptat lucrurile in ultimele 2 pagini. Nu ca inainte de acestea lucrurile s-ar fi asezat cumva, ci doar s-a ajuns la un moment in care, macar pentru cateva ore, personajele pot respira usurate.

Exact cum speram, diferenta intre romanul lui James Dashner si distopiile scrise de autoarele femei se simte pe tot parcursul cartii. In nici un caz nu voi spune ca nu imi plac distopiile create de scriitoare, insa autorii barbati au tendinta sa puna accentul pe alte aspecte, sa pastreze romance-ul la limite minime si sa ofere o naratiune pe un ton diferit, mai brut, mai direct, ancorat parca mai mult in spatiul exterior decat in cel al ideilor si emotiilor. Asadar, daca aveti chef de o distopie mai diferita, incercati Captiv in labirint. Romanul este captivant, iar finalul promite o continuare mult mai surprinzatoare decat te-ai fi asteptat initial.

Multumesc LibrisLibrarie online pentru ca mi-au oferit aceasta carte pentru recenzie. O gasiti in colectia de carti online in romana sau in cea de carti in engleza, daca preferati sa o cititi in limba originala.

Bile albe:

– Personaje bine construite, cu personalitati multilaterale, o doza ridicata de suspans si tensiune si o intriga care, desi pare sa atinga punctul culminant in timpul lecturii, spre final se va dovedi a fi abia introducerea intr-o poveste mult mai complexa.

Bile negre:

– Acele cateva cuvinte mai ciudatele si  utilizate parca prea des, pe care le-am mentionat la inceputul recenziei.

– De-a lungul povestii, protagonistul are de nenumarate ori cate o senzatie pe care nu o poate identifica si care „nu ii da pace”. Si de care nu tine cont. Iar si iar. Poate nu neaparat intamplarea in sine m-a deranjat, ci mai degraba cuvintele repetitive, care ar fi putut fi inlocuite cu expresii similare, astfel incat sa nu ajunga sa devina suparatoare.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Razboiul Z – Max Brooks

Uratii (seria Uratii, volumul 1) – Scott Westerfeld

Posted in Tahereh Mafi

Ignite Me (seria Atingerea lui Juliette, volumul 3) – Tahereh Mafi

Ignite Me (seria Spulbera-ma, volumul 3) - Tahereh MafiIgnite Me (seria Atingerea lui Juliette, volumul 3)

Tahereh Mafi

Numar pagini: 416

Data aparitie: 4 februarie 2014

 

Sinopsis:

Ultimul volum al seriei Atingerea lui Juliette iti va taia respiratia si a fost descris de Ransom Riggs, autorul bestseller-ului Miss Peregrine drept o uimitoare saga a descoperirii de sine si a iubirii interzise.

Juliette stie ca ea ar putea fi singura care poate opri Restauratia. Dar pentru a o invinge, va avea nevoie de ajutorul singurei persoane in care nu credea ca se va putea increde vreodata: Warner. Si pe masura ce incep sa colaboreze, Juliette va descoperi ca tot ceea ce credea ca stie despre Warner, despre propriile abilitati si chiar si despre Adam – este gresit.

In Spulbera-ma, Tahereh Mafi a creat o poveste captivanta si originala ce combina ce e mai bun din genurile distopic si paranormal, iar cartea a fost considerata de Publishers Weekly o lectura captivanta scrisa de o autoare ce nu se teme sa isi asume riscuri. Volumul al doilea, Unravel Me si-a uimit fanii prin rasturnarile de situatie surprinzatoare iar autoarea Kami Garcia l-a considerat “primejdios, sexy, romantic si intens”. Acum, cea din urma carte aduce seria in punctul culminant printr-un final socant.

Parerea mea:

Ce veti citi mai jos nu cred ca este o recenzie. Nu pot sa fac o recenzie adevarata acestui roman. Nu pot. Asa ca ceea ce veti citi este doar o incercare de a reda cat mai mult din ce am simtit citind ultimul volum al seriei Spulbera-ma.

Daca ar fi sa imi petrec restul vietii pe o insula pustie si sa pot lua o singura carte cu mine acolo, Ignite Me ar fi acea carte. Am terminat romanul de vreo doua zile si sunt inca intr-un fel de clopot de sticla impenetrabil pe care aceasta poveste l-a creat in jurul meu. Nu vreau sa mai citesc altceva, nu vreau sa vorbesc cu nimeni despre orice altceva, nu vreau sa aud nimic, sa vad nimic si nu vreau ca gandurile mele sa se indrepte spre absolut nimic altceva. Vreau doar sa raman asa, cu toate miile de emotii si zambete si sentimente pe care mi le-a oferit ultimul volum din seria lui Tahereh Mafi. A fost magic, jur ca a fost magic. Mi-a captat toata fiinta, l-am citit cu sufletul parca si am iubit fiecare pagina, fiecare paragraf, fiecare cuvant. Stiti cum am citit aceasta carte in cea mai mare parte a timpului? Citeam un paragraf si pentru ca era atat e incredibil de frumos il reciteam iar si iar si iar. Apoi treceam mai departe. Parcurgeam alte doua-trei randuri, apoi ma intorceam la paragraful dinainte ca sa il mai citesc inca o data. Si astfel de paragrafe se gaseau aproape pe fiecare pagina! Nu stiu cum sa explic exact cat de tare am adorat cartea aceasta. Dar de 3 zile, mintea mea se afla acolo, in poveste, mult mai des decat aici, in realitate.

Mai mult decat orice altceva, Ignite Me este o poveste de dragoste. Una perfecta. Abia apoi poate fi considerata si o distopie, un roman fantasy, paranormal sau altceva. Poate ca per ansamblu, ca volum apartinand mai multor genuri, Ignite Me ar putea avea cateva aspecte discutabile. Am aruncat o privire foarte scurta pe cateva recenzii de pe GoodReads si am vazut ca unii cititori au fost dezamagiti de cate un aspect al cartii. Nu am poposit destul acolo cat sa citesc totul si sa le dau sau nu dreptate. Pentru mine volumul a fost mai mult decat perfect. Oricum, cred ca oricine poate fi de acord ca cel putin din punct de vedere al povestii de iubire, Ignite Me intrece toate asteptarile. Mi-a placut enorm seria Atingerea lui Juliette si speram din tot sufletul ca ultimul volum sa nu ma dezamageasca. Fara sa vreau, aveam asteptari ridicate, chiar daca incercasem sa evit acest lucru. Insa nu imi imaginam ca autoarea va reusi sa creeze o incheiere a seriei care sa fie atat de coplesitoare. Cred ca daca as putea sa aleg acum o super-putere, nu as vrea nici abilitatea de a zbura, nici aceea de a citi ganduri, nici capacitatea de a calatori in timp sau altceva similar. Ci as vrea doar talentul lui Tahereh Mafi de a asterne cuvinte, pentru a putea continua in mintea mea povestea aceasta la nesfarsit.

Mi-e greu sa vorbesc despre cartea aceasta fara sa dezvalui din ea lucruri pe care stiu ca ar trebui sa le descoperiti singuri. Imi vine sa imi incalc toate regulile acelea legate de lipsa spoilerelor si sa va povestesc tot, pentru ca am impresia ca altfel nu am cum sa va spun cat de frumoasa este cartea aceasta. Cred ca doar emotiile pe care le-am experimentat ma opresc de la a dezvalui ceva, pentru ca mi-as dori ca toti cei care parcurg romanul sa simta aceleasi lucruri citindu-l.

In volumul satelit Fracture Me, narat din perspectiva lui Adam, am inteles cu adevarat diferenta dintre sentimentele lui Adam si ale lui Warner, modurile atat de diferite prin care acestia o privesc pe Juliette precum si felul in care protagonista incepe sa se transforme, sa devina ea insasi si implicatiile acestei metamorfoze asupra relatiilor pe care le are cu cei doi baieti din viata ei. In Ignite Me, acest proces de evolutie al eroinei atinge punctul culminant, iar Juliette devine in sfarsit ceea ce trebuie sa fie, intelegandu-si acum toate emotiile, intreaga transformare si toate sentimentele traite. Nu este de mirare asadar ca treptat, legaturile ei cu cei din jur se schimba, iar dezvaluirile socante care vin una dupa alta nu fac decat sa ii descopere o fata nevazuta pana acum a evenimentelor din trecut si a oamenilor care o inconjoara. Candva in timpul lecturii, in ciuda fascinatiei cu care citeam, ultimele ramasite de obiectivitate din mine incercau sa isi manifeste nemultumira asupra faptului ca protagonista parea prea indecisa, prea lenta in luarea unei decizii. Insa mi-am dat seama imediat ca sunt nedreapta, pentru ca mare parte a actiunii are loc in doar cateva zile. Asa ca emotiile mixte ale lui Juliette, ezitarile ei si nehotararea nu sunt doar acceptabile, ci perfect logice daca iei in considerare toate elementele. Atat portretul ei cat si al lui Warner sunt absolut desavarsite. Chiar daca uneori comportamentul lor poate fi de-a dreptul innebunitor pentru unii cititori (nerabdatori ca mine), fiecare gest, fiecare pas inapoi, fiecare cuvant, fiecare alegere au rolul lor si motivatii solide. Le-am inteles toate emotiile, pur si simplu reuseam sa vad in spatele fiecarei actiuni intregul sistem care a dus la alegerea respectivei replici sau a unui gest anume. Fiecare dintre noi suntem ca niste marionete, insa papusarul nu este o alta fiinta, ci propriul trecut, propriile aspiratii, amintiri, sperante, vise, temeri si experiente. Iar Tahereh Mafi reuseste sa dea viata personajelor sale bazandu-se exact pe acest lucru si mai mult, reuseste sa si faca vizibila cititorului intreaga gama de aspecte pe care s-a cladit personalitatea protagonistilor. Personajele secundare sunt si ele construite cu la fel de multa atentie si grija pentru detalii. Pe Kenji l-am indragit la fel de tare ca si pe Warner si Juliette si am fost inca o data surprisa in mod placut de complexitatea acestui personaj. As vrea sa vorbesc despre fiecare personaj, sa analizez caracterul si alegerile fiecaruia, insa cu siguranta m-as lungi prea mult. Oricum, daca cititi romanul, va rog, va rog scrieti-mi aici impresiile voastre, imi doresc teribil de mult sa discut cu cineva toate detaliile povestii 😀

In volumele satelit Destroy Me si Fracture Me, precum si in cea de-a doua carte a seriei, Unravel Me, mi s-a parut ca stilul autoarei nu a mai fost la fel de halucinant si fascinant ca in cel dintai roman, Spulbera-ma. Insa in Ignite Me, Mafi revine la acelasi stil uimitor cu care a impresionat prima data. Au fost nenumarate pasaje pe care le-am citit cu respiratia taiata, momente in care simteam ca o sa imi explodeze inima de atatea emotii care ma invadau, fraze atat de frumoase incat nu puteam decat sa le recitesc iar si iar si sa ma minunez cum mintea unui om poate lega in acest fel cuvintele. Exista replici amuzante, paragrafe la care nu te poti opri din chicotit. Exista fraze atat de puternice incat te fac pe tine sa te simti mai puternic, exista fragmente care iti modeleaza sufletul si pagini care te scot din viata ta si te inlantuie intre cuvintele povestii. Cred ca niciodata nu am zambit mai mult in timpul unei lecturi. Am zambit datorita umorului, am zambit de incantare, de emotii, de bucurie.

Nu stiu daca tuturor cititorilor romanul li se va parea la fel de impresionant. Exista carti pe care le percepi mai personal decat pe altele, care ating parti din tine si te fac sa le privesti intr-o alta lumina, ca si cum ar fi scrise pentru tine. Si in timp ce tu traiesti pur si simplu povestea respectiva, alti cititori pot sa o gaseasca banala. Poate ca este si cazul romanului Ignite Me. Poate ca nu va va placea la fel de tare. Insa pentru mine a fost acel gen de lectura care te captiveaza in intregime, care te face prizonier si de care nu vrei sa te eliberezi, care te face sa visezi asa cum putine carti o fac, care te transforma si te face sa devii mai tu decat erai pana atunci, care iti reda fragmente din tine pe care ti le-au furat anii si viata sau pe care pur si simplu le-ai pierdut de-a lungul vremii.

Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Spulbera-ma (seria Atingerea lui Juliette, volumul 1) – Tahereh Mafi

Unravel Me (seria Atingerea lui Juliette, volumul 2) – Tahereh Mafi