Disponibil la: Editura All
Colectia: Strada Fictiunii Contemporan
Traducerea: Magda Raduta
Numar pagini: 120
Sinopsis:
Intr-un viitor indepartat, in Orasul Religiilor Disparute, singura speranta de a evada din derizoriul cotidian este elegantul Magazin de sinucideri al familiei Tuvache. Aici se gasesc toate cele necesare unei sinucideri stilate, personalizate, teatrale, care sa faca cinste sinucigasului – pesti otravitori, decoruri si costume de harakiri, cocktailul letal al zilei, sarutul mortii.
Toti membrii familiei – care poarta numele unor sinucigasi celebri – impartasesc parerea ca viata e o mare deziluzie si ca trebuie curmata cat mai repede. Toti, in afara de mezinul Alan, care este de un optimism incurabil. Treptat, sumbrul Magazin de sinucideri tinde sa se transforme intr-un coltisor vesel si luminos. Iar comertul cu lipsa de speranta pare sa se duca de rapa…
„Un exercitiu de umor negru extrem de reusit… O carte proaspata, dar erudita; lucida, dar optimista; satirica, dar revigoranta.” – Le Magazine Littéraire
Parerea mea:
Am notat cartea aceasta pe GoodReads cu 3 din cele 5 stele posibile. Ar fi mai degraba un 2,5, dar cum nu exista si jumatati de stelute, a trebuit sa rotunjesc. Cele 3 stele s-au adunat in totalitate datorita „scheletului” povestii. Mi s-a parut fascinanta si originala ideea cartii, am adorat toate detaliile legate de cadrul in care se desfasoara evenimentele si mi-a placut mult atmosfera amuzant-macabra creata de autor. Insa in ceea ce priveste modul in care acest schelet a fost imbracat, am fost in totalitate dezamagita. Prea scurt, prea rapid, prea… superficial. Am avut adesea impresia ca citesc mai degraba un pamflet, ceea ce a fost cu atat mai frustrant cu cat baza povestii era atat de interesanta.
Romanul te duce intr-o oarecare masura cu gandul la o familie Addams dintr-un viitor in care moartea devine una dintre cele mai profitabile afaceri. Nu ca acum nu ar fi asa, doar ca in lumea creata de Jean Teule, moartea isi pierde aerul acesta din prezent de subiect tabu, sinuciderea devenind una dintre cele mai comune practici. Intr-o lume distrusa in intregime, in care depresia a devenit normalitate, sinuciderea nu mai este o solutie condamnabila, la care apeleaza doar un procent infim al populatiei, ci o varianta foarte populara pentru a rezolva chiar si cele mai simple probleme. Esti urat? Te sinucizi. Plictisit? La fel. Ai pierdut pe cineva drag? Urmeaza-l cat de curand. Mai ales ca familia Tuvache detine Magazinul de sinucideri, in care poti alege dintr-o gama impresionanta de metode prin care sa iti inchei socotelile cu viata. De la banalul glont, pana la cele mai fine otravuri, de la exoticul harakiri sau popularul streang, pana la proaspat inventatul sarut ucigas. Asa cum era de asteptat, membrii familiei Tuvache ofera un tablou similar cu celebra familie Addams. Macabri, depresivi, privind sinuciderea ca pe ceva nu doar normal, ci de-a dreptul necesar. Insa in momentul in care se naste Alan, schimbarea este deja pusa pe roate. Pentru ca mezinul familiei se naste total diferit nu doar de familia sa, ci de intreaga societate. Vesel, optimist si plin de voie buna, Alan este factorul declansator al unei revolutii in mentalitatea oamenilor care il vor cunoaste. Iar lupta sa cunoaste victorie dupa victorie. Cel putin pana la un punct.
Asa cum spuneam mai devreme, universul creat de catre autor mi s-a parut spectaculos, intriga surprinzatoare si povestea in sine extrem de promitatoare. Din pacate insa, in cele putin peste o suta de pagini, potentialul acesteia este departe de a fi valorificat. Intregul scenariu se desfasoara parca pe fast forward, toate aspectele memorabile sunt mai degraba sugerate decat descrise asa cum meritau, iar stilul nu m-a atras nici el foarte mult. Mi se pare aproape o risipa ca unele idei atat de bune sa fie explorate intr-o maniera care lasa mult de dorit, iar senzatia finala sa fie mai degraba una de dezamagire din acest motiv. Exista anumite tuse care te indruma in a-ti imagina singur detaliile care lipsesc, exista unele fineturi pe care trebuie sa le interpretezi ceva mai profund decat ai face-o la prima vedere. Insa pana la urma, oricat de multe aspecte simbolice sau metaforice ar fi introdus autorul, cartea este, dupa parerea mea, mult prea scurta. Nu sunt neaparat genul care sa prefere sa primeasca totul mura-n gura, insa nici nu sunt prea incantata cand trebuie sa deduc singura mai multe aspecte ale povestii decat este normal (sau decat mi se pare mie ca ar fi normal 🙂 )
Desi aveam cu totul alte asteptari, recomand totusi romanul cel putin pentru ideile interesante, pentru modul in care autorul a imaginat un viitor ce pare intr-o mare masura destul de posibil si pentru imaginile amuzante pe care reuseste sa le creeze. Marturisesc ca finalul m-a bagat cu totul in ceata; nu stiu nici acum daca pana la urma am inteles sau nu ultimele randuri asa cum ar fi trebuit sa le inteleg. Asa ca daca ati citit romanul, va astept sa imi spuneti parerea voastra. Sunt foarte curioasa sa aflu si impresiile altor cititori despre carte si mai ales despre incheierea neasteptata.
Bile albe:
Ideea grozava de la care a pornit povestea si imaginea interesanta a viitorului imaginat de autor.
Bile negre:
Modul superficial in care a fost dezvoltata povestea.
Trailer film:
Alte recenzii care te-ar putea interesa: |
Am citit cartea dupa ce am vazut filmul, daca ar fi sa aleg, as spune ca filmul a fost mai bun:d fiindca finalul difera. Cand am citit cartea am avut un soc la final :o, am recitit ultimele randuri si am crezut ca nu inteleg eu bine…eu sunt o mare fana a familiei Addams si mi-a placut atmosfera specifica fam Addams, dar cartea a fost intr-adevar superficiala. Mie mi-a placut, in cele din urma a interpretat acea situatie ca pe o indatorire dusa la capat de un misionar, din pacate nu pit spune mai multe pt a nu oferi spoilere, astea ar mai lipsi dupa ce ca romanul este scurt, nu ar mai avea farmec pt cititori. Eu o recomand.
Multumesc pentru mesaj, Agnesmaryo! Chiar imi faceam griji daca am privit eu prea critic romanul asta. Exact asa am reactionat si eu la final! Whaat? Si apoi am citit iar si iar, ca sa ma asigur ca am vazut bine. Cam asa ma gandeam si eu.. ca aceea a fost misiunea lui si odata indeplinita… Dar ceea ce nu reusesc sa inteleg e motivul pt care trebuia apoi sa se incheie asa, ca si cum indeplinirea misiunii ar fi fost incompatibila cu.. continuarea. Plus ca ma gandeam ca un astfel de soc ar fi putut arunca de fapt familia inapoi in starea de dinainte, nu? De asta sunt atat de nelamurita inca…
De acord, si mie mi s-a parut ca la baza, e o poveste foarte draguta, care merita citita, in ciuda unor puncte mai slabe.
Apropo, daca iti place familia Addams, sa pui pe lista si cartea Mostenirea ucigasa. Aici e recenzia mea, daca vrei sa o citesti: https://roxtao.com/2013/04/20/mostenirea-ucigasa-gareth-p-jones/ Cartea e pentru copii, dar are aceeasi atmosfera care mie mi-a amintit de familia Addams si per ansamblu, mi s-a parut tare dragalasa si relaxanta. S-ar putea sa iti placa si tie 🙂
P.S. Eu inca nu am vazut filmul, dar trailerul pare foarte misto, asa ca o sa il caut cu siguranta!
Ti-l recomand, o animatie tipica umorului negru:-) , mie mi-a placut. Ai dreptate:d situatia aceea trebuia sa-i determine sa revina la situatia initiala, mai bine zis la starea aceea…eu daca vazusem filmul inainte am fost dublu socata:-) 🙂 tot asteptam acelasi final.
Iti multumesc frumos pentru recomandare, vazusem cartea , m-a atras dintotdeauna coperta, dar nu stiam ca are un subiect interesant, mi-ai starnit interesul acum dupa ce i-am cititt recenzia. Mi-am notat-o, este bine de stiut. Eu am o lista lunga cu acele carti pe care mi le doresc si nu le am :d
L-am vazuuut! 😀 Ieri seara. Dragutel, mi-a placut, desi nu ma incanta prea tare momentele alea in care se canta. In general adica, nici la filmele Disney nu imi placeau :)) Oricum, te inteleg acum cu dublul soc! Imi imaginez cum a fost pt tine sa descoperi ceva atat de diferit fata de ceea ce stiai ca trebuia sa gasesti de fapt..
Si eu am avut romanul asta pe lista de nu stiu cand si tot nu reuseam sa il iau, ba uitam de el, ba erau altele mai tentante pe care mi se ducea bugetul, etc. Si tot coperta ma atragea 😀 Oricum, vezi ca e destul de subtirica, asa ca ar fi mai ok sa vanezi o reducere ceva sau sa o cauti si pe site-urile celor de la elefant sau libris. Uneori ei au volumele mai ieftine decat pe site-urile editurilor..
Si eu vanez reduceri pe elefant, libris sau concursuri. Momentan ma aflu sub un juramant de care nu stiu cat o sa ma tin pt ca urmeaza blackfriday, nu vreau sa mai dau bani pe carti pana nu citesc ceea ce am strans in biblioteca. Mai am vol 4,5 din ciresarii, barbierul din sevillia, nunta lui figaro, ultimele trei carti din seria melania lupu daca le-a dat gazeta nu m-am putut abtine sa nu le cumpar pt a-mi completa colectia, the bone season, cand esti vrajitoare, daynight, marele gatsby, portretul lui dorian grey, privilegiul, colectionarul de istorie, labirintul si toata colectia de carti ale lui dan brown cu exceptia inferno pe care trebuie sa mi-o iau si adio de balzac parca.Plus ca citesc Jocurile foamei si Academia vampirilor ebook. E greu cu acest viciu:d
Ohh exact asta m-a enervat si pe mine, faptul ca a avut prea multe melodii…
Iti recomand un film pe care l-am recomandat tuturor prietenilor in ultimul timp The words, zici ca citesti o carte buna, ti-l recomand din suflet.
:))) Asta e problema pentru toti cititorii cred. Ca devenim si book hoarders, cumparam mult mai multe carti decat stim ca putem citi si tot nu ne putem opri. Eu am de citit urmatoarele carti, cu termene pentru recenzii: fete stralucitoare, assassini, vinovatul, jurnalul albastru, jurnalul erotic al unei adolescente de 16 ani si doua manuscrise. Parca atat, ca aveam si mai multe, dar am mai reusit sa ajung cat de cat la zi. Apoi, dupa data de 1, or sa mai vina inca 4 probabil, de la Libis si Trei, dar inca nu stiu ce titluri o sa vreau. Pe langa astea, neaparat, neaparat vreau sa citesc the bone season, allegiant, vol. 2 din the poisson princess si vol. 2 din alice in zombieland. Wish list-ul care nu e asa de urgent e urias, as scrie pana maine titluri :)) Si in biblioteca am reusit sa strang 2 rafturi intregi de carti pe care inca nu le-am citit. In conditiile in care acum vreun an sau doi, nu aveam nici un titlu necitit. Cumparam, citeam si abia apoi cumparam din nou…
Ah, si peste toate, mai trebuie sa invat si pt scoala de soferi :((
Am citit acum sinopsisul la The words, imi suna cunoscut, cred ca am mai auzit inainte despre film, dar nu stiam ca e misto. L-am gasit online, incerc sa imi fac timp sa il vad in weekend 🙂 Multumesc pt recomandare! Nu prea primesc de obicei recomandari de filme, asa ca atunci cand imi sugereaza cineva sa ma uit la unul, chiar tin cont 😀
Sper sa iti placa. Deci nu doar la mine zac aceste carti necitite:-) 🙂 . Si eu inainte cumparam citeam cumparam citeam, acum am strans o multime si tot mai vreau am si eu un wishlist interminabil, eu chiar le am notate intr-un carnet, nu am glumit cand ti-am spus ca am adaugat si mostenirea ucigasa pe wish. Mi-am propus sa ajung la zi cu ele sa epuizez ce ti-am enumerat si sa redescopar placerea de a cumpara si de a citi o carte. Daca citesc inaintea ta The bone season iti spun cum este. Eu o am cu autograf de la autoare, sunt foarte mandra:-) .
Nuu, din cate mai aud de la alte persoane dependente de citit, e o problema comuna :))
Da, da, chiar te rog! Nu am citit deocamdata prea multe despre The Bone Season si sunt foarte curioasa sa mai aflu pareri. Ai fost atunci la intalnirea cu autoarea? Eu mi-am amintit de ea exact la o ora dupa si nu mai aveam timp sa ajung, muream de ciuda!
Nuu din pacate nu locuiesc in Bucuresti. Am castigat-o si cei care mi-au oferit-o au avut amabilitatea de a-i cere autoarei un autograf pe cartea care mi-a trimis-o.
Ah, super dragut din partea lor! Si eu am primit-o, dar cred ca de fiecare data cand o sa ma uit la ea o sa imi amintesc ca am uitat sa ma duc acolo. Mai ales ca nu am reusit pana acum sa ajung vreodata la o astfel de chestie si de data asta chiar era o autoare care scrie ceva ce voi citi cu siguranta..
Mi-au * scuze am scris de pe tableta