Disponibil la: Litera
Colectia: Ficțiune pentru copii și tineri
Numar pagini: 320
Sinopsis:
In lumea in care traieste Cassia, nimic nu este lasat la voia intamplarii. Cineva – Societatea – hotaraste pentru toti: ce sa manance, cu ce sa se imbrace, cu cine sa se casatoreasca sau unde sa lucreze. Cand Cassia afla ca cel mai bun prieten al ei ii va fi Pereche, considera aceasta alegere perfecta. Nu pentru mult timp insa, caci imaginea care-i apare pentru o fractiune de secunda pe microcardul ce contine date despre Perechea ei apartine unui alt baiat… Viata ei de pana acum, atat de atent randuita, este complet data peste cap, iar consecintele actiunilor ei nu se lasa mult asteptate.
Legaminte este prima carte dintr-o trilogie despre riscurile asumate in numele iubirii, despre prietenie, speranta si curaj.
„O poveste de dragoste distopica, scrisa de un suflet de poet… In sfarsit, o minunata lume noua de care fanii seriilor Amurg sau Jocurile foamei o vor adopta ca fiind a lor.” Kami Garcia si Margaret Stohl, autoarele romanului Cronicile Casterilor
Roman publicat in 31 de țari!
Parerea mea:
Mi-as fi dorit sa incep sa scriu recenzia chiar din momentul in care am terminat cartea, dar din pacate a trebuit sa mai astept cateva zile pana am reusit sa am o zi mai libera. Desi romanul lui Ally Condie nu este extrem de inovativ si poate nici la fel de incarcat de momente tensionate ca alte romane distopice, mi-a placut la fel de mult ca ultimele carti citite, ce trateaza subiectul unei lumi din viitor.
Cartea se axeaza mai mult pe o tensiune interioara crescanda, pe distrugerea unor valori si a unor conceptii pana atunci de nestramutat. Ceea ce mi s-a parut comun in toate romanele postapocaliptice aparute in ultima vreme este lipsa de libertate, controlul total asupra populatiei de catre un grup restrans de oameni care reprezinta conducerea societatilor. Aceeasi idee se regaseste si in Legaminte. Oamenii primesc fragmente de viata, au acces doar la o mica parte a vietii lor. In acest caz, conducatorii lumii in care traieste Cassia – „Societatea” – decid aproape tot ce tine de fiecare persoana. Imbracamintea este standard pentru toata lumea, mancarea le este trimisa oamenilor la ore fixe, meniul fiind personalizat in functie de necesitatile fiecarui organism, permisiunea de a face sport este si ea atent monitorizata, programul tuturor este extrem de organizat, aproape fara nici o secunda libera, timpul in care poti avea copii este limitat, iar viata ti se incheie exact la varsta de 80 de ani. Si mai mult, fiecare persoana este cuplata cu o alta, in functie de potrivirea dintre acestia, de caracteristicile fizice si psihice si de prognozele facute de Societate in functie de actiunile de pana atunci. Scopul este o lume perfecta in care fiecare individ este unul perfect sanatos, o lume in care fiecare persoana are locul ei dinainte stabilit in societate, cu jobul perfect, familia perfecta, viata perfecta.
Pentru Cassia, protagonista romanului, acest tip de organizare este unul normal. Pana cand detecteaza o greseala a Societatii care incepe sa ii rastoarne intreaga lume. Bucuria datorata faptului ca Perechea ei este chiar cel mai bun prieten al ei, Xander, este stearsa in scurt timp, cand observa pentru o secunda pe ecran chipul unui alt baiat, Ky, si nu al Perechii sale. In ciuda faptului ca este asigurata ca a fost o greseala, Cassia incepe sa sa apropie de Ky. Pe langa faptul ca legatura lor nu este una corecta, cei doi incep sa isi impartaseasca secretele si sa se trezeasca intr-o lupta contra Societatii. Fiecare dintre cei doi protagonisti ascunde ceva si odata cu evolutia relatiei dintre ei, incep sa apara si semnele unei razvratiri impotriva conducatorilor lumii in care traiesc. Dar ceea ce ei nu stiu este ca, la fel cum partea cunoscuta a vietii lor este controlata de Societate, si secretele lor si povestea lor apartine de fapt sistemului.
Romanul nu te tine cu sufletul la gura. Dar are capacitatea de a te face sa simti mai intens decat alte carti starile prin care trec personajele, de a te pune in pielea lor, de a te intreba ce ai face tu daca ai trai intr-o astfel de lume. Incepi sa vezi odata cu eroii crapaturile acelei societati ideale. Incepi sa observi ca sub masca unui comportament exemplar se ascund zeci de greseli, exceptii, secrete si tendinte de razvratire. Tonul rece, aproape distant al romanului accentueaza in mod ciudat empatia fata de personaje, chiar mai mult decat ar fi facut-o o abordare mai calduroasa, mai implicata. Iar finalul este departe de ceea ce ai astepta. Aproape ca nici macar nu este un final, ci un fragment care promite o continuare cu totul diferita. Sunt aproape sigura ca volumul al doilea va aduce o multime de schimbari, rasturnari de situatii si un ritm mult mai accelerat.
Bile albe:
– Ceea ce mi s-a parut interesant este faptul ca lumea in care traieste Cassia este una inca in schimbare. Daca in alte romane am citit despre societati finalizate, in care fiecare lucru este bine stabilit de la inceput pana la sfarsit, in Legaminte rezultatul final nu este inca in totalitate complet. Inca apar reguli noi, inca au loc schimbari de directie, inca se fac experimente, iar distanta temporala fata de prezentul in care traim noi nu este foarte mare. Autoarea evoca momente din viata strabunicii Cassiei, care facuse parte din prima generatie de Oficiali, reprezentantii acestei noi lumi. Acest lucru te face sa te simti mai legat de povestea lui Ally Condie decat de altele care trateaza un viitor mult mai indepartat.
Bile negre:
– Desi pe mine nu m-a deranjat, unii cititori s-ar putea lovi de lipsa de actiune. Pe parcursul romanului exista mai multe momente mai tensionate, dar per ansamblu, ritmul este unul temperat, iar finalul nu aduce ceea ce ai putea spera. Contrastul cu alte carti noi este cu atat mai mare cu cat in majoritatea acestora sfarsitul fiecarui volum este de obicei exploziv, aducand rasturnari de situatii majore.
Alte recenzii care te-ar putea interesa: |
Trebuie sa spun ca urasc coperta 😦 Cea din strainatate mi se pare mai potrivita. In afara de asta chiar mi se pare interesanta ideea din Legaminte si sper sa o pot citi candva, in viitorul apropiat.
Da, e mult mai draguta cea din afara! Si in plus, sugereaza oarecum ideea cartii si este si in legatura cu urmatoarele volume. In primul volum fata de pe coperta este inchisa in globul acela de sticla, in al doilea il sparge, iar in al treilea, iese din el. Si culorile sunt de asemena reprezentative, verde pentru primul volum, albastru pentru al doilea. De care tocmai m-am apucat si incepe chiar cu o imagine albastra 🙂 Ideea mi se pare ca se continua si in volumul 3 cu rosu, dar inca nu stiu ce semnifica nuanta.
foarte buna recenzia, abia astept sa ajung sa o citesc si eu… se afla pe lista de asteptari, am nevoie de mai mult timp!
😀 Multumesc! Am reusit sa o scriu la vreo 2 zile dupa ce terminasem de citit cartea si ma apucasem deja de o alta si imi era teama ca nu o sa mai reusesc sa exprim exact cat de mult mi-a placut. Cand reusesti sa citesti, sa imi spui cum ti s-a parut!
foarte buna recenzia, am observat ca in ultima vreme sunt tot mai mult atrasa de distopii. momentan astept sa am mai mult timp liber sa ajung si la aceasta carte, am atatea carti pe lista de asteptare… 😦 vrea mai mult timp liber!!!